20,976 matches
-
de povestea pe care o aude, cel care împarte vinovății în stânga și în dreapta, ajunge spre final, prin închiderea cercului, să lepede costumul victimei și să-l îmbrace pe cel al vinovatului, pentru că și el este tatăl - fierar al unui copil rus. Revolta trece acum în tabăra nemțoaicei (Catrinel Dumitrescu) care dorește să răzbune femeile de fierar de orice naționalitate. Fierarilor nu le mai rămâne decât să-și dea mâna și să studieze împreună un arbore genealogic cu încrengături ruso-sârbo-germano-române. În privința vinovățiilor
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
practic, în acea perioadă, cenzura aducea atingere unei părți nesemnificative din cultura scrisă (în condițiile în care cultura scrisă însăși reprezenta o parte nesemnificativă din cultura națională). Trecând la secolul 19, autorul cărții face observația, impresionantă, că în anii ocupației ruse, consecință a războiului ruso-turc din 1828-1829, se înregistrează "prima oficializare și organizare eficace, drastică, a cenzurii, în spirit despotic-țarist". Judecând retrospectiv, putem considera că este vorba de o primă tentativă de familiarizare a românilor cu ceea ce va însemna peste o
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
s-ar mai evoca în sumbrul palat de la nord-est de Madrid... E pur si muove?... Acestea să fie, oare, cuvintele esențiale derulîndu-se fantastic la intrarea marelui Muzeu al Credinței?... Dincoace, am avea istoria execuțiilor, personale, sau în masă, Istoria Posedaților ruși izbăviți de organele speciale ale Revoluției, de arhanghelii Dzerjinski și restul... într-o sală, anume, vizitatorii Muzeului ar putea citi reculeși mărturiile acuzaților slăvind cu toții regimul sever, nemilos însă cu odraslele răsfățate... Punînd o fisă, ai auzi la aparat și
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
ea întotdeauna naște răul. Da, dv. ați vorbit despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i democrație. Poate unii democrați - aceștia-s câțiva, aristocrați. Eu am fost întotdeauna o democrată și, de la bun început, am simpatizat cu revoluția rusă. Eu îl apreciez mult pe Lenin și socot că Stalin al vostru este un om remarcabil. Deși, în sfârșit, eu și soțul nu suntem comuniști și nu avem de gând să devenim comuniști."" Epitetele măgulitoare la adresa lui Lenin și Stalin erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
fost student de la filologie, așa cum se întâmplă în O dimineață minunată pentru proza scurtă și Insula și așa cum fac toți postmoderniștii propriu-ziși, Ioan Groșan scrie, ca și ei, o literatură agreabilă, dar minoră.) Ioan Groșan seamănă prin preocupări cu scriitorii ruși, în vogă în perioada afirmării sale (Vasili Șukșin, Valentin Rasputin, Cinghiz Aitmatov). Asemenea lor, scriitorul român studiază cu atenție și cu o duioșie sobră ființa umană. Planeta misterioasă către care stă îndreptat necontenit telescopul inteligenței lui artistice este sufletul omenesc
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
mult, numai să scrie de bine despre regimul instaurat acolo; ...finalmente, vreau să spun că un alt francez, - înaintea lui Gide, - scrisese nu prea convenabil, tot despre ruși, și anume marchizul de Custine (Arnolphe, Louis, Lenor)... Amîndoi, homosexuali. Replica activiștilor ruși era că nu întîmplător, aceștia, - așa și pe dincolo... Și că din partea unor stricați veniți din occidentul putred, nici nu puteai să te aștepți la altceva... Sînt sigur că atît Gide, cît și marchizul de Custine, dacă ar mai trăi
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
cîndva o tiranie a ei, la alte popoare..." " Ce a păcătuit omul în fața lui Dumnezeu ca să condamne șaizeci de milioane din semenii săi să trăiască în Rusia?" La o astfel de întrebare, uriașă, nu ar fi putut răspunde decît titanii ruși... Gogol, Tolstoi, Dostoievski. E singurul imperialism valabil. Marchizul de Custine definea URSS-ul lui Stalin avant la lettre, și asta în 1839! Interesant că aici marchizul de la 1839 se întîlnește cu germanul Nolte a cărui carte apărea în 1989. Aceeași
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
așteptările și iluziile". Considerații care, aplicate divinității, par la fel aplicabile artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă, tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu se poate să fii viu, nedezicîndu-te de Hristos. Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau viață fără Hristos, sau creștinism fără viață. Nu putem
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
care, aplicate divinității, par la fel aplicabile artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă, tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu se poate să fii viu, nedezicîndu-te de Hristos. Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau viață fără Hristos, sau creștinism fără viață. Nu putem accepta nici prima, nici
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
-se însă pe poziția făcută cunoscută la Iași. Al 67-lea Congres Modial de la Moscova s-a desfășurat în condiții delicate și stânjenitoare. Neputând face abstracție de războiul din Cecenia, participanții au hotărât să evite orice contact oficial cu autoritățile ruse. însuși Centrul PEN din Rusia a prezentat participanților încă din prima zi un proiect de rezoluție în care condamna războiul și cerea să se recurgă la tratative. Precizată astfel de la început și sprijinită în mod declarat de Günter Grass, invitat
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
la inaugurare. în ultima zi, Rezoluția a fost adoptată prin vot (s-a obținut unanimitatea), după completarea ei cu unele puncte (inclusiv cu unul preluat din Moțiunea de la Iași). La sfârșit, Congresul a mai adăugat un punct, pentru susținerea scriitorilor ruși, autori ai proiectului de rezoluție. Cu acest prilej, a fost lansat și un volum - Scrieri în închisori - cuprinzând versuri, declarații, interogatorii, testamente ale unor scriitori ruși încarcerați, de-a lungul secolului douăzeci. Au mai fost adoptate rezoluții în apărarea scriitorilor
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
în Orizont (după ediția americană a Melancoliei), aflăm cum se vede K. (așa îi place să-și "rezume" numele!) pe sine însuși. Meseria lui fiind "să predea literatura", a scris, pe lîngă romane, eseuri și a îngrijit ediții din scriitorii ruși ai secolului XIX; a făcut parte din cultura underground a tinerilor scriitori (maghiari) din anii '60, găsindu-se apoi printre cei 1000 de fondatori ai Alianței Liber-Democrate din țara sa; maghiar de religie iudaică, a scăpat ca prin minune în
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
tip no 470B Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte și ea este de două ori interesantă. Mai întîi pentru că prezintă o ospitalitate dublă (o primă scenă va aduce o alta) și apoi pentru că ea pune problema timpului. Eroul, prinț rus, înghețat de frig, este primit de către o bătrînă (va fi luat la sfîrșit de către un bătrîn care nu este altul decît Timpul). Mai întîi sîntem transportați de la frigul (Rusiei și al vînturilor lui Eol) la căldură, aceea a lui Zefir
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
fost numai un produs de valoare superioară al revoluției. El a fost însuși organizatorul ei. Ba mai mult, el este energia nemaipomenită și întruchipătorul talentului extraordinar de organizare care a știut să utilizeze, în favorul națiunii sale, rezultatele revoluției. Revoluția rusă și grandoarea Uniunii Republicilor Socialiste nu se pot despărți nici un moment de personalitatea uriașă a lui Stalin." Se credea, naiv, atunci, că prin asemenea curtenii se va îmblînzi tiranul. Și astfel de elogii nu lipsesc de nicăieri, purtînd semnături de
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Științe Sociale (1963-1992), la Columbia University (1964), Rochester University (1965), Wilson Center (1979), Hoover Institution (1983), Oxford (1986), Academia de Științe a U.R.S.S. Discipol al lui Raymond Aron, Alain Besançon este autorul a numeroase studii și volume vizând istoria rusă și sovietică, în care se specializează, dar și nazismul și comunismul - acestea din urmă privite ca "nenorociri ale secolului". Printre titlurile importante: Istoria și experiența Eului, Educația și societatea în Rusia, A fi rus în secolul al XIX-lea, Originile
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
facerea lui, rostogolirea literelor, sintagmelor, versurilor, pînă la forma - și culoarea! - finale; odată mai mult, se confirmă trecerea de la estetica celui-ce-scrie-trăind (specifică generației '80) spre estetica celui-ce-trăiește-scriind (care pare a fi una dintre "flamurile" acestei noi promoții literare). Un poet rus, cred că Evtușenko, a spus că marea poezie nu se poate naște decît dintr-o mare suferință; adaugă însă: nu aceea trăită, ci aceea identificată. Nimic mai adevărat pentru poezia Andreei-Luciana Dumitriu care identifică, înainte de toate, nepotrivirea dintre trăire și
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
s-ar putea spune că era bătrîn, dar nici prea tînăr..." - Atenție, ne strigase Nichita, atenție acum! ca vestind o primejdie. " Sosirea lui în oraș nu stîrni nici o vîlvă și nici nu fu însoțită de ceva deosebit; doar doi țărani ruși, care stăteau în ușa cîrciumii de peste drum de han, făcură cîteva observații, privind de altfel mai mult trăsura decît pe cel ce se afla în ea. " Ia te uită, zise unul, la roata aia... Ce zici"... Era Dracul. Era Demonul
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
de sarcinile impuse de priza directă, potrivit unuia dintre precepte: Acțiunea are loc aici și acum!" Menită să încheie manifestarea cu o viziune tonică a toate integratoare, Buturuga (Franța, 1999) de Danièle Thompson înfățișează tot o familie, francezi de origine rusă, evrei, cvasi catolicizați ce serbează Crăciunul și practică ori savurează muzica țigănească. O versiune "clasică" a dramei comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem a
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat Idealul istoric al Rusiei; în partea a doua Eminescu discută cartea lui N.I. Danilevski, Rusia și Europa, publicată la Petersburg în 1871 și retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește desfacerea Imperiului Habsburgic și a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus preconizează constituirea unei confederații în fruntea căreia
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește desfacerea Imperiului Habsburgic și a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus preconizează constituirea unei confederații în fruntea căreia se va afla Rusia. Confederația va cuprinde Europa centrală și răsăriteană, Balcanii cu strîmtorile, insulele Mării Egee. După ce expune pe larg ideile propovăduite de politologul rus, Eminescu conchide: Constatat este că această carte a
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus preconizează constituirea unei confederații în fruntea căreia se va afla Rusia. Confederația va cuprinde Europa centrală și răsăriteană, Balcanii cu strîmtorile, insulele Mării Egee. După ce expune pe larg ideile propovăduite de politologul rus, Eminescu conchide: Constatat este că această carte a domnului Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sînt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la Nord
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
cultul, pentru a ne exprima astfel, de care se bucură astăzi cartea sa, îi acordă un loc mult mai important". Eminescu știe să discearnă între accidental și sistem și, cum se vede, intuițiile sale asupra ponderii reale a cărții politologului rus sînt confirmate de buni cunoscători ai realităților politice din imperiul țarist. Războiul de independență avea să confirme aprehensiunile eminesciene. Sigur, războiul trebuia dus, căci consfințirea independenței devenise o necesitate; și apoi, așa cum a demonstrat Maiorescu luptele de pe cîmpurile din Bulgaria
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
o zi să se cațere pe turnul clădirii unde figurinele medievale ale Orologiului anunțau orele. Nu știu dacă era adevărat. Și dacă nu se plusa spre a spori efectul informației. În orice caz, asta semăna cu fapta faimoasă a sergentului rus ce se urcase pe turnul edificiului din Berlin, proaspăt cucerit, să împlânte acolo drapelul și care sergent purta pe brațul stâng, unul după altul, câteva ceasuri de mână, captură de război... Să mă ierte Cel de sus, dar în război
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General rus iar prințul imperial mi-a scris de la Marele Cartier General german. Război... Am fost la Buftea. Barbu (Știrbei, n.m.
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General rus iar prințul imperial mi-a scris de la Marele Cartier General german. Război... Am fost la Buftea. Barbu (Știrbei, n.m.) și cu mine avem ideea că austro-germanii vor ataca Italia, pentru că s-a trăncănit prea devreme. Nu vor mai putea alege
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]