1,415 matches
-
ai desființat; nu mai ai mult până să te scoți și pe tine și să te desființezi, hi-hi-hi... Nu te pricepi s-agonisești carne pă tine. Uită-te la nea Ghețu cât de gospodar, cu ditamai burdihanu’. Mănâncă douăzeci de sarmale la felu’ unu, și pe urmă un grătar de mici, și dup-o juma’ de oră iar îi e foame. Venise Mărgărit cu halbele și le aranja pe masă în fața fiecăruia cu o meticulozitate exagerată, ca un ospătar sperând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Colosseum. Acasă, mama s-a și grăbit să aștearnă masa și a pus pe foc cratițele cele mai mari. Între timp cumpărase varză dulce și carne tocată - „la prețuri exagerate”, a suflat ea în urechea tatei - și voia să gătească sarmale. Dar Francesco s-a împotrivit și toți ceilalți așijderea. Ei hotărâseră să ne răsfețe negreșit pe italienește. Aduseseră o minunăție de paste și o minunăție de ulei de măsline, mama trebuia numai să le pună la dispoziție ustensilele necesare. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
așteaptă în capul străzii Muzicuței. E însoțită de madam Zane, cu o broboadă peste gură, și de Zuza, mai serioasă ca niciodată. Nici când o mângâi pe cap nu dă din coadă. De-abia în casă, în jurul unei farfurii cu sarmale umplute cu urdă, trimise de Maria, și a unei roți de cașcaval Bobâlna, șterpelită de la fabrică de Florica Zane (sigur o să-l plătim de trei ori cât face), mă încumet să-i povestesc Sabinei cele întâmplate. Mă ascultă uimită. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă încumet să-i povestesc Sabinei cele întâmplate. Mă ascultă uimită. Doar din când în când își dă cu părerea: Doamne păzește! Mă miră înțelegerea de care dă dovadă. Desfacem și un bidonaș cu palincă de la taică-meu, să udăm sarmalele. Cu cât îi povestesc mai mult, cu atât i se întunecă ochii. Nu e atât repulsie, cât un fel de posesivitate matriarhală. Fusese cât pe-aici să-i fie răpit copilul. Și eu o simt adesea pe Sabina ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vrea să trecem întâi pe la alimentară, să ia ceva consistent de mâncare: - Că știu eu că pițipoanca aia a ta n-a gătit nimic! - Hai, bre, vezi cum exagerezi? Avem ciorbă de văcuță, iar maică-sa ne-a trimis niște sarmale cu urdă. - Pe alea să le mâncați voi! Eu nu pun gura pe așa ceva! Nu știu ce farmece ți-o fi făcut ție asta! Eu nu pricep cum ți-o luat mințile. Sigur ți-o băgat prostii în mâncare, altfel nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
facă un assessment (evaluare) negativ, să bage vreo pilă de-a lor în loc. Din de în ce mai enervat o sună pe Suzy (de la Zuza): ce muzică ar fi bine să ascult la ora asta? aș zice niște Sonique ori Sarmalele reci. Thanks! își trase muzica peste cap și mai testă niște controale la proiect. Brusc îl lovi amintirea invitației la masă lansată alaltăieri de Mary (Maria), maică-sa. Fuck the system! ce super-plictiseală. Nimic trendy. Unde mai pui și bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
își trase muzica peste cap și mai testă niște controale la proiect. Brusc îl lovi amintirea invitației la masă lansată alaltăieri de Mary (Maria), maică-sa. Fuck the system! ce super-plictiseală. Nimic trendy. Unde mai pui și bucătăria aia out-of-date: sarmale, ciorbiță de văcuță cu mărar, cornulețe cu rahat. După ce te ghiftuiai - hai încă un polonic, hai numai unul, te rog eu, fă-i o bucurie lui tata - trebuia să stai cu burta la vedere. Turnai apoi în tine o țuică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rafturi rezervate nouă în frigider, nu vedea niciodată carne. Degeaba i-am spus că noi mai mult cu brânza, peștele, legumele. Pur și simplu nu-i intra în cap ce viață mai e și aia fără fleici, chiftele, șnițele, cotlete, sarmale, musacale. Concluzia era una singură: niște intelectuali pârliți îi intraseră în casă, făcuseră împrumut la bancă să o prostească pe ea cu chiria pe trei luni, își depozitaseră sutele de cărți tâmpite în rafturile ei împodobite frumos cu bibelouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
the Law. Uneori apelez și la Marilyn Manson, cu Obscene. Efectul e mereu același: țâșnește din pat, îmi trage o palmă peste ceafă, oprește casetofonul și se întoarce în culcuș pentru încă o jumătate de oră. Apoi se alintă: câte sarmale cu urdă mi-a adus ea mie, câte prăjituri cu nucă, ce zgârcit eram eu... - Și nici măcar biscuiți nu mi-ai luat, doal o singulă daaată! - De mai multe ori! protestez eu. - Dă-mi rujul! I-l dau. - Și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
E total pierdută în spațiu, însă chipul ei nu trădează panica. Ba din contră, radiază liniște, puritate, tinerețe (deși ar fi fost foarte dificil să-i dai o vârstă). Înțelegem cu greu că venise cu avionul din Franța. Auzise de sarmalele și de mămăliguța românești și aterizase în Transilvania. Oarecum departe de mămăliguță, dar mai aproape de Dracula. Urma să se îndrepte spre Bulgaria, să participe la reconstrucția unui castel medieval. Găsise anunțul pe internet. Era modul ei de a-și face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
România, pentru ea. Păi cu salariul ei de 1500 de dolari, ar trăi ca o prințesă. În primii ani de după Revoluție, prețurile la case erau foarte mici în comparație cu cele din vest. He, he, ce vilă și-ar cumpăra în țara sarmalelor! Maiko râde. Nu înțelege tot ce-i spun, dar pricepe că e de râs. Privirea ei nu are nimic critic. Se adaptează extrem de ușor la mediul în care se află. Sau o fi din cauză că știe că e vorba doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trebuia să încerce vreo optzeci de posibile încuietori. Înainte de a lua trenul spre Sofia, Maiko vrea să ne cinstească la un restaurant nu prea scump, cu mâncare tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Uite, vii să salvezi și după aia uiți pe unde-ai venit până-ți putrezesc oasele aici. Haidem! Când ne furișăm prin cartierul nou-nouț, gâfâind pe la colțurile blocurilor, afară din lumea cocoțată în balcoane sfâșiind cina sub mirosul roșcat al sarmalelor; dincolo de spărtură când eram deja în mijlocul spitalului descompus în clădiri vechi mâncate și risipite printre gardurile vii înalte până la burlane. Răsucind un aer tare peste cadavre pârâitoare de frunze fără coșciuge și Internatul 2 atât de confortabil cu cărămizile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
știa de ce. Era un playlist în care amestecase toată muzica pe care o avea în computer. Privi pe foaia de hârtie de lângă tastatură și văzu că rămăsese la track-ul 2254. Din boxe țâșni vocea subțire și sacadată a solistului de la Sarmalele reci. Ascultă Violeta duce găleata la gunoi și Lasă-mă să dorm la televizor, după care urmă Adriano Celentano. C XXXII Se pare că Leo avusese, totuși, unele vise cu rol de avertizare în cea ce o privea pe Adelina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
restaurantului fusese eliberată, iar în centrul ei era aranjată o masă lungă, capabilă să ridice moralul a o sută de burți. Pe platouri lungi erau frumos dispuse aperitivele. Aveam și lumânări și două feluri de șampanie. Ciorba, purceii de lapte, sarmalele și tortul supraetajat se aflau în frigidere, urmând a fi puse în valoare după sosirea invitaților. La cinci metri de masa nupțială, pe un soclu, se găsea orchestra compusă din șase țigani: acordeon, țambal, tobe, flașnetă și orgă. La ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de Sibiu clădite în formă de fântână arteziană. La ora nouă a apărut fetița unor verișori, cu un cadou în brațe. Orchestra a intonat câteva acorduri vesele. Am pus-o la masă, i-am umplut farfuria cu salam, cașcaval, ciorbă, sarmale. La nouă și un sfert a aterizat și bunica Sabinei, cu o broboadă pe cap. Orchestra a vibrat, am scos și purcelul de lapte. Bătrâna ne iertase pentru nehotărâre, se rugase pentru noi și uite că necuratul își pusese coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
A insului meu, Anulându-se cu timbre fiscale!" Pam-pam-pam-pam, pa-ra-pa-pam, pam-pam! Zece lei, deschiderea. Intri? Intru, cum să nu? Lui Boss nu-i mai cerem, că nu se cuvine. E prea nevoiaș. Îl împrumutăm fiecare, formal, cu câte douăzeci-treizeci de sarmale, ca să ni se lege jocul. Bine? Ei, alta acuma! Ce-oi fi devenit așa filantrop? Oricum, el e mazeta. La sfârșit, ori eu, ori tu. Albă sau neagră! Învingătorul ia și papă toți firfiricii! Iar Bossulică, rămâne cu fata! Cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nașterea Domnului Nostru Iisus Christos, de darul dat omenirii de către Dumnezeu. Abia aștept să vină sărbătorile de iarnă! Ce bucate alese sunt pe masa dumneavoastră de sărbători? Soția mea este un bucătar foarte bun. De obicei avem friptură de porc, sarmale, salataă biof, cârnați, tobă.Deși suntem doar doi avem mâncare pentru întreaga familie. Desertul este întodeauna cel mai delicios. În primul rând cozonacul și apoi celelalte prăjiturele făcute în casă. Apoi ca băutură vinul proaspăt făcut, roșu și alb ca
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA CRASNA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by ZLATAN RAEMA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2057]
-
Însă ca să îți pot povesti despre Crăciun și Anul Nou trebuie să încep cu lăsatul secului de postul Crăciunului. În ziua de lăsatul secului mama sau nevasta pregăteau bucate alese, tăiau pui pe care îi frigeau la ciaun și fierbeau sarmale în oale de lut, făceau pâine în cuptorul de cărămidă și invitau nașii și prietenii. Scoteau oala cu vin și petreceau până spre meizul nopții. A doua zi toate gospodinele spălau vasele și le schimbau cu cele în care nu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
în jurul lui în așteptarea șoricului. Căram paie și puneam peste el, iar în timp ce oamenii mai mari mai cinsteau câte un pahar cu vin noi, copii furam șoric de pe purcel. După ce terminau cu tăiatul porcului, gospodinele pregăteau bucatele, umpleau chișca, făceau sarmale și cârnați pentru ziua de Crăciun. În ajun se mânca doar turte, fără drojdie, coapte pe plită și unse cu jolfă făcută din sămânță de cânepă și floarea soarelui cu zahăr. Seara lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoană
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
mai ales, să nu sune a răspuns la întrebarea jurnalistică agasantă „Dumneavoastră, ca specialist, ce părere aveți despre porc ?”. În impas de inspirație și chef, am început așadar să răsfoiesc pilulele anterioare. Mi-am dat seama astfel că, aliniate cronologic, sarma după sarma, aceste texte oferă o inedită imagine a tranziției noastre profunde. Căci, credeți sau nu credeți, nici sarmaua nu mai e ce-a fost, iar povestea ei este și povestea noastră ! La începuturi, toate pilulele mele erau variațiuni pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să nu sune a răspuns la întrebarea jurnalistică agasantă „Dumneavoastră, ca specialist, ce părere aveți despre porc ?”. În impas de inspirație și chef, am început așadar să răsfoiesc pilulele anterioare. Mi-am dat seama astfel că, aliniate cronologic, sarma după sarma, aceste texte oferă o inedită imagine a tranziției noastre profunde. Căci, credeți sau nu credeți, nici sarmaua nu mai e ce-a fost, iar povestea ei este și povestea noastră ! La începuturi, toate pilulele mele erau variațiuni pe tema „miroase
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În impas de inspirație și chef, am început așadar să răsfoiesc pilulele anterioare. Mi-am dat seama astfel că, aliniate cronologic, sarma după sarma, aceste texte oferă o inedită imagine a tranziției noastre profunde. Căci, credeți sau nu credeți, nici sarmaua nu mai e ce-a fost, iar povestea ei este și povestea noastră ! La începuturi, toate pilulele mele erau variațiuni pe tema „miroase a sarmale peste Munții Carpați !”. Simțeam sarmalic, deci eram un bun român, totdeauna împăcat cu mine și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
texte oferă o inedită imagine a tranziției noastre profunde. Căci, credeți sau nu credeți, nici sarmaua nu mai e ce-a fost, iar povestea ei este și povestea noastră ! La începuturi, toate pilulele mele erau variațiuni pe tema „miroase a sarmale peste Munții Carpați !”. Simțeam sarmalic, deci eram un bun român, totdeauna împăcat cu mine și cu viața, în timpul suspendat al sărbătorilor. De fapt, mă bucuram necondiționat de sărbători 1. Acest text și toate textele care urmează au fost publicate în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Curcanul își făcuse deja apariția, cateringul era practicat în unele familii „corporatiste”, ba chiar am descoperit, printre părinții studenților, și două cazuri care comandaseră de Crăciun mîncare chinezească (porc Gong Bao, de pildă). Eram, clar, pe cale să ne vindem țara, sarmalele și neamul... Și a venit ora integrării porcului. A fost, poate, primul moment după revoluție cînd românii au simțit că lumea lor se clatină din temelii și cînd s-a născut fiorul euro-scepticismului. „Dacă UE înseamnă să nu mai cresc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]