955 matches
-
Este mândru de această responsabilitate dar, în același timp, nu o ia prea în serios. Iubește fotbalul, se uită la cât mai multe meciuri, fără a fi însă fanul vreunui club. Uneori, înaintea vreunui derby, începe să urle „Forza Steaua!“ sacadat, ca și cum ar întruchipa o galerie în marș forțat către un stadion inamic. Se ocupă și de cafeaua de dimineață. Este popular, fără a spune prea multe poante (pe care nu le știe). Unul dintre prototipurile omului simplu, perfect adaptat acestei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
anumită modistă, erudită și pioasă, la a doua Berthe, ultima lui amantă, abia deslușită în chinurile bolii tot mai devastatoare... undeva... în Belgia... Brusc, reintri în clipa ta, în cotidian: țiuiturile sfredelitoare din urechi, urletul permanent al hidroforului dezlănțuit, zgomotul sacadat al tramvaielor, surprizele acustice iscate de toboganul de tablă al gunoierului, răbufnirile industriale, apocaliptice, când crezi că totul s-a terminat... Și, uneori, romantic, țipătul dezamăgit al unei locomotive, amintindu-ți copilăria, înviindu-ți regretul că nu ai reușit niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
anatomie, să-i spună că va pierde examenul dacă nu intră într-un program de lucru mult mai sever. În scurt timp grija lui deveni sâcâitoare, între ei nu mai existau conversații, ci un șir de reproșuri în lanț, rostite sacadat, cu scrijelări ale gâtlejului, cu ochii tulburi, cu tentă vineție în obraji. Carmina îi asculta tirada cu pumnii strânși, cu ochii pierduți printre faldurile perdelei. Bine, bine, hai, lasă-mă, răspundea ea în silă. Nu faci decât să-mi distragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că o idee interesantă îi dă târcoale, ședea la pândă, gata s-o apuce, își mijea pleoapele, încerca s-o prindă, se repezea și, dintr-odată se trezea tot cu mâinile goale bâjbâind în vid. I se pleoșteau umerii, respira sacadat ca după un urcuș greu, fetele cu greu reușeau să-l facă să râdă la masă. Pe urmă observa, ca trezit din somn, noul aranjament floral din vasul de sticlă așezat pe măsuța dintre fotolii, o îmbinare de culori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
imaginii, o aglomerare de obiecte vechi, studiate în amănunt, văzute prin ochiul unui personaj filmat numai din spate, care deschidea cameră după cameră și cerceta împrejurul, la început lent, cu răbdare apoi din ce în ce mai repezit, mai disperat, i se auzea respirația, sacadată, șuierată, tot mai zgomotoasă, mai chinuită, aveai impresia că va exploda ca un cazan de abur, căruia nu-i mai rezistă pereții. Tema aceasta, a căutării, revenea obsedant de-a lungul întregului film, era foarte bine realizată, te tulbura. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Știi, aș vrea să-mi spui mai multe despre tine, despre viața pe care o duci aici, despre ceea ce faci în fiecare zi, despre oamenii cu care stai de vorbă. Naoko mi-a povestit despre activitățile ei zilnice. Vorbea oarecum sacadat, dar clar. Se scula la ora șase, lua micul dejun, curăța colivia păsărilor și apoi, de cele mai multe ori, lucra la câmp, îngrijind legumele. Înainte sau după masa de prânz stătea, de obicei, de vorbă cu doctorul ei sau lua parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
acum se auzi vocea Dorei, tare și răspicat: — Sper că va trece. Poate ar trebui să ne... Apoi cineva Închise ușa care dădea spre dormitor. În depărtare se auzeau vagoanele Stadtbahn-ului, cu zornăitul lui regulat, urmate de respirația mea rapidă, sacadată, nu tocmai maiestuoasă. Tâmplele Înfierbântate Îmi zvâcneau și hainele mă mângâiau provocator. V-am avertizat deja că povestea mea e una incomodă, așa că pot admite liniștit: căldura Înăbușitoare sau, mai degrabă, așteptarea aceasta paralizantă mă excita. Fără să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
N-avea de ales, ori o înfrunta, ori i se alătura. K.F. îî propusese de la ea alianța. În cîteva secunde și-a dat seama că va accepta, mai rămînea doar curiozitatea. K.F. l-a lămurit privindu-l în ochi, vorbea sacadat, poate din cauza unei emoții pe care reușea să o domine în manifestările ei exterioare, dar care nu fusese stîrpită cu totul. "Noi doi, domnule adjutant, putem aduce fericirea în Vladia. Este un fapt posibil. Paradoxal, tuturor celor de aici, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
voință de fier și o putere nemărginită, era și un om de lume, un diplomat. Încuviință în tăcere, grav, apoi își ridică palmele la înălțimea obrazului și le lovi, încet și moale "plaf, plaf". Tinerii ofițeri izbucniră într-un ropot sacadat, încît momentul delicat fu uitat pe dată. Balbo trase aer în piept, nările îi fremătară, oare așa arăta în carlingă, cu mîna pe manșă ori mai degrabă era imaginea sa în fața oricărei mulțimi care îl asculta?, începu să cuvînteze ritmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la culoare cu ouăle murate de la bar. — Nu se poate. Cu cine naiba se mărită? — Cu doctorul care conduce secția pentru tratarea infertilității, spuse Stevie încet. Se numește Laurence Westcott. Jack simți o apăsare în piept și începu să respire sacadat, aproape ca și cum ar fi avut un atac de cord. Francesca era pe cale să se mărite. Și, culmea, cu Laurence Westcott. Durerea prezentă și trecută îi străbătu întreg trupul ca un fier înroșit, torturându-l cu amintirile plăcute și cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
somn. Se culca el, nu mă lăsa nici să citesc, "iertați-mă, îmi bate lumina în ochi", și începea teroarea din fiecare noapte. Din pricina lui cunosc toate felurile de zgomote pe care le face marea lovindu-se de țărm, rare, sacadate, mângâioase, aproape șoptite, tandre, lenevoase, ori, dimpotrivă, surde, furioase, anxioase, amenințătoare. Nopți întregi n-am făcut decât asta, să le studiez. Încercam să ascult marea, ca să-mi strunesc nervii gata să explodeze. În mod excepțional, i se aducea totdeauna mâncarea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
poate un mesager al destinului, un oracol, spaima avea ceva sacru, de nepătruns. Cei mai mulți dormeau acum, pe apucate, ziua. Noaptea doar cei cu nervii tari reușeau să mai ațipească. Toți ceilalți stăteau cu luminile stinse, ascultând vuietul mării și blestemul sacadat al bufniței. Uneori, acest blestem se depărta, părea acoperit de valuri. Atunci respirau mai ușurați. Dar când să-și așeze capul pe pernă, să adoarmă în sfârșit, după lungile nopți de insomnie în care reușiseră să devină palizi, străvezii, blestemul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi povestește despre copilăria lui, despre pasiunea pentru muzică, despre cum a învățat să cânte la tobe. Vine lângă mine. Îmi arată bețele pentru tobe pe care le plimbă peste tot. Cu ele mi-a cântat mai devreme, lovind banca sacadat, în diferite tempouri. Sunt tocite, dar le iubește. Lulu se rostogolește în iarba dintre noi, la picioarele noastre. A primit bețele de la un rocker corist care, între timp, s-a călugărit și nu i-au mai trebuit. Sunt muncite. Bătute
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Patriciu, dați-mi voie, a zis Anton Ionescu, dați-mi mie voie, a zis celălalt, dați-mi voie, a repetat Anton Ionescu, dar vocea lui înceată era deja acoperită de timbrul aspru al celuilalt, care arunca vorbele ca niște ciocane, sacadat, ridicând tot timpul din sprâncenele lui negre și stufoase, impunător în costumul impecabil, cămașă albă, cravată cu nod imens, impunător mai ales prin privirea pe care o rotea peste capetele tuturor, superioară, fără să se fixeze pe chipul cuiva; își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
părțile concrete ale dramei”. Iată de ce piesa i se pare a oferi spații propice dezvoltării problematicii dublului în raporturile sale cu manechinul, mergând până la exersarea de către actor a unor gesturi mecanice, însoțite și de zgomotele caracteristice automatelor. Toată această gesticulație sacadată, rigidă urmează să fie învăluită într-o lumină de un verde pal, aproape alburie, proiectată de la înălțime, ca în unele scene din muzeul Grévin. Artaud își imaginează aici actorul ca pe o veritabilă „figură de ceară”, pe care, în actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
aceștia încremeniți ar trebui să se trezească un sentiment confuz, tulbure, „de repulsie și o atracție”, notează Kantor în caietul său de regie. După ce va lua loc, spectatorul îi va vedea pe actori însuflețindu-se brusc, mișcându-se o vreme sacadat „ca manechinele” și apoi înțepenind din nou. Ceva mai târziu, ei vor ieși din scenă mergând de-a-ndăratelea și se vor mai întoarce o dată pentru a-și face o Grandioasă Intrare, cea a unor morți reveniți printre cei vii în acordurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
minute în șir, să mă pătrund de toate noutățile aflate în jurul meu... Îmi imaginam o casă liniștită la margine de pădure unde să trăiesc alături de... Nu mi-am terminat gândul fiindcă pe sub fereastră a trecut fâlfâit de pași și răsuflare sacadată... Am alergat spre geam, dar înserarea mi-a ieșit în față cu jocul ei de umbre fantomatice. Doar spre izvor - mi s-a părut numai - o irizare alburie... M-am dus la chilia bătrânului și... după ce am gustat din aroma
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se urca În trăsură cu mîinile la spate, ca un tîlhar. Doar că toate acelea aveau să fie de scurtă durată, pînă să ajungă cu trăsura În bulevard, unde era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpînitori. Conștiința acelui gînd Îl va copleși. Capul i se lăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
simulat un moment interesul pentru cartea acestuia, după care a exclamat: — Ha! Ce chestie grozavă! Celălalt a ridicat ochii și Amory s-a simțit cuprins de un fel de jenă artificială. — Te referi la chiflele tale cu șuncă? Vocea lui sacadată, dar blândă, se potrivea de minune cu ochelarii mari și cu impresia de interes nelimitat pe care o degaja. — Nu, a răspuns Amory. Mă refeream la Bernard Shaw. Ca explicație, a Întors coperta volumului către celălalt. — Eu n-am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vatră încă mai stătea seniorul Ishida. Alături, unchiul stătea cu picioarele încrucișate. Acesta păstră tăcerea vreme îndelungată, dar în cele din urmă scoase un sunet între gâfâit și oftat adânc: Ce vrea să spună? Nu înțeleg o iotă! murmură el sacadat. Nici samuraiul nu înțelegea nimic. Pentru o însărcinare însemnată ca aceea de trimis al Stăpânului într-o țară îndepărtată, se găseau la castel mulți supuși de rang. Începând cu generalii și căpitanii de rang înalt, supușii Stăpânului purtau ranguri precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
alibi, un pretext care să justifice - în parte, măcar - plonjarea în plină irealitate, etanșeizarea în propriul univers poetic, construit pe eșafodajul unui imaginar al spaimei. Aglomerările de imagini, de o densitate halucinantă, trădează aspirația eului poetic spre totalitate, în vreme ce fluxul sacadat al rostirii, fracturarea versurilor și recurența obsesivă a toposurilor descompunerii și distrugerii, depun mărturie despre imposibilitatea atingerii acestei totalități. Motiv de spasmodice frămîntări și interminabile angoase este, mai cu seamă, conștiința înstrăinării limbajului de esența sa originară, divină: "scînduri sîngerează
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
și eu cu privire la Jurnalul Annei Frank, fără însă a vedea piesa. —A fost minunată, spunea Madeleine acum. Minunat nu este un cuvânt pe care soția mea îl folosește în mod obișnuit și puteam să îmi dau seama din tonul ei sacadat și din felul cum stătea la masa din bucătărie, cu spatele drept, în timp ce fetele își mâncau cina, că o parte din ea era încă la Cort Theater, privindu-i pe Joseph Schildkraut în rolul lui Otto, pe Gusti Hubert în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de viță mare. Nobil am vrut, nobil am." Ea, așa costelivă, era foarte trainică. Campioană la tenis, brațul slab azvârlea mingea neobosit, campioană la dans, piciorul celebru de subțire, un os cu piele oacheșă și păroasă, manevra până în ziuă pasul sacadat al chimmy-ului. Fața negricioasă și ochii aprinși nu arătau, după nopți nedormite, nici o oboseală. Acum, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care acel safir uriaș, pe care Lică își oprise ochii, țineau hățurile ferm. Prințesa Maxențiu conducea admirabil. Strunit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
reciproce să iasă izbăvire. Să fie iertare și uitare și totul să se isprăvească la primărie și la biserică cu o nuntă la care ei să fie nași. Rim, astfel a lacăt, șovăise, apoi, luîndu-și cel mai măreț ifos, zisese sacadat, deci sarcastic: - Dumneata, madam, ai crezut că trăiești cu proștii! apoi ieșise. Nu era decât o atitudine de circumstanță. De fapt, Rim nu știuse. închipuise poate, în râs, o romanță de juneță a Linei cu Lică, iar dacă cumva se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care autorul speră să dea impresia că este copleșit de emoție, că se înăbușă de prea multă trăire, nu reușește decât să ne agaseze (sau, dacă suntem dinainte binedispuși, să ne amuze). Prefațatorul cărții, Th. Parapiru, susține că narațiunea aceasta sacadată este „o bijuterie narativă“ și că „Ion Avram scrie artizanal, cu profund simț artistic“. Același prefațator mai pretinde că „fraza este supusă [de Ion Avram] unei operații de selectare, comunicarea obișnuită intrând firesc în universul metaforei prin sugestie, dintr-o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]