126,475 matches
-
dar toate erau blocate cu bariere, care clipeau cu luminițe roșii și alarme șuierătoare. Încerca să oprească mașina, dar în spatele mașinii alergau și urlau ca lupii, Casapu, Spârcâiac, cu toți bețivii lui de la cârciumă, iar după ei, toți oamenii din sat, până și Dora cu maică-sa. Toți strigau: hoțule,hoțule,hoțule! Se pomeni că strigă:de ce sunt hoț, mă! Noroc că la ora aia strada era pustie. Întrebarea îl sufoca și încerca să răspundă la ea ca un înnecat ce
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436214534.html [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
Se pomeni că strigă:de ce sunt hoț, mă! Noroc că la ora aia strada era pustie. Întrebarea îl sufoca și încerca să răspundă la ea ca un înnecat ce da zadarnic din mâini. Cum adică sunt hoț? Nu știe tot satul cum s-a întâmplat cu mașina asta? N-au văzut oamenii cum mi-a adus pe cap fierătania, nenorocitul de Spârcâiac? Nu s-a lăudat la toți cum și-a râs el de mine? Și Casapu? Ce i-am făcut
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436214534.html [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE ZIUA MAMEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului DE ZIUA MAMEI Azi am cules cu frații mei Un buchețel de ghiocei Din crâng, din margine de sat Și ne-am întors pe înserat. Cu ochii peste poartă sta Mămuca, și ne aștepta: - Unde ați fost? M-am speriat! Și prin livadă v-am strigat! - Mămucă, mâine-i ziua ta, Iar asta-i ce-ți putem noi da
DE ZIUA MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1488636012.html [Corola-blog/BlogPost/383192_a_384521]
-
AMPRENTE MOLDAVE am inclus pe respectiva poetă din Bunești care necesita o încurajare fermă, ceea ce am făcut acordându-i o șansă care sper să nu mă dezamăgească și să continue a scrie poezie în stilul propriu specific omului simplu de la sat. Prezentarea poetului polițist Doru URECHE prezent la reuniunea de la Bunești a fost pentru cei prezenți o surpriză plăcută, deoarece autorul are studii destul de înalte, absolvind Facultatea de Sociologie - Psihologie și având volume proprii tipărite, totodată este membru al Asociației Scriitorilor
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443560486.html [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
Urma prezentarea autorului local domnul Dumitru VIZITEU, un anonim ca poet, dar o personalitate marcantă a localității, fiind consilier bisericesc în Parohia Bisericii din Bunești, dar și consilier local. Nu am vrut să precizez apartenența politică. Ca și poet al satului a fost descoperit de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN care l-a îndemnat să publice și în ZdpN adică Ziarul de pe Net, fiind promovat de domnul Todirel CĂLUGĂRIȚA. Scrierile domnului Dumitru VIZITEU despre lumea satului au o acuratețe și simplitate specifică omului
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443560486.html [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
precizez apartenența politică. Ca și poet al satului a fost descoperit de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN care l-a îndemnat să publice și în ZdpN adică Ziarul de pe Net, fiind promovat de domnul Todirel CĂLUGĂRIȚA. Scrierile domnului Dumitru VIZITEU despre lumea satului au o acuratețe și simplitate specifică omului de la sat. Mi-ar fi plăcut să-i spun - țăran - însă dumnealui a fost muncitor prin Fălticeni, ca mulți alții proveniți din lumea satului. Mi-a făcut o deosebită plăcere să-l cunosc
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443560486.html [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
fost descoperit de bibliotecarul Ioan ȘTEFAN care l-a îndemnat să publice și în ZdpN adică Ziarul de pe Net, fiind promovat de domnul Todirel CĂLUGĂRIȚA. Scrierile domnului Dumitru VIZITEU despre lumea satului au o acuratețe și simplitate specifică omului de la sat. Mi-ar fi plăcut să-i spun - țăran - însă dumnealui a fost muncitor prin Fălticeni, ca mulți alții proveniți din lumea satului. Mi-a făcut o deosebită plăcere să-l cunosc personal și să-i promovez scrierile prin diverse alte
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443560486.html [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
domnul Todirel CĂLUGĂRIȚA. Scrierile domnului Dumitru VIZITEU despre lumea satului au o acuratețe și simplitate specifică omului de la sat. Mi-ar fi plăcut să-i spun - țăran - însă dumnealui a fost muncitor prin Fălticeni, ca mulți alții proveniți din lumea satului. Mi-a făcut o deosebită plăcere să-l cunosc personal și să-i promovez scrierile prin diverse alte antologii tipărite. Deoarece timpul alocat se apropia de final, am oferit cuvântul invitatei din Republica Moldova, nimeni alta decât Profesor Universitar Doctor Ludmila
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443560486.html [Corola-blog/BlogPost/363343_a_364672]
-
unic pentru România: toți cei care au avut o invitație gratuită la UNTOLD au fost rugați să doneze o sumă pe care o cred de cuviință pentru a susține un program de dezvoltare și acces la școlă copiilor dintr-un sat învecinat Clujului. Încercăm să schimbăm mentalitatea unor oameni, încercam să le oferim cadrul necesar celor care vor să se implice să susțină alți oameni, poate mai puțin norocoși. Care este festivalul dumneavoastră preferat? Îmi este greu să spun care este
Directorul de marketing UNTOLD: „După două ediții, cred că avem publicul pe care și-l dorește orice brand” by https://republica.ro/directorul-de-marketing-untold-zdupa-doua-editii-cred-ca-avem-publicul-pe-care-si-l-doreste-orice-brand [Corola-blog/BlogPost/339149_a_340478]
-
martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mari de la Deleni nu mai erau însă de trebuință ostașilor, căci lumea și obiceiurile ei s-au schimbat. E drept că bătăliile cele aprige se dădeau în alte locuri. Tunurile bubuiau în partea de jos a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
pe timp de pace, oamenii își urmează însă rosturile firii. La vreme rea își pun pietre-n inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică nu era prea vorbăreț dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule, La vorba
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mori, Zanet! ... De mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă fac ... Jandarm! ... ”. Si-n graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
măsurabil. În câteva zile ajungem la finele acestui training intens de 6 săptămâni și abia acum am reușit să simțim provocarea. Aceste ultime 2 săptămâni de pregătire sunt, de fapt, de practică propriu-zisă într-o școală de vară din două sate dâmbovițene: Potlogi și Românești. Clasa I, ora de matematică. Foto: Denis Jardan Aici, în ultimele zile, am urcat pe piscuri și am coborât în adâncuri cu stările legate de performanța mea la clasă. Am plâns în câteva dintre serile în
În ultimele 6 săptămâni s-a mai născut o generație de „profi tari” by https://republica.ro/in-ultimele-6-saptamani-s-a-mai-nascut-o-generatie-de-zprofi-tari [Corola-blog/BlogPost/337815_a_339144]
-
nasc scântei, ca noi, care vor duce mai departe mesajul că „se poate” și care speră să ajungă o văpaie de optimism pentru toată țara. Îți recomandăm Steli de la multinațională și visul unui băiețel care n-a ieșit niciodată din satul lui: „Să merg în excursie la Slobozia”
În ultimele 6 săptămâni s-a mai născut o generație de „profi tari” by https://republica.ro/in-ultimele-6-saptamani-s-a-mai-nascut-o-generatie-de-zprofi-tari [Corola-blog/BlogPost/337815_a_339144]
-
cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care parcă se deschidea misterelor... Într-un târziu
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
îngrijorat!. Am privit printre lăstăriși și mi-am zărit vaca, rumega la umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia pe o scară. Hrănesc păsările cerului!- îmi repetă el. Copiii mei s-au transformat în aceste păsări! <Dumnezeu...copiii mei...> - gândii eu, acest om trebuie să fie vreun nebun al satului rătăcit pe aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte; acest om poate să mă omoare, să mă spânzure, să facă ce vrea cu mine... -Nu te speria că nu-ți fac nimic rău! Tu ai o minte
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Apoi venind către mine: <Am prea curvit, copile, am înșelat femei, am la activul meu o crimă pe care n-o știe nimeni, eu l-am omorât pe Baltazar când veneam în iarna aceea de la Siliște, eram notar în acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui , i-am luat toporul din
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
amăgitoare iluzii. Când m-am trezit dimineața, am auzit zarvă mare pe drum. Am ieșit să văd ce se întâmplă. Nebunul din vis, călare pe măgarul lui Brăican, furat de la grădina de zarzavat, cu un toiag în mână, intra în sat, în Ierusalimul lui imaginar, urmat de o droaie de copii care se amuzau de figura lui. <Veniți la mine, striga el, veniți să vă dau pacea și liniștea, veniți să vă dau să mâncați, oropsiților, Dumnezeu mi-a dat darul
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
ai făcut din el, Doamneee?> Apoi a venit Milea, șeful se post și l-a arestat. <Trebuie trimis la balamuc, zicea el, nebunul acesta face propagandă antisovietică, avem ordin să-l ducem la balamuc>. Nica Stancu a revenit târziu în sat. Era tăcut, parcă-i luase Dumnezeu gura. Pusese pozele celor doi băieți în perete lângă icoana Maicii Precesta și se uita toată ziua la ele. Păuna, nevasta lui, blestema mereu războiul ăsta care trecuse peste ei și le luase mândrețea
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
cuvine să primesc ce nu-i al meu? Răspunsul veni scurt: Ai fost un om cuminte, Deci dacă așa vrea el, Eu te binecuvântez că tot ce-ți da cu voia lui, să fie al tău... Se-ntoarse George-n sat spre bucuria mamei lui Care văzu că nu e Gheorghe al ei care plecase, Părea mai serios,măi împlinit, nu mai vorbea hai-hui Era bogat și muncitor și-avea acum multe foloase... E occidentul, occident, de multe ori bârfit, Dar
OCCIDENT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Occident_florentina_craciun_1381089786.html [Corola-blog/BlogPost/352315_a_353644]
-
care ajută copiii din centrele de plasament. Mai nou, sunt mereu întrebată ce organizații recomand pentru donarea zilei de naștere. Din fericire, de la ajutor pentru copii, la treburi cetățenești, nu avem deloc lipsă de organizații bune. Pentru susținerea copiilor de la sate care merg flămânzi la culcare și nu au pachețel la școală eu recomand programul Pâine și Mâine al organizației World Vision. Pentru sprijin acordat copiilor din centrele de plasament, recomand programul Ajungem Mari. Pentru susținerea copiilor cu cancer există Asociația
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Din primul balcon sare sticla cu apă - nuntă de pisici În zorii zilei - cicoarea înflorește sub pomul trăsnit Seară de vară - în brațele bunicii toarce pisica Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul Referință Bibliografică: Autori români de haiku, Maria Tirenescu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romaani_de_haiku_maria_tirenescu.html [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]