1,041 matches
-
din Ungaria trianonică, având puncte de trecere ale agenților la Salonta și Mirăslău. Tot la Salonta s-a înființat „un subcentru cu misiunea de a recruta și forma agenți dintre refugiații români”. Acest „spectaculos” dispozitiv informativ, conturat ca o adevărată salbă în apropierea frontierei românești, avea rolul de a sprijini, de a proteja și de a coordona toate agenturile cu agenții maghiari, ce acționau pe teritoriul nostru. Componentă de bază a sistemului informativ al Budapestei în România era Legația maghiară de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fragmente din lucrarea „Drumeții prin Țara de Jos a Moldovei” monografie a comunei Boțe ști-Gugești, predată încă din 1986 Consiliului comunal Boțești și Filialei Arhivelor Statului Vaslui - ca document peste veacuri. Deosebit, Ioan Costache Enache are și preocup ări poetice - salba acestora fiind prezentă în multe publicații dar și în mapele personale în așteptare. Iată câteva din versurile autorului: Vis neîmplinit Iubesc poezia Dar îmi cer iertare Când exprim prin versuri Câte-o cugetare. Bucurii, durere Le transmit prin versuri, Unele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
orașe: Breslașul de la Dorohoi, Vasluiul de la 1886, Gazeta Fălciulu i, de la 1905 a dr. I. Munteanu, Vocea Tg.Ocna (1905), Freamătul literar, după un an de activitate la Tecuci a fost preluat tot de Bâr lad. Apoi să nu uităm de salba ziarelor și gazetel or d e la sate, care tot cu ochii către Bârlad au căutat: Răz eșul lui V. Caraivan de la Șuletea, Glasul nostru de la Băsești, Înainte de la Tutova, Școlari tutoveni etc. N-am avut publicațiile citate de Gruia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acum există un sediu cu pereți pentru asta, și nu un cort. Evident, se judecă totul doar din punct de vedere moral. Legal, nu este voie, ține să precizeze instanța, prin gura lui Cioabă junior. Subiectul primului proces, e o salbă. Nu se înțelege, chiar de la început, a cui e, unde e, a fost furată sau donată, de ce și cum... Totul se transformă ca la țigani, într-un adevărat circ. Lumea râde, reclamantul și învinuitul, hăhăiesc și ei. Regie, înaltă, nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la țigani, într-un adevărat circ. Lumea râde, reclamantul și învinuitul, hăhăiesc și ei. Regie, înaltă, nu altceva. Reclamantul: Adevărul să iese afară, la iveală, să se vadă acilea în fața instanței. învinuitul: Minte. Are martori că i-a dat soacrămea salba? Să se face dreptate. Era o amărâtă, de unde mânca, de unde nu mânca. în acest timp, un tren marfar trece hodorogind și scrâșnind pe sub nasul ferestrei Tribunalului. învinuitul: După aia, ce a făcut? I-a dat Dumnezeu noroc și a murit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
timp, un tren marfar trece hodorogind și scrâșnind pe sub nasul ferestrei Tribunalului. învinuitul: După aia, ce a făcut? I-a dat Dumnezeu noroc și a murit. (râsete în hohote în sală). Cum cine? Soacră-mea. Judecătorul: Deci, a existat o salbă? Și ai vândut-o pe bani pentru înmormântare? învinuitul: Era trei bani mari și doi mai mici. Cocoșei dă aur. Când a murit haia, bătrâna, am făcut socoteala. A stat 5 zile pă laviță, nu vroia niminea s-o-ngroape
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
elucidate. Printre numeroasele supoziții avansate, câteva sunt de luat În considerare: moartea lui Stalin, inițiator și comanditar al proiectului, după câte se pare; Festivalul Mondial al Tineretului organizat În vara anului 1953 de România (peisajul devastat de utilajul greu și salba de lagăre de muncă de-a lungul Întregului traseu nu erau o carte de vizită prea onorabilă, pe de o parte, iar pe de altă parte, bugetul țării nu putea asuma cele două cheltuieli În același timp); eșecul tehnic și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lingură; linguri; lucitor; luciu; măr; mda...; metal scump; modă; monedă de schimb; mulți bani; munte; neprețuit; nisip; noroc; obiect; obiecte; opulent; pasiune; patimă; pierzanie; podoabe; poleit; popă; posesie; preț; prețioase; prețiozitate; prosperitate; prostie; putere; putere falsă; putere financiară; Roșia Montana; salbă; sclipiri; superb; tinichea; uau; urăsc; valută; veșmînt; viu; zăcămînt (1); 790/148/62/86/0 auzi: ureche (116); sunet (51); asculta (32); bine (31); muzică (30); ascultă (19); zgomot (17); sunete (16); urechi (16); surd (15); cîntec (14); vorbe (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moarte; moșneag; mulțime; murdărie; nefericire; neprețuit; de nimic; noroc; nu fericire; Oana; ochii dracului; ochiul Necuratului; om; ou; parale; patrimoniu; permanent; piață; plastic; plăcere; plăcut; plătesc; plimbări; posesie; posibilitate; postură; preț; probleme; pușculiță; puțini; răsplată; resurse; rezolvare; ron; rotund; ruble; salbă; sărac; sărăcie; seif; siguranță; situație; slab; soluție; stabilitate; stare; stemă; străin; stres; suflet; sumă; sursă; Ștefan cel Mare; tata; trac; trai bun; trebuință; tristețe; țară; util; venituri; verzișori; viitor; zero (1); 789/234/85/149/1 bancă: bani (232); școală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61); frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz, / Că-i fecior de om viteaz; Dă-i măicuț-un oboroc, / Ca să-și cate de noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un conținut sufletesc, o realitate psihică specifică. Autorul reușește să transfigureze poetic o stare de exaltare senzorială cu semnificații adânci: astfel, copacii au crescut ca bărbații călări, au la tălpi viță de vie, gleznele din copaci, femeile poartă la gât salbă de struguri, poetul însuși a fost rupt dintr-un strugure. Se evocă obiceiuri stranii de nuntă cu semnificații în moarte. Într-un fel ca la Ion Barbu nunta și moartea se confundă, moartea semnificând doar sfârșitul unui ciclu și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei s-o ia și să se ducă la biserică, se uită de-afară pe fereastra casei la mireasă, și mireasa din casă la el printr-o salbă, ca să facă copii frumoși. Cînd vine mireasa de la biserică, stă în vatră pe o șa cu un băiat frumos în brațe și se uită pe coș, ca să facă copii frumoși. Funie și sfleder* sub patul unde doarme femeia groasă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât sau pe cap în ziua nunții și apoi la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bani și cheag pentru a începe o serie de afaceri. Surpriza miresei a fost mare în ziua când creditorii au pătruns pe ușa casei, au luat totul, inclusiv hainele soțului, oglinda din perete și a trebuit chiar să renunțe la Salba de la gât pe care abia o primi se. Din acel moment totul a început să meargă prost, căci în locul bogăției promise, Maria a găsit sărăcie, în locul afecțiunii, un soț care i-a smuls fără milă podoaba de la gât pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de galbeni, iar când ajunge acasă scoate din lada dată de Sfânta Duminică nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi, de care se bucură tatăl ei. Fata babei, care se poartă urât cu toți cei care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
În prima strofă a poeziei Parafă..., el se simte un saltimbanc, care pășește ridicol pe o sârmă, nefiind în stare să calce pe suprafața mării, situându-se astfel în opoziție cu Isus mergând pe ape: "Marea crâncenă de plumb visează salbe / Și resoarbe înveninată spume albe. Pe deasupra-i sârma-ntinsă între munți, / Pentru pașii mei alături, și mărunți."79 Ladima (și numai el!) este chiar Sinele lui Camil Petrescu, adică acea existență irațională și dificil de definit, dar căreia eul auctorial
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu publică cea mai importantă parte a operei sale. Dă la iveală volume de versuri ca Heroica (1919) Sub Stânca vremii (1919), Salba clipelor (1921), Raze peste lespezi (1924), În zorile vieții (1925) Încercări dramatice Brazde de lumină (1915), Fântâna blestemată (1915), publică monografia Graiul din Tara Hațegului ( București,1915), Flori alese din cântecele poporului ( București 1920 ), Vieața păstorească în poezia noastră populară
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
zice astfel eleganța incognitului și distincția obișnuitului".2 2.4. Poet și dramaturg Sub pseudonimul Ervin, Ovid Densusianu publică în paginile „Vieții noi", poezii numeroase care apar apoi strânse în volumele Limanuri albe (1910) Hronica (1918). Sub stânca vremii (1919), Salba clipelor (1921) și Raze peste lespezi (1924). Prin practica lirică el caută de fapt să demonstreze valabilitatea unui concept de poezie teoretizat de el în critica literară. Poezia solicitată de criticul și poetul Ervin este „acea operă care aduce un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
întinse mâna asupra pământului. El se contrase din ce în ce mai mult și iute, până ce deveni, împreună cu sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu stropi de aur și c-un miez negru [...] Îl luă și, întorcându-se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 52-53). Fig. V Concordanțele cromaticii în opera Sărmanul Dionis și în varianta Umbra mea Deși ordinea se modifcă puțin de la hipertext la hipotext, alb-negru-albastru vs alb-albastru-negru domină diagrama. Diferența este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
apare imaginea, predilectă (citește intratextuală) în proza eminesciană, a Pământului care se contractă până la dimensiunea unei mărgele ("Ba poți să iei și Pământul cu tine, fără ca să te supere. Îl prefaci într-un mărgăritar cu toartă și-l anini de salba iubitei tale;" Eminescu: 2011, II, 50); derivată din metempsihoză, există și imaginea unui om care suferă acest proces. Hipertextul în cauză (sau seria intratextuală) se prezintă ca rezultanta unor adevăruri mitologice și a unor intuiții cosmologice, totodată. Și în gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
le-ngropăm în pământ. părinții plecau sau veneau din război; oamenii aceia azi nu mai sunt. a rămas doar refrenul de la Crăciun când învârteau pezevenchii neagra...alba. ca să fugă din copilăria bătrână a ta regina și-a vândut coroana și salba. ai rămas doar tu emigrantul statornic. ridurile ți s-au mai adâncit și ele. ești ca un zeu care nu ne mai spune nimic. poete tâlcurile tale sunt menestrele... D Lestine iterare 53 PE LA CRĂCIUN... nu-nțelegeai care e diferența
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]