1,054 matches
-
cauză regele a preferat să străbată o regiune în care oamenii îi erau favorabili. Se uită scopul inițial al expediției regale. Matei a intrat în Transilvania ca să pacifice provincia. Trebuia să-i supună pe nobilii unguri și să supună cetățile săsești. De aceea, de la Cluj, în loc să meargă spre Bistrița, armata regală coboară spre Sibiu, una dintre cele mai puternice cetăți săsești din Transilvania. Apoi, probabil, pe valea Hârtibaciului, a urcat spre Sighișoara, altă cetate importantă, și de aici, prin localitățile săsești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regale. Matei a intrat în Transilvania ca să pacifice provincia. Trebuia să-i supună pe nobilii unguri și să supună cetățile săsești. De aceea, de la Cluj, în loc să meargă spre Bistrița, armata regală coboară spre Sibiu, una dintre cele mai puternice cetăți săsești din Transilvania. Apoi, probabil, pe valea Hârtibaciului, a urcat spre Sighișoara, altă cetate importantă, și de aici, prin localitățile săsești mai însemnate Saschiz și Baraolt, unde ajunge la 7 noiembrie, se deplasează spre Brașov, unde se afla la 11 noiembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săsești. De aceea, de la Cluj, în loc să meargă spre Bistrița, armata regală coboară spre Sibiu, una dintre cele mai puternice cetăți săsești din Transilvania. Apoi, probabil, pe valea Hârtibaciului, a urcat spre Sighișoara, altă cetate importantă, și de aici, prin localitățile săsești mai însemnate Saschiz și Baraolt, unde ajunge la 7 noiembrie, se deplasează spre Brașov, unde se afla la 11 noiembrie. Așadar, rațiuni de ordin politic și militar l-au determinat pe Matei Corvin să ajungă aproape de Oituz, cea mai comodă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare se bazează pe o tradiție ale căror rădăcini se află într-o perioadă în care spațiul locuit de români, clădirile, mai ales cele cu caracter religios, își au baza într-un “fond local al culturii lemnului.” Prezența unor comunități săsești sau maghiare, venite din Transilvania în localități ca Baia, Siret, Bacău, Chilia sau Cetatea Albă a însemnat și ridicarea unor biserici catolice în stil romanic și apoi în stil gotic. Influența acestora asupra evoluției arhitecturii moldovenești este neînsemnată, monumentele ridicate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau dispozițiuni speciale pentru evreii din Transilvania pe de o parte și pentru cei din Basarabia și Bucovina de Nord pe de altă parte. În Transilvania este nevoie de măsuri speciale și o vigilență deosebită, din cauză că populația ungurească și cea săsească caută să speculeze în detrimentul României măsurile ce s’au luat în contra evreilor și profită acaparând în mâini străine activul comercial și industrial al evreilor. O statistică ar putea da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați de stilul d-lui Franzois, un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a le pune proaspete și calde în fiecare dimineață înaintea lectorilor săi flămânzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
posturile se ocupă prin denumire. Motivul nu poate fi altul decât ca nefiind pe acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe cap și pinteni la călcâie. Pe sași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuși mai erau în țară câteva municipii unde naționalitățile reușau în preponderanță față de maghiari, așa erau: d. c. districtul Chichindei sârbesc în Banat, comitatul Zarand, capitanate [le] Cetatea-de-Piatră, Făgăraș, Năsăud. românești și scaunele săsești, cari apoi prin arendarea, afară de Făgăraș, care a mai căpătat element străin din alte comitate, toate s-au desființat și răsfirat prin alte comitate. Întreaga Transilvanie a fost rău împărțită în trecut, pentru că era fătul celor 3 națiuni și 4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile săsești, iar Al. Dima comentariul „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui G. Coșbuc. Poetul la Sibiu. Lui I. Popescu-Sibiu îi aparține textul intitulat Scrisul bolnav și scrisul sănătos, studiu de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
exclusivă față de Coroană, vor fi recunoscute de-a lungul timpului. Prin unificarea drepturilor locuitorilor cetăților Sibiului, Mediașului, Bistriței și Brașovului, Regele Matei Corvin recunoștea în fapt unitatea sașilor (ca subiect de drept autonom ca unus sit populus) sub forma Universității săsești (Nationsuniversität, în latină Universitas Saxonum). Mai târziu, în perioada principatului Transilvaniei, Universitatea săsească va fi reprezentată în Dietă, alături de nobilimea ungară și de reprezentanții secuilor. Fiecare grup va avea drept de veto în problemele care îl privesc (curiatvotum), drept o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locuitorilor cetăților Sibiului, Mediașului, Bistriței și Brașovului, Regele Matei Corvin recunoștea în fapt unitatea sașilor (ca subiect de drept autonom ca unus sit populus) sub forma Universității săsești (Nationsuniversität, în latină Universitas Saxonum). Mai târziu, în perioada principatului Transilvaniei, Universitatea săsească va fi reprezentată în Dietă, alături de nobilimea ungară și de reprezentanții secuilor. Fiecare grup va avea drept de veto în problemele care îl privesc (curiatvotum), drept o garanție a autonomiei. Păstrarea autonomiei orașului însemna însă excluderea etnicilor români, majoritar ortodocși
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
statală, cu obiectivul clar de a unifica provincii cu dezvoltări istorice, valori culturale, niveluri de trai diferite (Livezeanu 1998). Deși sașii aderaseră necondiționat la unirea Transilvaniei cu România, măsurile luate de autoritățile române erau departe de a consolida încrederea elitelor săsești în viitorul noii lor patrii. O scurtă enumerare a acestor măsuri (Ciobanu 2001) este relevantă. Unificarea monetară postbelică se realizează în defavoarea sașilor, Regatul României nedorind convertirea coroanelor la paritate cu leul, preschimbarea coroanelor realizându-se la un raport de două
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a acestor măsuri (Ciobanu 2001) este relevantă. Unificarea monetară postbelică se realizează în defavoarea sașilor, Regatul României nedorind convertirea coroanelor la paritate cu leul, preschimbarea coroanelor realizându-se la un raport de două coroane pentru un leu. Astfel, foarte repede, averile săsești se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic în comunitatea săsească, diminuând drastic dimensiunile proprietăților bisericești și ale composesoratelor. Mai mult, toate terenurile arendate în ultimii ani sunt expropriate, fapt ce afectează numeroase familii ce locuiesc în orașe. Terenurile
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în defavoarea sașilor, Regatul României nedorind convertirea coroanelor la paritate cu leul, preschimbarea coroanelor realizându-se la un raport de două coroane pentru un leu. Astfel, foarte repede, averile săsești se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic în comunitatea săsească, diminuând drastic dimensiunile proprietăților bisericești și ale composesoratelor. Mai mult, toate terenurile arendate în ultimii ani sunt expropriate, fapt ce afectează numeroase familii ce locuiesc în orașe. Terenurile intravilane pe care nu se construia timp de 3 ani urmau să
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
îndreptării unor nedreptăți istorice la care etnicii români au fost supuși de-a lungul vremii, sașii le considerau mai curând ca forme de sprijin oferite de guvernul român central etnicilor români pentru facilitarea stabilirii lor în orașe și alterarea caracterului săsesc al orașelor ardelene. În contextul unificării teritorial-culturale românești, elitele comunității săsești se află într-o situație dificilă. Promisiunile elitelor române cuprinse în Proclamația de la 1 Decembrie 1918 nu sunt onorate iar punctul lor de vedere nu este luat în calcul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de-a lungul vremii, sașii le considerau mai curând ca forme de sprijin oferite de guvernul român central etnicilor români pentru facilitarea stabilirii lor în orașe și alterarea caracterului săsesc al orașelor ardelene. În contextul unificării teritorial-culturale românești, elitele comunității săsești se află într-o situație dificilă. Promisiunile elitelor române cuprinse în Proclamația de la 1 Decembrie 1918 nu sunt onorate iar punctul lor de vedere nu este luat în calcul de autorități. Perioada cuprinsă între sfârșitul războiului și începutul anilor '30
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Promisiunile elitelor române cuprinse în Proclamația de la 1 Decembrie 1918 nu sunt onorate iar punctul lor de vedere nu este luat în calcul de autorități. Perioada cuprinsă între sfârșitul războiului și începutul anilor '30 reflectă insuccesul strategiilor politice ale elitelor săsești. Nici protestele, nici promisiunile, nici alianțele electorale cu partidele românești la putere sau în opoziție nu duc la îmbunătățirea situației politice a sașilor (Dragoman 2007). Atenția parțială obținut din partea guvernului român între 1938 și 1944, la presiunile Germaniei naziste, va
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În formula documentului din ianuarie 1452, ierahizarea socială a celor convocați nu poate fi pusă la îndoială (nobilibus viris, judicibus nobilium septem sedium Nobilium Walachicalium)722 și, mai mult, ea indică deja orientarea districtelor spre o autonomie de tipul celei săsești, cum o confirmă actul de privilegiu al lui Ladislau Postumul din 1457. Un document datat la 20 iunie 1357 este semnificativ în privința organizării și desfășurării Congregațiilor generale ale nobilimii, sașilor și secuilor, precum și al locurilor de desfășurare 723. Capitlul din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
subliniat că în congregațiile generale ale nobilimii se puteau întruni reprezentanții tuturor comitatelor, a două sau mai multe comitate. Cea mai înaltă instituție reprezentativă a sașilor din provincia Sibiului, care cuprindea șapte scaune, era congregația generală scăunală. După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în anul 1486, ea reprezenta unica instituție administrativă, juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în anul 1486, ea reprezenta unica instituție administrativă, juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița și Brașov, precum și ai localităților Vinț și Vurpăr. Adunarea scaunelor săsești rezolva probleme administrative și judecătorești mai importante. Reprezentanții Universității sașilor se întruneau odată sau de două ori pe an, de regulă la Sibiu, pentru a dezbate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița și Brașov, precum și ai localităților Vinț și Vurpăr. Adunarea scaunelor săsești rezolva probleme administrative și judecătorești mai importante. Reprezentanții Universității sașilor se întruneau odată sau de două ori pe an, de regulă la Sibiu, pentru a dezbate problemele comune tuturor scaunelor (probleme de interes general, reglementarea relațiilor cu alte instituții administrative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
același timp, autonomia Transilvaniei indică existența unei mentalități care se regăsește în manifestările anterioare ale voievozilor, prin tendințele de separare a structurilor Transilvaniei de cele ale regatului ungar. Ca Principat autonom, Transilvania cuprindea cele șapte comitate ale fostului voievodat, scaunele săsești și secuiești, districtele Brașov, Bistrița și Făgăraș, comitatele din Partium, câteva din Ungaria de Sus și o parte din Banat (până la 1552). Instituțiile centrale ale țării erau principele suveran, Consiliul principelui și Dieta. Intensa activitate de legiferare a Dietei și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
confirmau privilegiile și donațiile făcute anterior de regii Ungariei și de principii Transilvaniei (art. 2)766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților țării, dintre catolici sau altă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
număra 127 de persoane. Consilierii princiari erau considerați membrii de drept. Dieta avea o organizare unitară, elementele ei alcătuitoare fiind: scaunul guvernamental, cu membrii Consiliului principelui, care alcătuiau elementul permanent și prelații; membrii Tablei regești; înalții demnitari ai comitatelor, scaunelor săsești și secuiești; delegații orașelor libere și taxaliste, care trimiteau doi deputați în dietă 793. Comitatele erau reprezentate de către comite și câte doi reprezentanți ai nobilimii, scaunele secuiești alegeau câte doi deputați, iar patriciatul trimitea reprezentanți din cele 9 orașe mari
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]