3,827 matches
-
la distanța de 24 km de orașul Cahul și la 161 km de Chișinău. Satul Taraclia de Salcie are o populație de 1724 locuitori și a fost menționat documentar în anul 1800. Visul de a avea în satul Taraclia de Salcie o biserică, o oază de spiritualitate românească poate fi dus la îndeplinire numai cu ajutorul dumneavoastră, a tuturor celor cu inimă MARE!...” Cu un bănuț dăruit poți cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
dăruit poți cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel ... Citește mai mult Apel, rugăminte, speranță...Să ridicăm împreună Casa Domnului din Taraclia de Salcie!Taraclia de Salcie este un sat și comună din raionul Cahul, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 1.82 kilometri pătrați, cu un perimetru de 9.01 km. Taraclia de Salcie este unicul sat din comuna cu același nume
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel ... Citește mai mult Apel, rugăminte, speranță...Să ridicăm împreună Casa Domnului din Taraclia de Salcie!Taraclia de Salcie este un sat și comună din raionul Cahul, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 1.82 kilometri pătrați, cu un perimetru de 9.01 km. Taraclia de Salcie este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
Să ridicăm împreună Casa Domnului din Taraclia de Salcie!Taraclia de Salcie este un sat și comună din raionul Cahul, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 1.82 kilometri pătrați, cu un perimetru de 9.01 km. Taraclia de Salcie este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Cahul și la 161 km de Chișinău. Satul Taraclia de Salcie are o populație de 1724 locuitori și a fost menționat documentar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
kilometri pătrați, cu un perimetru de 9.01 km. Taraclia de Salcie este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Cahul și la 161 km de Chișinău. Satul Taraclia de Salcie are o populație de 1724 locuitori și a fost menționat documentar în anul 1800.Visul de a avea în satul Taraclia de Salcie o biserică, o oază de spiritualitate românească poate fi dus la îndeplinire numai cu ajutorul dumneavoastră, a tuturor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
la distanța de 24 km de orașul Cahul și la 161 km de Chișinău. Satul Taraclia de Salcie are o populație de 1724 locuitori și a fost menționat documentar în anul 1800.Visul de a avea în satul Taraclia de Salcie o biserică, o oază de spiritualitate românească poate fi dus la îndeplinire numai cu ajutorul dumneavoastră, a tuturor celor cu inimă MARE!...” Cu un bănuț dăruit poți cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionu%C5%A3_nacu/canal [Corola-blog/BlogPost/370489_a_371818]
-
de ce sunt nefericită. Nu știu exact ce regret. Simt că-mi doresc ce nu pot avea niciodată. Mi-e dor de cineva fără nume. Fiecare zi e pentru mine o tristețe imensă... Apoi se ridică pornind încet spre șirul de sălcii. Subțire, în costumașul verde, mulat pe corp, se confunda cu un lujer de iarbă pe care vântul îl mișcă pas cu pas până la trunchiul unei sălcii bătrâne ale cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culoarea_cea_mai_frumoas.html [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
pe cerul gurii. Un ghimpe mi-a intrat în deget și m-am oprit să-l privesc de parcă atunci îl vedeam pentru prima oară. Uitasem că, de fapt, sufeream. Atunci Alexandru a rupt ghimpele și l-a înfipt aici, în salcia asta. Când l-a înfipt eu mi-am spus așa: “Ghimpele ăsta înseamnă clipe fericite, prietenia mea cu Alexandru, visele noastre. Am să-L caut mereu și când voi da de el înseamnă că voi regăsi toate acestea.” Beran se
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culoarea_cea_mai_frumoas.html [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
obicei această duminică, fiind menționată încă din vechime și în cărțile de slujbă, Duminica Floriilor sau Floriile. Niciodată în vorbirea obișnuită poporul nostru nu-i zice Duminica Stâlparilor. Potrivit rânduielii liturgice, în această zi sunt aduse la biserică ramuri de salcie care la momentul potrivit sau cuvenit, sunt binecuvântate printr-o rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea de Duminica Floriilor. Mai este si o alta explicație, potrivit căreia denumirea de sărbătoarea Floriilor, dată Duminicii Stâlpărilor, Întrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, vine de la o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
aș strădui rămâne o pagină pe care n-o înțeleg pun stăpânire anii peste mine și mă duc tot mai departe-n zare ca un râu care curge spre o mare pustie lăsând în urmă niște maluri nisipoase pline de sălcii cu miros de primăvară trece aprilie dulcele aprilie cu iz de liliac umbrele alunecă aerul pare de platină bat căutările briza primăverii și ochiul tău se face drum prin tălpile mele ca-ntr-un vers de valery părul de aur
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lectie_neinvatata_ion_ionescu_bucovu_1364892378.html [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
Dunăre și trecem Podul Prieteniei Giurgiu - Ruse, inaugurat la 20 iunie 1954, destinat traficului rutier, feroviar, mersului pe jos, cât și accesului navelor mari, prin ridicarea părții lui mobile. Dunărea oferă un aspect plăcut, cu lunca ei intens cultivata cu salcii și plopi de un verde crud. În timpul mersului cu autocarul beneficiem de explicațiile ghizilor Mariana Turcu și Eduard Nastase, despre istoria, geografia, cultura Bulgariei și despre obiectivele ce urmează a fi vizitate, informația obținută fiind completată cu cea existentă în
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
limba română scrisă cu litere chirilice și una în limba greacă. În jurul ei se află zece scene care prezintă aspecte din viața și minunile Sfanțului. (Vezi și www.crestinortodox.ro) Este Sărbătoarea Floriilor și un călugăr împarte vizitatorilor crenguțe de salcie sfințită. La pangar un alt călugăr foarte amabil ne vinde obiecte religioase, la prețuri avantajoase, atât în levă, cât și în lei. La poalele stâncilor, cei interesați își pot cumpăra obiecte de artizanat și alte suveniruri. Părăsim acest spațiu binecuvântat
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
crucea sa. Dă-mi putere Doamne să o duc pe-a mea! Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit! Săptămâna Mare, Denii an de an, Dă-mi credință Doamne, nădejde să am, Salciile toate în genunchi se pun Și durerea-Ți mare lumii ele-o spun! Freamătă anarhic, gloata disperată, Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată! Răstignit pe cruce, tâlharii hulesc, Un sobor de îngeri, în psalmi te măresc! Iartă-ne
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1428609300.html [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
la o cofetărie, prima pe care am găsit-o, en plein air... Ceea ce am văzut atunci, Nora, n-am întâlnit nicăieri în lume... Pătrunseserăm pe un tărâm de poveste și respiram aerul pur în preajma unei ape ce curgea cristalin printre sălcii. Printre tufe de soc și lămâiță. Peste pietre în culori pastelate, un curcubeu coborât parcă în acea apă, pregătit să țâșnească arcuit în văzduh, spre cer, după ploaie. Acele pietricele , ca niște agate roz, albe, crem și vernil, ba chiar
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486981406.html [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
continuă ea, am avut senzația că o să cad pe spate , că mă ia apa și chiar m-am prins cu mâinile de-un scaun . Parcă și eu amețesc puțin.... -Era fabulos ! Mese cu scaune, toate albe, peste unele se aplecau sălcii, vitrine frigorifice, expoziție cu prăjituri. Sucuri de toate felurile, sortimente de înghețată. Din nou, feerie de culori și arome apetisante... În aer liber ! aș vrea să mergi o dată acolo... „Mi-aș dori„ , am spus, cu totul fermecată de ceea ce auzisem
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486981406.html [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
Acestea au fost la Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula. Închisorile de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești. Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată și centre de deportare au existat în întreaga țară, dar cele mai multe se aflau în partea sud-estică a Câmpiei Române și sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Perieși, Grădina, Satul Nou etc.) 14. Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate că dispozițiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, în genere, separațiunea individuală, admițând-o numai pentru condamnații de drept comun și numai pentru o
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
a zis: - Să vorbesc cu patronul deoarece pentru boieri că dvs... de obicei pune o masă în curte. Intră în cârciumă, de unde veni într-un minut și îl rugă să mai aștepte puțin până instalează o masă la umbră, sub salcia din curte. Vasile îi spuse că așteaptă, timp în care intră în cârciumă pentru a-i mulțumi patronului. Acesta, un tip cu mustață și ochi verzi, stătea la tejghea și umplea halbele cu bere. Vasile se duse la el și
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Păi, eu zic să mă las în seama grataragiului. Spune-i, totuși, să fie bine prăjiți, dar mustoși. - Am înțeles domnule! După ce terminați țapul cu bere vă aștept la masă. Vasile intră în curte și se așeză la masa de sub salcie, unde, pe o față de masă albă și scrobită, erau puse o halbă aburindă cu bere, câțiva mici mustoși pe o farfurie și un coș acoperit cu șervet alb, în care erau chifle. Lângă ele, era un recipient special din sticlă
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Acasă > Stihuri > Momente > DESCUNUNĂ -MĂ PĂRINTE Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Descunună-mă Părinte Atât de tânăra, ca ramul de salcie crud Când este frânt în ziua sfântă de Florii M-am jertfit, spre bucuria bărbatului, nud Să-l veselesc- cum poruncit-ai din Țării Casă și copii frumoși ne-ai dăruit Părinte Și fericirea își făcuse cuib în casa mea
DESCUNUNĂ-MĂ PĂRINTE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Descununa_ma_parinte_elena_armenescu_1371627811.html [Corola-blog/BlogPost/346100_a_347429]