1,053 matches
-
(n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania. s-a născut la 28 martie 1948 în comuna Dârlos, aflată pe atunci în județul Târnava Mare (azi în nordul județului Sibiu, lângă Mediaș). A urmat școala primară la Dârlos, iar gimnaziul la Mediaș. În anii 1966-1971 a
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
întoarce în Transilvania și devine profesor la Gimnaziul Stephan Ludwig Roth din Mediaș. Va rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
rămâne aici profesor în jur de 40 de ani. A fost și profesorul lui Paul Rampelt, pe care l-a influențat, prin creațiile sale în dialectul săsesc, să scrie și el versuri în dialect. După ce publicase deja cărți în dialectul săsesc, Schuster scoate în 1925 publicația "Bäm Hontertstreoch" ("Beim Holunderstrauch" - La tufa de soc) deasemenea în dialect, publicație care însă va apărea numai timp de doi ani. După 1945 a fost arestat. Abia în 1965, la împlinirea vârstei de 80 de
Dutz Schuster () [Corola-website/Science/309732_a_311061]
-
Șoarș, mai demult "Șaroșa", "Șoarșiu", (în dialectul săsesc "Schuarsch, Šuerš", în , în , în trad. "Noroieni", "Glodeni") este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bărcuț, Felmer, Rodbav, Seliștat și Șoarș (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șoarș se ridică la de locuitori, în
Comuna Șoarș, Brașov () [Corola-website/Science/310260_a_311589]
-
Pestalozzi, la școala specială de la Yverdon, unde și-a însușit ideile maestrului, ale iluminismului, dar și moderna teză a „egalității limbilor și naționalităților”. Întors în Transilvania, Stephan Ludwig Roth a intrat în învățământ, fiind numit profesor și director al liceului săsesc din Mediaș. În 1834 a fost înlăturat din învățământ pentru convingerile sale prea radicale, fiind obligat de situație să devină predicator și pastor la Mediaș, apoi la Nemșa și Moșna. În această calitate a cunoscut în detaliu problemele țărănimii, a
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
deșteptată conștiința națională a românilor și hotărârea zecilor de mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” - „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” - din 16 iulie 1848. Articolul lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, "Walachen" pentru "români". Roth
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
la acea dată, biserica din Racovița era deja supusă superintendentului calvin, cu toată împotrivirea mitropolitului Simion Ștefan, care-l împiedicase pe acesta să uzeze de drepturile care i-au fost acordate. De altfel, în această perioadă, biserica românească din scaunele săsești rămăsese sub jurisdicția vlădicului Simion, însă Racovița fiind subordonată parțial și organelor administrative comitatense, ale comitatului Alba, este posibil să nu fi beneficiat de acest regim. Prin această diplomă, protopopul Ion primește încuviințarea de a face vizite canonice la credincioșii
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
la forță. Dacă din conscripțiile lui Buccow nu au rămas date, trebuie respectate realitățile administrative ale vremii, satul fiind conscris administrativ în acei ani separat, pentru partea ce aparținea de Comitatul Albei Superioare și separat pentru cea pedinte de Scaunul săsesc al Sibiului. Astfel, în partea iobăgită se menționează o singură familie "unită" și 65 "neunite", acestea din urmă fără preoți. În partea scăunală se consemnează doar o singură familie "unită" și cinci preoți "uniți" precum și 235 familii "neunite" fără păstor
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Apoldu de Jos, mai demult "Apoldul Mic, Apoldul din Jos, Polda Mică" (în dialectul săsesc "Klipult, Niederspold", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Apoldu de Jos (reședința) și Sângătin. Comuna Apoldu de Jos este situată în vestul județului Sibiu, în marginea sudică a Podișului Transilvaniei, la limitia de
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
Bazna, mai demult "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus" (în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Bazna (reședința), Boian și Velț. Bazna este situată în nordul județului Sibiu, în apropierea limitei cu județul Alba și județului Mureș într-o regiune
Comuna Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/310749_a_312078]
-
Brateiu, mai demult "Bratei" (în dialectul săsesc "Pretoa, Pretai, Preta, Pretâ", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Brateiu (reședința) și Buzd. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brateiu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Brateiu, Sibiu () [Corola-website/Science/310750_a_312079]
-
Iacobeni, mai demult "Iacășdorf", (în dialectul săsesc "Jakosdref", "Jôkestref", "Giukestref", "Giukesdrêf", în , în ), este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Iacobeni (reședința), Movile, Netuș, Noiștat și Stejărișu. Se află în Valea Hârtibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu. Conform recensământului efectuat
Comuna Iacobeni, Sibiu () [Corola-website/Science/310752_a_312081]
-
de la studii din Germania, Meschendörfer a încercat să introducă și în rândul concetățenilor săi noile idei din artă și literatură. El s-a angajat pentru o educare estetică, pentru combatrea dilentantismului și provincialismului, pentru promovarea tinerelor talentea în rândul populției săsești. Publicația a căutat să stabilească legături cu ceilalți germani din Ungaria, dar și cu comunitățile maghiare și române. În 1908, Meschendörfer a publicat în foileton romanul "Leonore", care zugrăvea societatea săsească din Transilvania la început de secol XX. . În paginile
Die Karpathen () [Corola-website/Science/310806_a_312135]
-
și provincialismului, pentru promovarea tinerelor talentea în rândul populției săsești. Publicația a căutat să stabilească legături cu ceilalți germani din Ungaria, dar și cu comunitățile maghiare și române. În 1908, Meschendörfer a publicat în foileton romanul "Leonore", care zugrăvea societatea săsească din Transilvania la început de secol XX. . În paginile revistei "" au apărut și articole pe teme știițifice și economice, dar Meschendörfer susținea în special "necesitatea evadării sașilor din cadrul tradițional al viziunii asupra lor înșiși". Meschendörfer pleda pentru înlocuirea valorilor legitimate
Die Karpathen () [Corola-website/Science/310806_a_312135]
-
dr. s-a născut la 18 iulie 1868, în orașul Toplița (astăzi în județul Harghita), într-o familie de țărani români și a primit la botez prenumele "Ilie". După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică. A făcut studiile la gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), la gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883-1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din Năsăud, în anul școlar 1886-1887, Ilie Cristea a fost ales președinte al societății culturale "Virtus Romana Rediviva", pe
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
și a soției acestuia Louise Roth, născută Hausenblaß (1855-1915). a studiat dreptul la Budapesta, Viena, Berlin și Zürich. Cariera sa politică a început în anul 1918, an crucial pentru soarta viitoare a Transilvaniei și României. În calitate de secretar al Comitetului Central Săsesc a susținut aderarea sașilor la unirea Transilvaniei cu România și a făcut parte din delegația săsească care a predat Guvernului român și regelui Ferdinand I al României hotărârea adunării reprezentanților sași de la Mediaș care, la 8 ianuarie 1919, proclamaseră unirea
Hans Otto Roth () [Corola-website/Science/308857_a_310186]
-
și Zürich. Cariera sa politică a început în anul 1918, an crucial pentru soarta viitoare a Transilvaniei și României. În calitate de secretar al Comitetului Central Săsesc a susținut aderarea sașilor la unirea Transilvaniei cu România și a făcut parte din delegația săsească care a predat Guvernului român și regelui Ferdinand I al României hotărârea adunării reprezentanților sași de la Mediaș care, la 8 ianuarie 1919, proclamaseră unirea "poporului sas din Transilvania" cu Regatul României. A fost deputat între anii 1919-1938, iar din anul
Hans Otto Roth () [Corola-website/Science/308857_a_310186]
-
Comăna de Jos (în , în , în dialectul săsesc "Komondjen") este satul de reședință al comunei Comăna din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată în unitatea de relief denumită Culoarul Comăna la poalele versantului vestic al Perșanilor centrali. Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
întrucât trebuia să facă zilnic, pe jos, pe ger sau căldură, pe ploaie sau viscol, drumul până la școala primară în satul vecin. După cursurile școlii primare a făcut studiile medii în trei etape, și anume: clasele I-III, la gimnaziul săsesc din Reghin, clasele IV-VI, la liceul românesc din Reghin, iar ultimele două clase, a VII-a și a VIII-a (azi XI-XII), la Blaj, la Liceul „Sfântul Vasile”, distingându-se tot timpul printre cei mai buni elevi. La Liceul
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
plată al primăriei acestui oraș. Prima mențiune wste din 1561 ("domino Damaso ministro ... ecclesiae"); alte înregistrări sunt în 1566 și 1567. În 1568 sau 1569 s-a mutat la Apoldu de Jos, care în acea vreme avea o populație exclusiv săsească, unde a fost preot până la moarte. A rămas de trei ori văduv. A rămas cunoscut în istorie pentru predicile sale pe care le-a adunat în două volume in-folio. Din păcate, s-a păstrat numai primul volum, cu 1120 pagini
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
importanță mai mică (apostolii, Fecioara Maria), și se încheie cu anul 1570. Cea mai recentă din predicile incluse în volum este din anul 1582. Valoarea istorică a operei lui Dürr este inestimabilă. Este cea mai veche colecție de predici evanghelice săsești, care ne permite să cunoaște m dezbaterile din viața și credința sașilor evanghelici și controversele în problemele religioase al secolului Reformei. Valoarea teologică a învățăturii lutherane, în viziunea lui Dürr, și valoarea lingvistică, a stadiului limbii în acea epocă, sunt
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
a decis să locuiască la Râșnov. După ieșirea la pensie a început o nouă etapă în viața sa, cea de scriitoare. În afară de romanul autobiografic a scris și povestiri, versuri, teatru. În 1989 a scos și un CD cu cântece populare săsești, în dialectul săsesc, sub numele Käthe Zerbes, cu titlul "Rosenauer: sointch saksesch och sälwstgemaucht Leyder".
Katharina Zerbes-Mărgineanu () [Corola-website/Science/309889_a_311218]
-
locuiască la Râșnov. După ieșirea la pensie a început o nouă etapă în viața sa, cea de scriitoare. În afară de romanul autobiografic a scris și povestiri, versuri, teatru. În 1989 a scos și un CD cu cântece populare săsești, în dialectul săsesc, sub numele Käthe Zerbes, cu titlul "Rosenauer: sointch saksesch och sälwstgemaucht Leyder".
Katharina Zerbes-Mărgineanu () [Corola-website/Science/309889_a_311218]
-
Șăineanu, Adolf Schullers a încercat, în perioada interbelică, să ordoneze vastul material al prozei populare românești, îndeosebi cel circumscris basmului, după tipologia lui Antti Aarne, în vogă la vremea respectivă. Adolf Schullerus a publicat o primă variantă a "Dicționarului dialectului săsesc din Transilvania" ("Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch"), care a apărut în 1908 la Straßburg, la editura Karl Trübner.
Adolf Schullerus () [Corola-website/Science/309913_a_311242]
-
între care "Miorița" și "Toma Alimoș". A tradus din operele unor autori români de prestigiu (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Maria Banuș, Vladimir Colin etc.). Multe versuri ale poetului Aron Cotruș, traduse de Alfred Sperber, au fost publicate și în revista săsească "Klingsor". A avut contribuții redacționale și la revista "Rumänische Rundschau", dedicată popularizării culturii române pentru cititorii germanofoni.. Lirica sa are la bază trăirile din timpul călătoriilor sale la Viena, Paris și New York. Margul-Sperber a scris numeroase poeme tributare circumstanțelor politice
Alfred Margul-Sperber () [Corola-website/Science/309295_a_310624]