4,209 matches
-
acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea de Duminica Floriilor. Mai este si o alta explicație, potrivit căreia denumirea de sărbătoarea Floriilor, dată Duminicii Stâlpărilor, Întrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, vine de la o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
la o cofetărie, prima pe care am găsit-o, en plein air... Ceea ce am văzut atunci, Nora, n-am întâlnit nicăieri în lume... Pătrunseserăm pe un tărâm de poveste și respiram aerul pur în preajma unei ape ce curgea cristalin printre sălcii. Printre tufe de soc și lămâiță. Peste pietre în culori pastelate, un curcubeu coborât parcă în acea apă, pregătit să țâșnească arcuit în văzduh, spre cer, după ploaie. Acele pietricele , ca niște agate roz, albe, crem și vernil, ba chiar
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
continuă ea, am avut senzația că o să cad pe spate , că mă ia apa și chiar m-am prins cu mâinile de-un scaun . Parcă și eu amețesc puțin.... -Era fabulos ! Mese cu scaune, toate albe, peste unele se aplecau sălcii, vitrine frigorifice, expoziție cu prăjituri. Sucuri de toate felurile, sortimente de înghețată. Din nou, feerie de culori și arome apetisante... În aer liber ! aș vrea să mergi o dată acolo... „Mi-aș dori„ , am spus, cu totul fermecată de ceea ce auzisem
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
de salcâmi, pe lângă pârâu și...în cel mult, o jumătate de oră, sunt la Cișmele. Știa el că astă vară, pârâul șipotea pe lângă drum, ca un șarpe argintiu, care se strecura prin păpuriș și rogoz, alintat de crengile pletoase ale sălciilor. Iar de la Cișmele, urca spre apus peste deal. Pe urmă devenea drept, pe câmpia ușor vălurită cu orizonturi largi, pensulate ici-colo cu verdele rotund sau țuguiat al copacilor din depărtări și cu fâșiile răzoarelor. Verdele lanurilor de porumb alterna cu
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
o pasăre Pe-o ramură de măr, O adiere caldă de lumină; Un fir de iarbă, O floare în mohor, Scânteie vie În nămeți și gheață. Eu n-am fost un copac măreț Cu ramura spre cer, Am fost doar salcie Plecată peste ape. Am fost o trestie În pala vântului, Umilă, dar nu ruptă De viață. Citește mai mult Eu n-am fost lacrimăîn ochiul cerului pustiu!N-am fost nici cerșetorLa porți de vise! Am fost doar aripă albastrăși
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
an ce mă scuipă în ochi cu noroiUn veac care trece cu tămplele goalePrivind înainte, privind înapoi.... XVII. GENE DE SMOALĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. În crângul meu aspru de-atâtea sălcii Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
să recompunem o imagine dragă, de esență simbolică: „Într-o zi am ieșit în câmp / să-mi regăsesc amintirea. / Tu erai acolo: o fragedă nalbă. Într-o zi am intrat în crâng / Să-mi întâlnesc tinerețea. Tu erai acolo: o salcie albă. // Într-o zi am rămas pe colină / Să-mi aștept veșnicia. / Tu erai acolo: tăcerea, pământul, / Eu eram acolo: vântul, cuvântul” [Dominic Stanca - Un ceas de hârtie (București, Editura Eminescu, 1984, p. 182), ciclul Lirice. Vesperale II]. „Într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
trecut) și „eram” (o perspectivă de prezent a trecutului). Subtil raportul tu - eu, un Tot al căutărilor („tu”) și-al regăsirii („eu”). Versul-refren invocă cele trei trepte ale existențialului nostru: tinerețea feciorelnică și cea a rodniciei („o fragedă nalbă”, „o salcie albă”), urmată de statornicia și fidelitatea față de magma străbună („tăcerea, pământul”). Și-ntr-această îmbrățișare, cuvântul se dorește - lumină. Da, Cuvântul Poetului Dominic Stanca degajă Lumină întru duioasă Amintire. Livia Ciupercă, UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin divinele cântări bisericești, a evocat semnificația Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire și credință, proslăvindu-i pe Maică și Fiu: Sub o salcie pletoasă Maica Sfântă se opri Și cu vocea ei duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să faci din ele-o cunună Pentru fiul meu Hristos. Dacă îmi cunoști durerea Și dorești să
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
-i voce, prin divinele cântări bisericești, a evocat semnificația Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire și credință, proslăvindu-i pe Maică și Fiu: Sub o salcie pletoasă Maica Sfântă se opri Și cu vocea ei duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să faci din ele-o cunună Pentru fiul meu Hristos. Dacă îmi cunoști durerea Și dorești să mi-o alini, Fă-mi din ramurile tale O cunună fără spini
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Și dorești să mi-o alini, Fă-mi din ramurile tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa plecată Ca să-l plângă pe Iisus. Un moment major, ancorat cu excelență în decorul sărbătorii pascale, organizate de Consulatul General al României și dedicate Paștelui, a fost vernisarea expoziției
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
cu multe cadouri oferite sărbătoriților din comunitatea respectivă. Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale Din vremuri îndepărtate, în tradiția populară, Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreți, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În ziua praznicului
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă. Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni În ziua praznicului oamenii se cântăresc. De secole, ritualul se împlinește an de
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
până la anul, când ritualul se înnoiește tot în ziua de Sfântul Gheorghe. În Giurgiu, pe străzi sunt aliniate numeroase cântare În ziua de Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al orașului Giurgiu, pe străzi se aliniază numeroase cântare împodobite cu ramuri de salcie și flori de liliac. Localnicii se cântăresc de trei ori în această zi, mai ales copiii și persoanele vârstnice. De 100 de ani, obiceiul acesta se respectă cu sfințenie, an de an. Localnicii care împlinesc ritualul preferă să se cântărească
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
mai ales copiii și persoanele vârstnice. De 100 de ani, obiceiul acesta se respectă cu sfințenie, an de an. Localnicii care împlinesc ritualul preferă să se cântărească pe un cântar așezat sub o scară de lemn împodobită cu ramuri de salcie și crengi de liliac. Femeile cred că atunci când te cântărești pe un cântar protejat de o scară de lemn împodobită cu salcie și flori de liliac ești apărat tot anul de farmece și de necazuri. În ziua praznicului începe vara
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
ritualul preferă să se cântărească pe un cântar așezat sub o scară de lemn împodobită cu ramuri de salcie și crengi de liliac. Femeile cred că atunci când te cântărești pe un cântar protejat de o scară de lemn împodobită cu salcie și flori de liliac ești apărat tot anul de farmece și de necazuri. În ziua praznicului începe vara pastorală Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale și credincioșii sărbătoresc așa cum se cuvine acest eveniment, iar sezonul se încheie
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Să dăruim mărăcini doar păcatelor, vorbelor deșarte, minciunilor și răutăților de tot felul! Zărilor necuprinse să le dăruim ceea ce de fapt dorim sufletului și trupului nostru: iubire, calm, gânduri și fapte potrivite. Doar nu degeaba ni se spune că suntem sălcii gânditoare. Să ne mlădiem întru frumos, întru folos, cu vrednicie. Să ne conectăm fluxului miraculos al energiilor binefăcătoare din acest tainic univers. La mulți ani, suflete ales! Fii binevenit Noule An, întru ocrotire, pace și bună înțelegere! Livia Ciupercă membru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92841_a_94133]
-
pentru funcționare, deoarece inițiatorii proiectului au implementat deja un plan pentru autosusținerea economică a așezământului. Fundația Nektarios are în vedere înființarea unei ferme agricole, patru sere, patru depozite (8000mp), un atelier meșteșugăresc universal, crescătorie de păsări, prisacă, o plantație de salcie (5ha), pentru asigurarea lemnului necesar pentru foc și construirea unui centru de informare turistică și a unei tabere de recreere, pentru activități cultural-educative, schimburi de experiență, simpozioane, tabere de lucru și voluntariat. Persoanele și companiile, care vor să ajute la
Un preot din județul Botoșani salvează copii de la avort și le oferă și educație [Corola-blog/BlogPost/93035_a_94327]
-
pentru funcționare, deoarece preotul Ștefan a implementat deja un plan pentru autosusținerea economică a așezământului. Fundația Nektarios are în vedere înființarea unei ferme agricole, patru sere, patru depozite (8000mp), un atelier meșteșugăresc universal, crescătorie de păsări, prisacă, o plantație de salcie (5ha), pentru asigurarea lemnului necesar pentru foc. De asemenea, va fi construit un centru de informare turistică și o tabără de recreere, pentru activități cultural-educative, schimburi de experiență, simpozioane, tabere de lucru și voluntariat. “Le mulțumim oamenilor cu suflet care
Copiii salvaţi de la avort vor avea o casă nouă [Corola-blog/BlogPost/93039_a_94331]
-
cu efecte variabile, de la caz la caz, de la poem la poem) un vers final, intenționat a fi concluziv. Uneori, este ceea ce s-a vrut - ...alteori, finalul stih se rupe de corpus-ul poemului (cazurile din finalul poemelor: cf. Stare, Meduza, Sălcii, Pădure, Jderul, Economie, Peste buze-n setate... etc.)... și, de câteva ori, chiar se autonomizează, precum Poemele într-un vers (Editura Cartea Românească, 1936), ale lui Ion Pillat (cf. Încremenire: simplificând verticala, cf. Parcul lor...: La taina cuponului de pensie
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]