2,190 matches
-
domniei din tărgu din București, noembre 11, cu toată casa lui și-l duse în cetate, în Sibiu. După care pis-a în gând și pentru noi ca să ne e și a trimis pe un Franțo căpitan Vetia șea co samă de nemți și catane, multă adunătură ce a strânsu ei din susu Moldovei și munte. Ș-așe fără de veste lovindu-ne în curte, în zioa gioi, ghenari la 8 ciasuri den zi, cu războiu eșind din curte, apărându-ne până la mănăstire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iară după aceea, deacă bătu Ștefan vodă (Lupu) cu tătarii pre Constantin vodă și-l goniră, prinsără și pre Vasilie Geanalăul...și pentru jacul acela...s-au luat aceste casă și dughene și alte ce-au mai avut toate pre samă domnească... Și încă neplinindu-să banii domnești ce jacuise el din Ocnă...i s-au tăiat și capu”. Mai departe, Istratie Dabija vodă spune că acele case le-a dăruit „Cinstit și credincios boiarenul nostru Stamatie ce-au fost postelnic mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au dat banii, ce-au trecut un an peste dzi...Acuma, de iznoavă au făcut jalbă Ghinea neguțătoriul înaintea domniei mele. Pentru aceia bani...am trimis...vornicii de poartă, de au biciuluit acele case...și s-au dat pe sama Ghinei neguțitoriul”. „Neguțitoriul Ghinea” nu este singurul care ajunge stăpân pe case din Ulița Mare, fiule. Asta o aflăm din mărturia de la 12 martie 1662 (7170) a marilor boieri privind o datorie a lui Gavril hatmanul către Duca vistiernic, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au dat și acestu loc de case, cu pivniță mănăstirii sale...care acel ispisoc iaste făcut mai înainte...Și cu acel ispisoc trăgea acmu egumenul de Galata ca să scoată pe dumnealui logofătul din cumpărătura acestui loc ca să-l ia în sama mănăstirii Hadîmbul... Deci așa am dat rămas pe Paisie egumenul de Galata din toată legea țărei, ca să dea bună pace dumisale lui vel logofăt”. Bătrânul a ascultat destul de posomorât cele scrise în judecata lui Mihai Racoviță voievod. I s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte, și din câte îmi dau eu sama necazul a pornit mai de multă vreme, tocmai de la schimbul făcut de frații Dima și Constantin - suiulgii domnești - care au avut acel loc în dar de la vodă și care l-au schimbat cu mănăstirea Trei Sfetitele... În timp ce ne batem capul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la leat 7244...După aceea, răposatul Grigorie Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice în Iași (după cum au și făcut), trimițîndu în łarigradu, ne-au adusu pre noi...și așăzîndu-ne aicea, în Iași, pentru trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu sfințiia sa...și ne-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gândit să ajungă până la vodă... Vodă însă fiind nesigur pe cele spuse de cele două părți, a trimis pe: „Dumitrașco Cuza biv vel spătar, la mahala, ca să întrebe de oameni bătrîni cîte de 80 de ani și toți au dat samă că unii au apucat din zilele lui Vasilie (Lupu) vodă, alții de la Ștefan Gheorghie vodă, alții de la Ghica vodă și de la Dabiji vodă, și de la Iliaș vodă și pînă acmu...și tot călugării de la Barnovschi vodă au stăpînit...Și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-am și tocmai mi-am amintit de un cizmar care la 1 decembrie 1708 (7217) a primit cu bezmăn de doi lei pe an un loc de dugheană care „iaste a svintii mănăstiri a Gălății...cari fiind...pustii de atîta samă de vreme și neavîndu mănăstire nici-un folos, l-am dat, cu tocmală, lui Gligorașco cizmariul...ca să-și facă el dugheană cu cheltuiala lui”. Cred că îți dai seama că sfinția sa Paisîie, egumenul Gălății, știa ce face. Asta se vede chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu tocmală, lui Gligorașco cizmariul...ca să-și facă el dugheană cu cheltuiala lui”. Cred că îți dai seama că sfinția sa Paisîie, egumenul Gălății, știa ce face. Asta se vede chiar din cele spuse în zapis: locul era „pustii de atîta samă de vreme” și apoi mai avea și sfinția sa nevoie de o pereche de ciubote acolo...Pentru întărirea acestei pilde, află, părinte că s-a dumirit și sfinția sa „Anastasă egumenul de la Danco”, care la 26 decembrie 1727 (7236) spune: „făcut-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece pe denainte lui Svetîi Nicolae, în sus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Hagioaie, pe care locu di dugheană au arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au cunoscutu că îmblă fără de cale și s-au dat rămasă cu dreptu giudețu din toată lege
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar bucura să nu fie în samă această diată a noastră... și ar strica-o, pre acela să-l strice Dumnezău, cum s-ar îndura, și să nu-l erte Dumnezău”. Frumoase cu adevărat, fiule! Dar eu aș mai spune că sfinția sa este un mielușel pe lângă alți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
al averilor mănăstirii Aron Vodă, făcut în octombrie 1781: „Averile mănăstirii Aron Vodă, câte s-au aflat mișcătoare și nemișcătoare, după ce vinovățindu-se Theofil ce era mai înainte egumen și fugând, apoi s-au pus egumen pe Chiril, întru a căruia samă s-au dat acestea câte se arată mai gios”. Urmează enumerarea unor moșii, livezi și vii, precum și o pivniță, trei dughene și loc pentru alte opt dughene. Apoi, în inventar se spune: „Cele ce s-au aflat rămase după ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserica Barnovschi din Iași. Același Paul de Alep spune că în momentul decapitării s-a produs o adâncă crăpătură în tabloul votiv din biserica Barnovschi, în care vodă era reprezentat călare pe un cal alb... Apoi Ion Neculce în „O samă de cuvinte” scrie: „Când i-au tăiat capul lui Barnovscchivodă, calul lui au și început a sări, cât n-au mai putut să-l ție comisul în mână. Și scăpându-l din mână, pe loc au cădzut de au murit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un stâlp de piatră în altul restabilește hotarul, la sfârșit scrie: „Păn-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la mănăstire, să caute sama epitropilor ce vor fi după vremi și de venituri și de cheltuielile anului”. Vezi bine, fiule, că vodă nu prea îi lăsa pe cei de la mănăstirea Sfântul Spiridon să se bucure de praznic. Îi pune să dea samă de ce-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să caute sama epitropilor ce vor fi după vremi și de venituri și de cheltuielile anului”. Vezi bine, fiule, că vodă nu prea îi lăsa pe cei de la mănăstirea Sfântul Spiridon să se bucure de praznic. Îi pune să dea samă de ce-au făcut timp de un an de zile cu mâncarea-n gât, cum se spune... Dar să nu-i uităm și pe ceilalți binefăcători. De pildă, Iftodi și soția sa Anița dăruiesc mănăstirii Spiridoniei la 3 august 1760
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui”. Nu te bucura însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și pentru purtarea de grijă a bolnavilor”. Iar „boiarii epitropi... să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să fie cu purtarea de grijă... atât pentru strânsul banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
banilor venitului mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți, fiule, nimic din cele ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
glory would have writ; And în the way of coming time A star would have been lit. You would have lived a thousandfold Of lives of glorious fame, And with your arms like marble cold You would have stayed the same. A face eternally adored A thing of beauty rare, Like airy fays who gently soared În fairylands through air. I loved you with a sinful eye Șo full of sorrows old, Bestowed on one when parents die Forever to be
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
waterfall Their rosy cheeks they're freely sunning, But once they've finished their fall, They're back on trees, on roofs are smiling. Alexandru Macedonski The Rondel of the August Roses Roses still live, they're still blooming, The same perfume spreading around, Like those when, still happy and young, În heaven I thought I was living. At the stars of all people looking, I was by then all feeling and sound Roses still live, they're still blooming, The
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]