774 matches
-
statală de la est de Carpați începând cu sec. al XIII-lea se referă anume la această formațiune, atestată pe hărțile medievale ca Valahia Minor. Astfel în 1276-1277 regele Ottocar al II - lea al Boemiei nu a putut primi ajutor de la ruteni (bruteni) în lupta cu împăratul Rudolf de Habsburg, deoarece aceștia se aflau în conflict militar cu valahii (blacii) de la hotarul cnezatului. Peste o jumătate de secol, la 1326, aceeași blaci împreună cu ruteni și lituanieni au participat la o campanie militară
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
al Boemiei nu a putut primi ajutor de la ruteni (bruteni) în lupta cu împăratul Rudolf de Habsburg, deoarece aceștia se aflau în conflict militar cu valahii (blacii) de la hotarul cnezatului. Peste o jumătate de secol, la 1326, aceeași blaci împreună cu ruteni și lituanieni au participat la o campanie militară poloneză împotriva markgrafului de Brandenburg. Despre un voievod valah de "peste pădure" (de la răsărit de Carpați), „domn peste ceilalți” voievozi se vorbește încă în 1307-1308. Un cronicar polon de la începutul sec. al
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Boul) , numărul lor crescuse în 1934 abia la 2.881. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
menținut relativ constantă în perioada interbelică. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
al emigrării în SUA și Canada. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni din Câmpulung au participat inițial la slujbele oficiate în biserica romano-catolică, construită în anul 1815. În 1833 a fost înființată Parohia greco-catolică ruteană din
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
-o austriecii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni din Câmpulung au participat inițial la slujbele oficiate în biserica romano-catolică, construită în anul 1815. În 1833 a fost înființată Parohia greco-catolică ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
romano-catolică, construită în anul 1815. În 1833 a fost înființată Parohia greco-catolică ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au fost începute în 1836. Abia în anul 1883, credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Câmpulung Moldovenesc o biserică de lemn cu hramul "Sf. Dumitru". Printre cei care au contribuit la înălțarea acestui lăcaș de cult s-a aflat și Iulian Kobîleanski, tatăl scriitoarei Olga Kobyleanska, care a activat între anii
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936 se specifica că în Câmpulung Moldovenesc locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
profesorul Leon Rauchwerger a predat religia mozaică și limba rusă. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
profesorul Leon Rauchwerger a predat religia mozaica și limba rusă. Conform recensământului din 1930, în orașul Câmpulung Moldovenesc locuiau 10.071 persoane, dintre care 6.826 români (67,77%), 1.501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
a făcut parte din Plasa Homorului a județul Câmpulung. În anul 1930, populația satul Poiana-Micului era de 1.636 locuitori, dintre care 871 germani (53,23%), 741 polonezi (45,29%), 11 evrei (0,67%), 10 români (0,61%) și 3 ruteni. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.614 romano-catolici (98,66%), 11 ortodocși (0,67%) și 11 mozaici (0,67%). Etnicii germani au emigrat în noiembrie-decembrie 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
zestre surorii sale, Ana. Moșia va fi moștenită apoi de Toader Murguleț. În anul 1774 în sat locuiau doar 33 de familii, dar după anexarea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic, austriecii au început colonizarea de populații din Galiția, în special ruteni. Ca urmare, populația satului Mărițeia Mare a ajuns în 1784 la 114 familii. În anul 1785, o parte din moșia satului Mărițeia Mare a fost cumpărată de negustorul armean Ioan Capri, care a sprijinit colonizarea rutenilor pentru a-i munci
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
din Galiția, în special ruteni. Ca urmare, populația satului Mărițeia Mare a ajuns în 1784 la 114 familii. În anul 1785, o parte din moșia satului Mărițeia Mare a fost cumpărată de negustorul armean Ioan Capri, care a sprijinit colonizarea rutenilor pentru a-i munci pământurile. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost construită o biserică de lemn pe terenul familiei Tarnoviețchi din Dărmănești. Sătenii din Mărițeia Mare au fost arondați noii biserici. Mărițeia Mare se numește în prezent Măriței
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
străzi au fost numite după evrei. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Măriței. După unele surse, denumirea satului Dănila ar proveni de la numele crâșmarului Dănilă Julei, care avea o crâșmă pe moșia Mănăstirii Ilișești, de care ținea și teritoriul actualului sat Dănila. În anul 1783 au fost colonizate aici câteva familii de ruteni originare din Galiția, care se ocupau inițial cu agricultura și cu creșterea vitelor. Rutenii colonizați aici au fost scutiți de obligativitatea serviciului militar, care nu s-a făcut aici până în anul 1830. În secolele al XVIII-lea și al XIX
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
care avea o crâșmă pe moșia Mănăstirii Ilișești, de care ținea și teritoriul actualului sat Dănila. În anul 1783 au fost colonizate aici câteva familii de ruteni originare din Galiția, care se ocupau inițial cu agricultura și cu creșterea vitelor. Rutenii colonizați aici au fost scutiți de obligativitatea serviciului militar, care nu s-a făcut aici până în anul 1830. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]