998 matches
-
sunt recunoscute ca remedii eficiente pentru cei care În această „perioadă a vânturilor turbate” sunt prinși de nebunie sau pierdere a capului, la modul figurat. Această perioadă este cunoscută ca perioadă de maturitate pentru multe plante de leac, de aceea Sânzienele mai sunt numite și sărbători ale plantelor. 2. Rusaliile și Călușarii Datinile și tradițiile legate de sărbătoarea creștină Pogorârea Sfântului Duh sunt numeroase, Însă cel mai important ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
multe plante de leac, de aceea Sânzienele mai sunt numite și sărbători ale plantelor. 2. Rusaliile și Călușarii Datinile și tradițiile legate de sărbătoarea creștină Pogorârea Sfântului Duh sunt numeroase, Însă cel mai important ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea acestei sărbători, este favorabilă unor Îmbolnăviri de tipul nebuniei. Pentru a contracara influența lor nefastă și pentru a-i vindeca pe cei luați de „vântul nebuniei”, există ritualul coregrafic și catarctic al Călușarilor. Originea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Am observat că toate practicile la care ne-am referit au origini vechi. De exemplu, numele roman de „Diana” ascunde o zeitate autohtonă, cultul ei rezistând și după romanizare. Astfel, Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit San(cta Diana sau Sânziana În creștinimsul popular. Tot legat de originea unei sărbători, este interesant că sărbătoarea Crăciunului fixată inițial la 6 ianuarie a fost mutată, În secolul al IV-lea, la 25 decembrie, pentru a se suprapune sărbătorii mitraice - Dies natalis Solis invicti
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
schimbat bătrânul Slavici? 7.2. Cel ce aleargă după fluturi Eleonora Tănăsescu Slavici vorbește în jurnalul scris în anii 1935-1941 despre existența a doi Ioan Slavici în viața ei: Îmi istorisea Slavici cum odată, de demult, asistând la reprezentația piesei Sânziana și Pepelea, a râs cu atâta poftă, încât Alecsandri, care era în lojă, a venit la el, zicându-i: Știu, d-le Slavici, că piesa e proastă, dar îmi pare bine c-am scris-o numai de plăcerea ce o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Scrisoare datată: "Sibiu 2/14 mai 1889", Ms. B.AR. S 60(25)/XVII, apud Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 371. 237 Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă a municipiului Timișoara, Biblioteca municipală, 1969, p. 60. 238 Reprezentația piesei Sânziana și Pepelea a fost îndelung comentată de presa vremii. Unul dintre cei care au considerat "un succes al Teatrului Național" punerea în scenă a feeriei lui Alecsandri a fost însuși Slavici. Articolul consacrat acestui moment a fost scris sub impresia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
urmă. Simplul gest de a amesteca în ibricul de cafea și de a sorbi din lingurița fierbinte îi amintește Gettei de vremea când lua lecții de pian de la un oarecare profesor Nicolaescu etc. Procedeul va fi valorificat în Noaptea de Sânziene la un nivel superior, prin crearea de obiecte-simboluri cu o puternică încărcătură mistică. Exemplul cel mai elocvent este prezența obsesivă, în diferite momente ale discursului, a mașinii pe care personajul Ștefan Viziru o ,,vede” pentru prima oară în Noaptea de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fi, același ca la toate femeile, dar asumat total și definitiv numai arareori.” Finalul este, de fapt, într-o deplină concordanță cu trecerea discretă, dar tumultoasă a Ilenei / Lena prin viața celor doi. Spre deosebire de Întoarcerea din rai sau Noaptea de Sânziene care se încheie cu tabloul zbuciumului final al protagoniștilor, cu trecerea lor într-o altă lume, prin moarte, Nuntă în cer are un sfârșit în aceeași ,,notă de discreție și inefabil” care caracterizează întreg romanul. Dialogul susține structura epică până la
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
puțin confuz, prolix și stângaci. Pentru a-și da seama că e vorba de cu totul altceva, pentru a descifra camuflajul, el trebuie să depășească prima sută sau primele două sute de pagini ca să ajungă în inima operei.” Situând Noaptea de Sânziene în descendența celorlalte două romane deja analizate (Întoarcerea din rai și Nuntă în cer), în ideea de a găsi punctele cheie ale unei evoluții în timp a tehnicii romanești a lui Eliade, nu putem să trecem cu vederea deosebirea cantitativă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
da...» «Crezi întradevăr?» o întrebă Ștefan. (Dar ce Dumnezeu am spus? Se sperie din nou Ileana, și clătină din cap silindu-se să zâmbească).”(vol.I, p.156) Scriitorul adaptează discursul narativ vastului conținut epic al romanului. Întâlnim în Noaptea de Sânziene foarte multă narațiune, dar și foarte mult dialog. De fapt, dialogul este și aici, ca și în Nuntă în cer, o modalitate de cunoaștere și de autocunoaștere, el stă la baza realizării laturii filosofice a romanului (dacă avem în vedere
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
menține starea de incertitudine, dar și (paradoxal) de a ,,ghida” cititorul în text prin îndreptarea atenției către cuvinte-cheie ca ,,ceva”, ,,altceva”, ,,semne”, ,,scenă”, ,,atunci”, ,,să ieși din Timp”, ,,crezi”, ,,spectacolul”, ,,Sambô”, ,,altfel” etc. Metoda aceasta este completată în Noaptea de Sânziene de scrierea cu majuscule a unor cuvinte încărcate de semnificații multiple: ,,Timp”, ,,Istorie”, ,,Moarte”, ,,Împăratul”, ,,Marea Veste”, ,,Marea Scenă” etc. Toate aceste cuvinte, cum bine observa Eugen Simion, ,,formează în roman o rețea de obsesii care urmăresc personajele lui Eliade
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C3U5R8N8, Galio - Carpinenion, GalioAlliarion, Querco - Fagetea, Abieti Piceion ORD. RUBIALES FAM. RUBIACEAE -Galium aparine L. (Turiță, Lipicioasă) - T., Circ. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U6R6N9; Artemisietea, Galio - Urticetea, Sambuco - Salicion, Convolvuletalia sepium -Galium mollugo L. (Sânziene albe) - H., Euras. Frecv., z.step. se.go.; L7TXC3U5RXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Trifolio - Geranietea, Festuco Brometea *Galium odoratum L. (Vinariță) Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de a trăi și de a se raporta la lume. Firește, faptul acesta nu se mai regăsește astăzi decât cu totul izolat. Totuși, fragmente din această mentalitate magică românească se manifestă din când în când, în zilele de sărbătoare (vezi Sânzienele, Sfântul Andrei, Anul Nou) în variate forme și practici. Amintim aici practicile de divinație maritală din noaptea de Sfântul Andrei, care vizează aflarea chipului celui ursit. Cercetările întreprinse de noi au arătat că sunt cunoscute multe practici divinatorii. Unele dintre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
buze: Țțț! Și iar Țțț! apoi i-au zis că: să trăiești, Moșule Braiu, o sută de ani! Iar Tata-bătrân și-a scos luleaua din gură și a răspuns Zicând: apăi că, tocmai am împlinit această sută de ani, pe la Sânzienele de acum cinci veri în urmă Și musafirii, schimbând unele priviri mirate între ei, nu știau cum să-l ia și cum să se mai apropie de moșneag și unul dintre ei, mai gospodari la vorbă, și-a adus aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un crepuscul translucid de chihlimbar. Întreaga linie salută vioi și o mie de cimpoaie detunară, acompaniind un marș șugubăț al furnicilor pedestre, singurul aspect frivol din toată manifestarea. Regina furnicilor ascultă cupletele amuzante, având un zâmbet fin și condescendent: Foicică sânziană În Arca diluviană Coană Noe, ce bocești? Iară, dai apă la pești! Badea Noe, plin de fiere, A plesnit-o pe muiere: Prin al lacrimilor strop, Ai stârnit un alt potop. Numai din pricina asta Ni s-a prelungit năpasta... Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
concrete de informatori este satul Mesici. Aici se amintesc patru persoane a căror repertoriu cuprinde în total 105 melodii, dintre care 65 vocale și 40 instrumentale. O mare pondere o au cântecele propriu-zise ( Foaie verde ruptă-n cinci, Mândră floare sânziană, Sărăcuț ca mine nu-i) și doinele instrumentale. Se mai poate nota și prezența unor piese din repertoriul nupțial (Cântecul miresii) sau funebru (După mort). La Nicolinț, au fost descoperite în jur de 50 de piese folclorice. Cele mai numeroase
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
în numele legiunii. Fostul oficios al regelui s-a transformat peste noapte într-un "adevărat oficios al Gărzii de Fier", căreia i-a luat "fățiș" apărarea. Asasinarea - de către poliție! - a studentului gardist Virgil Teodorescu (episod evocat de Eliade în Noaptea de Sînziene) l-a făcut pe Nae Ionescu să diagnosticheze, în editorialul din 25 noiembrie, "disoluția revoluționară" a vieții publice românești, care "a intrat în era asasinatelor". În vreme ce presa democrată făcea repetate apeluri la nefolosirea armelor în viața politică, Nae Ionescu explică
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
în Franța, în cadrul manifestărilor festivaliere locale, de un succes cu totul deosebit s-au bucurat lucrările din repertoriul românesc, cea de a 2-a Rapsodie de George Enescu, prelucrările folclorice susținute la nai de Ana Maria Drăgoi. în Statele Unite, pianista Sânziana Mircea, abia admisă în clasele liceale, și pianistul Paul Cartianu, cu totul recent absolvent al Liceului "George Enescu", actualmente student al Facultății de Muzică a Universității din California, au adus bucurie unui entuziast public. Iar imprimările "live", din concert, vor
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
amurg, Cluj-Napoca, 1974, 206-209; Ana Blandiana, Cu Ștefana Velisar Teodoreanu. În visul unei librării (interviu), RL, 1977, 42; Grigore Ilisei, 80 de toamne, CRC, 1977, 42; Grigore Ilisei, Fericita durere, CRC, 1979, 7; Grigore Ilisei, Vraja evocării, CRC, 1980, 11; Sânziana Pop, „Un prieten pentru eternitate”. De vorbă cu Ștefana Velisar Teodoreanu, LCF, 1980, 44; Ileana Berlogea, „Șoapte întru asfințit”, RL, 1981, 4; Zaharia Sângeorzan, „Șoapte întru asfințit”, CRC, 1981, 50; Ileana Berlogea, Ștefana Velisar Teodoreanu la 85 de ani, CNT
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
cântecele funerare din cartea românească a morților nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul aduna la Suceava credincioși ortodocși de orice etnie, din toată Bucovina și de dincolo 139 de hotarele acesteia. Numele popular al acestei zile, SÎnziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Vlad Țepeș, în luptele de la Soci, pe Siret, în județul Baia. Acelei vechi biserici i se spunea Biserica Albă (a nu se confunda cu Biserica Albă care există și azi pe Stradela Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o rezidească, ocazie cu care i a schimbat și hramul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de priveghi) din "cartea românească a morților" nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Relevante sunt și de această dată aparițiile feminine. Dincolo de alegerea altei epoci, între cele două romane există o diferență fundamentală de strategie narativă: autorul omniscient al secolului al XIX-lea din Rămas-bun lasă loc în Arta conversației unui autor-personaj, doctorița Sânziana Hangan. Ea va conduce intriga de la început până la sfârșit, preluând în mare parte și rolul autorului-narator: Sânziana Hangan își cunoaște rudele, prietenii și copiii ca un adevărat demiurg. Acum timpul obiectiv este scurt: trei zile - sâmbătă, duminică și luni. Memoria
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]