75,751 matches
-
de interese în Banca Comercială Română, a declarat Ciprian Ionescu, președinte al Federației Sindicatelor Independente din BCR. Liderul sindical susține că negocierile reprezentanților Federației Sindicatelor Indepedente din Banca Comercială Română cu patronatul privind contractul colectiv de muncă au eșuat, deși salariații s-au arătat flexibili și au acceptat să reducă din revendicări, angajatorul refuză soluționarea oricărei revendicări, informează Agerpres. De vineri, 4 martie, salariații BCR nu mai au contract colectiv de muncă, iar Federația Sindicatelor Independente din Banca Comercială Română a
Angajaţii BCR nu mai au contract de muncă () [Corola-journal/Journalistic/27015_a_28340]
-
Federației Sindicatelor Indepedente din Banca Comercială Română cu patronatul privind contractul colectiv de muncă au eșuat, deși salariații s-au arătat flexibili și au acceptat să reducă din revendicări, angajatorul refuză soluționarea oricărei revendicări, informează Agerpres. De vineri, 4 martie, salariații BCR nu mai au contract colectiv de muncă, iar Federația Sindicatelor Independente din Banca Comercială Română a anunțat conducerea BCR, potrivit dispozițiilor legale, că există toate premisele declanșării conflictului de interese la nivelul unității. În acest moment, angajatorul rămâne singurul
Angajaţii BCR nu mai au contract de muncă () [Corola-journal/Journalistic/27015_a_28340]
-
la nivelul unității. În acest moment, angajatorul rămâne singurul responsabil pentru eșuarea negocierilor purtate timp de peste 30 de zile, dar și pentru declanșarea conflictului de interese la nivelul Băncii Comerciale Romane. Liderul sindical susține că, în acest proces de negociere, salariații sunt singurii care au dat dovadă de înțelegere și flexibilitate. În consecință, ei nu pot fi acuzați și considerați răspunzători pentru acest eșec al negocierilor și lipsa unui Contract colectiv de muncă la nivelul BCR. Revendicările salariaților referitoare la bonusurile
Angajaţii BCR nu mai au contract de muncă () [Corola-journal/Journalistic/27015_a_28340]
-
proces de negociere, salariații sunt singurii care au dat dovadă de înțelegere și flexibilitate. În consecință, ei nu pot fi acuzați și considerați răspunzători pentru acest eșec al negocierilor și lipsa unui Contract colectiv de muncă la nivelul BCR. Revendicările salariaților referitoare la bonusurile care sunt legate în mod direct de performanța băncii, indexarea salariilor cu 50% din indicele de inflație comunicat de INS și majorarea salariilor de bază individuale brute cu 2% solicitată pentru anul 2011, toate suspendate și neacordate
Angajaţii BCR nu mai au contract de muncă () [Corola-journal/Journalistic/27015_a_28340]
-
de luni de la startul sistemului, în mai 2008, iar media se situează la 835 de lei, a declarat președintele CSSPP, Mircea Oancea. În aceste condiții, Pilonul II nu va putea răspunde cerințelor pentru care a fost creat, respectiv asigurarea foștilor salariați a unui venit decent după încheierea perioadei active", a spus Oancea, conform Mediafax. Primele contribuții la Pilonul II au fost virate în conturile personale ale salariaților în mai 2008. La finele lunii ianuarie, fondurile de pe Pilonul II dețineau active nete
Aproape jumătate dintre participanţii la pensiile private obligatorii au în cont doar 200 de lei () [Corola-journal/Journalistic/27023_a_28348]
-
II nu va putea răspunde cerințelor pentru care a fost creat, respectiv asigurarea foștilor salariați a unui venit decent după încheierea perioadei active", a spus Oancea, conform Mediafax. Primele contribuții la Pilonul II au fost virate în conturile personale ale salariaților în mai 2008. La finele lunii ianuarie, fondurile de pe Pilonul II dețineau active nete de 4,5 miliarde de lei, în urcare cu 3,9% față de decembrie 2010. Numărul contributorilor pe Pilonul II a crescut cu 0,4% în ianuarie
Aproape jumătate dintre participanţii la pensiile private obligatorii au în cont doar 200 de lei () [Corola-journal/Journalistic/27023_a_28348]
-
că susține crearea unui Institut de normare a muncii care să apere atât anagajatul, cât și angajatorul în cazul unor conflicte de muncă. În momentul în care un angajator face o normare, nu există expertiză. Dacă, de exemplu, sindicatul sau salariatul dă în judecată angajatorul că normarea nu este corectă, judecătorul trebuie să apeleze la un expert. Nu există o instituție de expertiză care să poată să devină probă în justiție legată de acest subiect. Și tocmai calitatea acestui institut, care
Hossu propune înfiinţarea unui Institut de normare a muncii care să apere angajatul şi angajatorul () [Corola-journal/Journalistic/27020_a_28345]
-
care să poată să devină probă în justiție legată de acest subiect. Și tocmai calitatea acestui institut, care mi s-a părut normal să fie sub ministerul Muncii (...) , are rolul de a da această expertiză, în momentul în care un salariat sau angajatorul are nevoie de un asemenea tip de expertiză", a explicat Hossu utilitatea acestui Institut, potrivit NewsIn. În acest context, deputatul UNPR, Maria Barna, a declarat, în urma negocierilor cu sindicatele, că Uniunea susține crearea unui Institut de expertiză, iar
Hossu propune înfiinţarea unui Institut de normare a muncii care să apere angajatul şi angajatorul () [Corola-journal/Journalistic/27020_a_28345]
-
Guvernul a eliminat din proiectul Codului Muncii prevederea conform căreia angajatorii obligați să reducă sau să întrerupă temporar activitatea pot acorda salariaților concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului. Această prevedere se regăsea în proiectul Codului Muncii transmis sindicatelor la sfârșitul săptămânii trecute, informează . Astfel, în documentul inițial era prevăzut ca, în cazul în care, din motive economice, este necesară reducerea
Guvernul elimină din Codul Muncii prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii () [Corola-journal/Journalistic/27047_a_28372]
-
din motive economice, este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activității, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul poate acorda în această perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților. În forma Codului Muncii adoptată, luni, de Guvern, această prevedere nu se mai regăsește, hotărându-se doar că în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depășesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va
Guvernul elimină din Codul Muncii prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii () [Corola-journal/Journalistic/27047_a_28372]
-
va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților. Proiectul mai stabilește că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului
Guvernul elimină din Codul Muncii prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii () [Corola-journal/Journalistic/27047_a_28372]
-
a reprezentanților salariaților. Proiectul mai stabilește că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancționarea disciplinară a acestuia.
Guvernul elimină din Codul Muncii prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii () [Corola-journal/Journalistic/27047_a_28372]
-
salariaților. Proiectul mai stabilește că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancționarea disciplinară a acestuia.
Guvernul elimină din Codul Muncii prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii () [Corola-journal/Journalistic/27047_a_28372]
-
Salariații care lucrează pe timp de noapte vor beneficia de un spor de 25% din salariul de bază, dar numai dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru, a decis, luni, Guvernul prin
Salariaţii de noapte au nevoie de minim 3 ore lucrate pentru a primi un spor de 25% din salariu de bază () [Corola-journal/Journalistic/27049_a_28374]
-
spor de 25% din salariul de bază, dar numai dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru, a decis, luni, Guvernul prin Codul Muncii înaintat Parlamentului în vederea angajării răspunderii. Documentul prevede că "salariații de noapte" beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de
Salariaţii de noapte au nevoie de minim 3 ore lucrate pentru a primi un spor de 25% din salariu de bază () [Corola-journal/Journalistic/27049_a_28374]
-
prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru, relatează . În varianta inițială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfârșitul săptămânii trecute, era prevăzut că salariații de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de
Salariaţii de noapte au nevoie de minim 3 ore lucrate pentru a primi un spor de 25% din salariu de bază () [Corola-journal/Journalistic/27049_a_28374]
-
luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive și nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Proiectul Codului Muncii mai prevede, în forma adoptată de Guvern, că, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție, dar și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.
Angajatorii pot încheia succesiv maximum trei contracte de muncă pe durată determinată () [Corola-journal/Journalistic/27048_a_28373]
-
angaja răspunderea pentru Codul Muncii. „Există această posibilitate, urmează discuții în Coaliție și Guvern“, a răspuns Emil Boc. Premierul se întâlnește vineri cu sindicatele pentru noi discuții privind Codul Muncii. Perioada de probă ce poate fi stabilită pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice, conform ultimei variante a proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare. O variantă anterioară prevedea că perioada
Guvernul ar putea să îşi angajeze răspunderea pentru Codul Muncii () [Corola-journal/Journalistic/27082_a_28407]
-
spus Hossu. Hossu a mai spus că, după aproximativ 20 de ore de discuții cu premierul, partenerii sociali au crezut că textul final va fi cel convenit în timpul acestor discuții, dar este tot vechiul text, corectat puțin. Singura șansă pentru salariați este să iasă în stradă cu pietre Președintele "Cartel Alfa" a anunțat că luni toate confederațiile vor decide proteste mult mai violente ca până acum. Se pare că numai violența face legea în România. Orice cale de a încerca construcția unui
Hossu vede noul Cod al muncii o formă de sclavagism: Singura şansă pentru salariaţi este să iasă în stradă cu pietre () [Corola-journal/Journalistic/27080_a_28405]
-
de muncă se va sancționa cu amendă de la 500 la 1.000 de lei, relatează . Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabilește pentru salariații încadrați în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut de lege”, menționează proiectul de act normativ. Acesta prevede o sancțiune asemănătoare și în cazul refuzului repetat al unei persoane de
Amendă de până la 40.000 lei pentru angajări fără contract individual de muncă () [Corola-journal/Journalistic/27088_a_28413]
-
Perioada de probă ce poate fi stabilită pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice, conform ultimei variante a proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare. O variantă anterioară prevedea că perioada
Ultima variantă a Codului Muncii: Angajatul va sta într-o perioadă de probă de 90 zile () [Corola-journal/Journalistic/27089_a_28414]
-
proiectului, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia. De asemenea, pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă. ”Pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior, primele șase luni după debutul în profesie
Ultima variantă a Codului Muncii: Angajatul va sta într-o perioadă de probă de 90 zile () [Corola-journal/Journalistic/27089_a_28414]
-
temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni; 20 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni și 30 de zile lucrătoare în cazul salariaților încadrați în funcții de conducere, pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni. Această variantă a proiectului codului muncii urmează să fie analizată vineri de partenerii sociali cu premierul Emil Boc. Citește și:
Ultima variantă a Codului Muncii: Angajatul va sta într-o perioadă de probă de 90 zile () [Corola-journal/Journalistic/27089_a_28414]
-
Guvernul, prin modificările pe care le propune la Codul Muncii, va crea un dezechilibru între interesele angajatorilor și salariaților, în defavoarea celor din urmă, afirmă vicepreședintele Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, Ioan Cindrea (PSD). Potrivit lui Ioan Cindrea, fost director al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), transformarea majorității contractelor de muncă în contracte pe
Ioan Cindrea: Prin modificările la Codul Muncii, Guvernul creează un dezechilibru între interesele angajatorilor şi salariaţilor () [Corola-journal/Journalistic/27122_a_28447]
-
De asemenea, acesta a avertizat că, odată intrate în vigoare noile prevederi privind contractele de muncă pe perioadă determinată, sub această incidență vor intra toate contractele individuale de muncă, iar angajatorul "poate să extindă și să asigure o anumită instabilitate salariaților pe piața muncii''. Deputatul PSD a spus că proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii este așteptat la comisie și și-a exprimat certitudinea că acesta va ajunge în Parlament pentru dezbateri, nefiind adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului. sursa:
Ioan Cindrea: Prin modificările la Codul Muncii, Guvernul creează un dezechilibru între interesele angajatorilor şi salariaţilor () [Corola-journal/Journalistic/27122_a_28447]