4,832 matches
-
mai totdeauna sud-estul, dincolo de fruntariile noastre, polarizând mai mereu orientul otoman cu „deliciile” sale. Iar biata aplatizare a părții anatomice amintite la bărbați, este sursa nesecată a unor ironii impudice și inhibante. Mi-aduc aminte, că în nuvelistica umoristică a sârbului Branislav Nușic sau a cehului Jaroslav Hasek aceștia vorbeau, de pe poziția școlarilor care au fost, mai modești în d-ale silinței la învățătură cum vedeau ei, din ultima bancă, pe colegii studiați. Analizând formele „grotești” ori cele de „scălâmbăială” copilărească
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
Destine Literare si oricare alta publicatie) Stimate domnule profesor, vă rog să primiți calde salutări din Montreal ! Sunteți bine, în formă ? Și eu. Numele dumneavoastră este cunoscut atât printre olteni, cât și printre americani, chinezi, ruși, nemți, francezi, greci, italieni, sârbi, indieni și mulți alții. Cu cei care nu au auzit de dumneavoastră, nu stau de vorbă. Nici nu vă întreb cum de ați devenit atât de cunoscut pe planetă. Ați primit Medalia de Aur de la Academia de Științe Telesio-Galilei din
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
occident originea lor latină și au articulat un program de emancipare națională și socială, de intrare în rând cu lumea. Valahii iau ultimii contact cu occidentul la Paris, în capitala sec. al XIX-lea. Izolați de turci, greci, ruși și sârbi, legăturile lor cu vestul au loc numai pe filiera culturală, iluminista, laică, franțuzească. Teologia occidentală le este inaccesibilă și Bucureștiul continua linia greco-fanariotă și după Marea Unire, 1918. În loc că România Mare să devină o dioceză a Romei, nouă patriarhie
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
a fost și rămâne colonie! Aceste două țări sunt cele care au exploatat și au colonizat Transilvania de-a lungul secolelor! Și cu unguri, și cu germani, și cu secui - astăzi aproape cu totul deznaționalizați de unguri -, și cu slovaci, sârbi, evrei și mulți alții. Da, pentru Ungaria și Austria, și Transilvania, dar și Crișana, Banatul și Maramureșul, Voievodina, Raguza, Dalmația și multe alte țări chiar au fost colonii. Și, într-adevăr, pentru ungurii colonizați în Transilvania, 1918 a însemnat, nu
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
important dar primit de bunicul meu pe Athos a constat în relațiile pe care și le-a făcut cu mai toți viețuitorii din Sfântul Munte. I-a cunoscut nu numai pe români, ci și pe greci, pe ruși, bulgari sau sârbi. A cunoscut sute de călugări și pe toți îi pomenea în rugăciunile lui, cu mai toți intra în contact cu ajutorul metaniilor. Nu știu cum făcea, că eu n-am reușit și niciodată nu mi s-a arătat Vichentie sau Dometie, ori Petroniu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
activitate pastoral-misionară și catehetică, duminica la vecernie - cu copiii și tineretul așa încât oșenii îl înconjurau cu dragoste, ba chiar și securiștii nu îndrăzneau să intervină pe față, de teama credincioșilor. Apoi l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie și trimis ca misionar în Brazilia. În anul 1972 episcopul românilor din S.U.A. - Valerian Trifa - îl cheamă la Vatra - unde își desfășoară activitatea ca stareț și duhovnic al
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
picturi, lucrări din expo z iția proprie (un gest extraordinar) cadou pentru cei premiați de către organi z atori. Seară, ca și cea precedentă a fost minunată, întreaga poenita din fața porții maramureșene a fost încinsă o hora de către sași, maghiari, austrieci, sârbi și români, o dovadă că toți suntem europeni și putem trăi în pace și armonie. Iar mai târziu în prezența prietenilor din Viena ne-am veselit și am discutat de toate și orice. Durerea mare însă trebuia să vină. A
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
momentul petrecerii faptelor, amândoi au scăpat în cele din urmă nevătămați. O altă navetistă a reclamat modul injurios în care se vorbește în cancelaria școlii, dovadă a mentalităților retrograde necombătute de direcțiunea școlii. De pildă, cineva, care tocmai văzuse la sârbi un meci de fotbal, ar fi spus insidios în prezența tuturor că scorul a fost edam - nula za Liverpoola, cu accentuarea silabei finale a ultimului cuvânt. Iar Valentin, care fusese de față a râs cu toată lumea laolaltă, fără să-l
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
moții săi înapoi în munți. Câteva cuvinte și referințe despre începerea ostilităților și a represaliilor La 10 octombrie Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, publică la Pesta o proclamație "către poporul valah". Tonul său este amenințător, în urma victoriei armatei maghiare împotriva sârbilor răsculați. Proclamația către români cere acestora ca în opt zile să revină la ordine și la supunerea autorităților maghiare revoluționare care le înlocuiseră pe cele imperiale austriece și se încheie astfel: „Altminteri, pe Dumnezeu din ceruri, care apără dreptatea, capetele
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
lungă... La frontiera sârbească se întunecă. E seara deja! N-am fost reținuți mult aici. Pe stânga rămâne în urmă un muntișor cu luminile unei localități la poalele lui. De la frontieră până la Belgrad sunt vreo o sută de kilometrii... Capitala sârbilor rămâne în urmă... pasagerii noștri dormitează, fiecare ocupând câte două scaune. În întunericul nopții nu se văd decât creste de munți și tunele. Coborâm direct spre sud, unde Serbia se îngustează, între Kosovo și Bulgaria. La ieșirea spre Macedonia am
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
pe o înălțime se afla castelul Platamon. De fapt o fortăreață construită din piatră care îmi amintește de Cetatea Devei. Prin localitățile de pe litoral am observat mai mulți turiști decât localnici. Predomină cei din estul europei: cehi, români, polonezi, slovaci, sârbi și unguri... Chiar și meniurile la restaurante sunt trecute în toate aceste limbi cu streagurile respectice cap de afiș. Scaunele ori șezlongurile se adăpostesc sub umbrele de paie sub formă de ciupercă. Aparțin restaurantelor. Stând la umbrarul lor se presupune
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
reușita experienței contemporanului său român Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) - domnitor unic al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (stat care a funcționat în primii trei ani cu două guverne și două capitale, București și Iași). Popoarele rămase în cadrul Ungariei (croații, sârbii, cehii, slovacii, ucrainienii, românii) se vor considera trădate de Viena, dezvoltând o mare antipatie pe seama ungurilor și a politicii lor de maghiarizare. 1867 este, din punct de vedere al tehnologiei mondiale, anul în care grădinarul francez Joseph Monier obține primul
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
stea în stea, a ajuns la patru și atunci a devenit general comandant al misiunii NATO în Yugoslavia, că și yugoslavii i-au așteptat să vină atunci, de mult. Au venit cu întârziere, dar ce strategie militară le-au tras sârbilor, o s-o țină minte până la sfârșitul lumii, noroc că nu a mai rămas mult până atunci. Fiind el în Yugoslavia a auzit că Hitler, în drum său triumfal spre Moscova, își făcea plinul la mașină la Ploiești, și încă România
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
dată să mi se limpezească și mie apele, simțeam că mă lasă puterile la un moment dat. Adică încercam să mă culc cu speranța și să mă scol cu credința cum se spune. - Același proverb l-am întâlnit și la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
umbra amărăciunii. Amuzantă este și ideea unor români de a confecționa o ștampilă „nemțească” făcută dintr-un cartof și cerneală, ori despre acei refugiați care se spălau cu zăpadă în fiecare dimineață, numărând în nemțește, ceea ce i-a făcut pe sârbi să-i socotească nemți și să-i trimită în Germania. Incredibilă este povestea lui Dan Isăcescu care își construiește o cutie din lemn pe care o prinde sub tren - și astfel camuflat - reușește să treacă granița. În acest loc binecuvântat
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
a ajuns în Germania, a fost închis și după aceea expulzat și trimis acasă”. Dar nu s-a liniștit, a plecat spre Iugoslavia titoistă împreună cu ortacii săi, dintre care nea Mitică își aduce aminte de un anume Aurel Călin... La sârbi s-au revăzut. „Era electrician în minele de la Banovici” - își amintește Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau ilegal granițele României, viața sa era guvernată de o sigură lege: aceea a libertății depline
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
devenite de-acum obișnuite mi-a spus cu zâmbetul pe buze, că sunt câteva sute cei cu care intrase în contact pe parcursul interesantei lui vieți din exil. Vreo 460! „Pe Vasile Țâra - a început nea Mitică - l-am cunoscut la sârbi, în lagăr.Era un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel vino-’ncoace, care te determină să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut, fiindcă Vasile știa, cu dibăcie, să se facă plăcut și reușea să te
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
peste graniță. Grupul de studenți din care face parte alături de Genu (Eugen) Ștefănescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni și ortaci de pribegie ai lui nea Mitică Sinu) și Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Sinu) și Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații să poată trece „bariera roșie” spre lumea liberă. Să fi fost o comandă politică a sârbilor? Să fi fost o condiție pusă de Occident lui Tito? Nu se știa, important era faptul că pentru prima dată după șase luni de incertitudini, Tiberiu Cunia și camarazii săi se simțeau liberi cu-adevărat. Însă, pentru fatalistul Cunia începea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Țâra - bistrițeanul îndrăgostit de carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi. Muncise cot la cot cu Eugen în timpul perioadei petrecute în lagărele iugoslave. Apoi, s-au revăzut la Paris și ulterior, la Vancouver, în Canada. Atunci a avut ocazia să petreacă mult timp în compania unui om cu o istorie interesantă
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Ștefănescu drumul pribegiei, plin de piedici și încercări, dar în fața cărora nu s-a dat bătut. Un traseu plin de umilințe, de temeri și incertitudini va marca puternic existența lui și-a prietenilor săi pe timpul celor șapte luni petrecute la sârbi. De la Tekia, unde sunt aduși de grănicerii sârbi, ajunge la Kladova, unde îl cunoaște pe avocatul bucureștean Nichita Tomescu, cu care se va revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se întâlnesc cu Tiberiu Cunia, care făcea parte din grupul lor de studenți silvicultori, trecut la sârbi pe undeva prin Banat, de către oamenii rezistenței anticomuniste. După două săptămâni de așteptare și nesiguranță, o nouă repartizare îi conduce spre minele de cărbuni de la Banovici. O perioadă grea vor traversa la Banovici, cu un regim draconic de muncă, și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
executați în fața celorlalți, spre a servi drept pildă de neurmat... Spre sfârșitul lui ianuarie, sunt transferați la Zrenianin, unde șederea va dura până la 20 aprilie și va decurge cam în aceleași condiții, ca la Banovici, cu aceleași furibunde amenințări din partea sârbilor, dar și cu proteste finalizate cu pedepse cu închisoarea sau execuția celor mai îndrăzneți. Apropierea de libertate avea să se producă curând prin transferarea grupului din care făceau parte Genu Ștefănescu, Mitică Sinu, Tiberiu Cunia și Tiberică Ionescu, la fabrica
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
relaxare și refacere psihică, absolut necesară pentru ceea ce avea să urmeze în viața lor. Se arătaseră zorii libertății și cei trei studenți silvicultori - Genu Ștefănescu, Tiberiu Cunia și Tiberiu Ionescu - începuseră să-și facă unele planuri. Sandu Ionescu rămăsese la sârbi, repartizat în altă grupă de muncă, dar se vor revedea la Paris. La Trieste, în mintea lor se conturează ideea de a ajunge în Franța, la Paris, pentru a continua studiile. Astfel, după parcurgerea unui traseu pe care deja îl
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]