3,569 matches
-
București, 1940; Îndemn la simplitate, București, 1941; Timpul la țăranul român. Contribuție la problema timpului în religie și magie, București, 1941; Moldovă tristă, București, 1941; Colina lacrimilor, București, 1943; Firide literare, București, 1944; Maramureșul, țară românească, București, 1944; Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări, Craiova, 1944; Nunta în Țara Oltului. Încercare de sociologie românească, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 51-135; Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976; Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
primi binecuvântarea patriarhicească în numele bisericii romane și din mâna papei Innocențiu III. El declară totodată că nu numai el însuși cu poporul întreg, ci și toată preoțimea de pe teritoriul său, începînd de la patriarh și mitropolit până la cel din urmă preot sătesc, vor să se incorporeze cu credință și supunere cu biserica romană, hotărâți fiind a-i rămâne credincioși pe de-a pururea. Întîmplîndu-se ca regatul să sporească în teritoriu și locuitori, atunci și sporiul acela se va pune numai sub domnia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp. 67, 112 ; 7, pp. 486-487 ; 91, pp. 192-196 ; 94, pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu -, sub un pom considerat «sfânt» (brad, stejar, fag, plop), conform tradiției, periodic sau ocazional, se adună roată bătrânii satului, în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de socializare pentru transmiterea moștenirii culturale din generație în generație. Desigur, toate aceste funcții erau asumate într-o manieră diferită față de cele ce asigurau realmente supraviețuirea, prin variate activități individuale sau la nivel de grup. "Pe măsură ce agricultura sedentară și comunitățile sătești au devenit forma predominantă de viață în întreaga Europă de Vest începând cu secolul al IX-lea, aranjamentele comune pentru menținerea săracilor au început să apară treptat între țăranii sedentarizați, în orice formă plasată pe scala flancată de pomană, respectiv
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bună a etnicului rămâne însă cea prin sat, acesta fiind "celula nepieritoare care întreține continuitatea etnicului". În ecuația etnicului a comunității de fapt, dacă privim etnicul restrâns intră practicile, ritualurile, limba. Din punct de vedere științific, studierea satului, a comunităților sătești era obiectul mai multor discipline, etnopsihologia având menirea să cerceteze condițiile care întrețin pe termen foarte lung conștiința comunității de origine, de limbă și de destin între membrii unui grup social. Între stadiile ce formează conștiința națională și cele ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
filosofii legii naturale în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Familia a fost în general acceptată, un caz special fiind cel al Bisericii. Cât privește alte asociații, nicio milă nu se manifestă. Ghilde, corporații, mânăstiri, comune, rudenii, comunitatea sătească toate acestea erau privite ca neavând fundația în legea naturală. Societatea rațională trebuia să fie, ca și cunoașterea rațională, complet opusă tradiționalului. "Trebuia să se sprijine pe om nu ca membru al ghildei, ca om al Bisericii sau ca țăran
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de experiența indiană, având însă în vizor scena europeană. Nu există nimic în scrierile lui Marx care să sugereze că viziunea sa asupra comunității s-a schimbat vreodată. Există o perfectă linie de continuitate între ceea ce a scris despre comunitatea sătească în India și poziția pe care bolșevicii o vor lua după dezbateri considerabile în problema instituțiilor tradiționale comunitare în Rusia: asemenea instituții cum ar fi mir-ul și cooperativa țărănească" (Nisbet, 1993: 69). Marx a fost interesat de două tipuri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
istoriei. În 1875, Engels prevedea posibilitatea unei revoluții socialiste care să lucreze pe baza acestor grupuri, mai degrabă decât pe distrugerea lor. Bolșevicii au decis totuși de la început că nu este loc nici măcar pentru forme modificate ale oricărui grup comunitatea sătească, ghildă sau cooperativă care a fost format în perioada feudalismului despotic. Însă nu toți radicalii europeni urmau viziunea marxistă asupra caracterului caduc al instituțiilor locale și de rudenie. 4. "Calea" americană În prezent, în gândirea politică americană, comunitatea implică trei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului au acaparat (ntreg spectrul structurilor agrare. "Obștile sătești au constituit celula de bază a societății daco-romane, apoi rom(nești, (n mileniul migrațiilor. Ea a fost expresia unei multiple solidarități de rudenie, de activitate economică, de viață socială, de afirmare militară" (Constantiniu, 1999: 44). Confederațiile intercomunitare, de la care ne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
hiperboliza satul rom(nesc ș( de a propovădui re(ntoarcerea la comunitatea de tip tradițional. Această (ntoarcere (n timp nu este nici dezirabilă ș( nici posibilă. Mai mult, unii analiști prezintă comunitatea din mediul rural într-o postură teribilă. "Comunitatea sătească este practic lipsită de o viață publică. Locuitorii sunt concentrați asupra propriei gospodării și autoizolați în interiorul acestora". (Pasti, Miroiu, Codiță, 1997: 58-59) Deși nu putem fi de acord cu afirmația, prezența acesteia într-o lucrare importantă este de remarcat. C
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție eșuând "în fața dorinței țăranului de a fi stăpân la el acasă" (Vulcănescu, 1997: 144). Desigur, încercarea de a depăși toate aceste
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un moment al evoluției lor. "Noi, Românii, cât timp n-am ajuns să avem orașe, de ce am anticipa cu distrugerea culturii satelor?" (Rădulescu-Motru, 1996: 97). Prin intermediul orașelor, etnicul se extinde pe teritoriul națiunii, pierzând însă din elementele originare ale etnicului sătesc. Dar apar și elemente care vin să-l îmbogățească. Instituțiile culturale din orașe, sub înrâurirea oamenilor de vocație, au reușit lărgirea orizontului conștiinței comunității sătești. Ideea oamenilor providențiali, prezentă constant la Motru apare și aici. Numindu-i oameni de vocație
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Prin intermediul orașelor, etnicul se extinde pe teritoriul națiunii, pierzând însă din elementele originare ale etnicului sătesc. Dar apar și elemente care vin să-l îmbogățească. Instituțiile culturale din orașe, sub înrâurirea oamenilor de vocație, au reușit lărgirea orizontului conștiinței comunității sătești. Ideea oamenilor providențiali, prezentă constant la Motru apare și aici. Numindu-i oameni de vocație, el arată că aceștia au o influență deosebită în formarea conștiinței etnicului. Cum în mediul rural aceștia nu prea se formează, sprijinul acestora la formarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
providențiali, prezentă constant la Motru apare și aici. Numindu-i oameni de vocație, el arată că aceștia au o influență deosebită în formarea conștiinței etnicului. Cum în mediul rural aceștia nu prea se formează, sprijinul acestora la formarea conștiinței etnicului sătesc este indirect, prin intermediul contactelor avute cu orașul. Ca exemplu oferă influența benefică avută asupra etnicului sătesc descoperirea originii noastre romanice, a unității noastre dovedite de latinitate. "Etnicul satului românesc a fost însă mult timp lipsit de sprijinul orașelor, fiindcă orașele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceștia au o influență deosebită în formarea conștiinței etnicului. Cum în mediul rural aceștia nu prea se formează, sprijinul acestora la formarea conștiinței etnicului sătesc este indirect, prin intermediul contactelor avute cu orașul. Ca exemplu oferă influența benefică avută asupra etnicului sătesc descoperirea originii noastre romanice, a unității noastre dovedite de latinitate. "Etnicul satului românesc a fost însă mult timp lipsit de sprijinul orașelor, fiindcă orașele posedând instituții culturale erau în Țara Românească puține, și apoi și acelea care erau aveau instituții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe membrii satului între ei, în mod trainic, prin obiceiuri și tradiții, dar ea nu este o conștiință de solidarism, în înțeles economic. Această din urmă conștiință trebuie educată în mod special, ea nu răsare de-a dreptul din etnicul sătesc. În această privință, sociologul F. Tönnies are dreptate să insiste asupra marii diferențe dintre comunitate și societate; comunitatea este etnic, iar societatea este organizarea bazată pe un plan de lucru și pe răspundere personală" (Rădulescu-Motru, 1998: 620). Tot în viziune
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi trebuit să primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
singură încăpere, și care sunt foarte pe nedrept numite case" (Drăghicescu, 1996: 428). Împroprietărirea îndestulătoare a țăranilor era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi putut avea rezultate pozitive era aceea de arendare a moșiilor către tovărășiile sătești. Dar aceasta ar fi fost posibilă doar cu măsuri care să protejeze la licitație țăranul de arendașii venetici, care aveau mulți bani și astfel erau în măsură să îi exploateze pe ceilalți. Până la urmă se îndreaptă către țintă și spune
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
situația celor care muncesc. Iar dreptul satelor este promovat fără să se ceară ceva împotriva orașelor. Muncitorul agricol, datorită limitelor câștigului ce-l poate obține, trebuia totuși ocrotit în mod deosebit față de cei ce au fabrici, de exemplu. Organizarea cooperativelor sătești era privită ca o soluție miraculoasă atât timp cât, de exemplu, este privită și ca un mijloc de a stopa ascensiunea demagogilor care luau voturile țăranilor în schimbul promisiunilor goale. Legătura dintre studiile științifice și schimbarea lucrurilor în direcția dorită era privită într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la nivel național, și dacă da, care este aceasta? În final, după tratarea acestor teme care reprezintă în același timp concepte de anvergură în sociologie, ultimul capitol este dedicat analizei unei probleme mai restrânse, dar cu legături intime cu lumea sătească și cu temele analizate anterior problema proprietății funciare. Împărtășesc punctul de vedere conform căruia multe, dacă nu aproape toate schimbările, dificultățile și blocajele cu care se confruntă azi satul românesc, se datorează modului în care s-a făcut schimbarea regimului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
brădărit mai există meșteri ce lucrează și astăzi. Industria tradițională. A fost una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arhitectura gospodăriilor rurale și toate celelalte elemente care țin de ea (materiale de construcții, obiceiuri legate de construirea casei, etc), este semnificativă nu doar într-un sens strict, arhitectural, ci este relevantă pentru întregul univers de gândire și de acțiune sătesc. Ideea apare și în literatura de specialitate: mentalitatea populară se reflectă în tipul de case și de curți și în toate celelalte elemente legate de construirea unei case (Budiș, 1996). Curtea are și ea o formă care nu este niciodată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ultima comună din regiunea Hunedoara, determinată să se colectivizeze. Efectele colectivizării sunt vizibile și astăzi. Din 1968, Ludoșul face parte din județul Sibiu (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Dintre evenimentele culturale, trebuie amintit în 1932 înființarea unei biblioteci sătești de către Astra, prima astfel de bibliotecă din ruralul județului Sibiu. 2.2.3 Populația Diverse surse istorice mai mult sau mai puțin precise arată evoluția populației Ludoșului de-a lungul timpului. Astfel, în conscripția de la sfârșitul secolului XV și începutul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]