130,724 matches
-
la un dispensar din împrejurimi, ca să-l panseze, a sflat securitatea de el și l-a prins acolo. Deci necondamnat, n-apucasera să-l condamne, să-i facă dosarul pentru Tribunalul Militar, a fost luat de securitate, DUS LA MARGINEA SATULUI ȘI ÎMPUȘCAT, într-o dimineață [...] Mi-a spus cineva cum a fost. Relatarea aparține unor tiganici CARE ERAU PE ACOLO. [...] Cînd au văzut cum se zvircoleste, si era numai piele și oase și urme de la cătușe, CA SĂ NU SE ASMUTĂ
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
ȘI ÎMPUȘCAT, într-o dimineață [...] Mi-a spus cineva cum a fost. Relatarea aparține unor tiganici CARE ERAU PE ACOLO. [...] Cînd au văzut cum se zvircoleste, si era numai piele și oase și urme de la cătușe, CA SĂ NU SE ASMUTĂ SATUL, s-a dus unu’ de i-a tras un glonț în cap și l-a terminat. 1996 - Ion Constantinescu Maracineanu, Cuibul cu bibelouri, volumul 3 (Coborârea în infern), Editura Vasile Carlova. Autorul, împreună cu Nicolae Enescu și Gheorghe Arsenescu au constituit
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
declarația așa cum a ticluit-o el îl va face înger că pe GEAGU. O afirmație care devenise realitate. Bărbatul care putea ucide un om cu-o singură lovitură de pumn fusese împușcat. Securitatea nu i-a iertat aventură de la primăria satului cu urmări tragice. Căpitanul L-A DUS ÎN LANȚURI ȘI CĂTUȘE LA MARGINEA SATULUI și fără nici o reținere l-a împușcat sub pretextul unei tentative de evadare de sub escortă. Prizonierul în lanțuri și cătușe cutezase să evadeze, ce înscenare grosolană
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
afirmație care devenise realitate. Bărbatul care putea ucide un om cu-o singură lovitură de pumn fusese împușcat. Securitatea nu i-a iertat aventură de la primăria satului cu urmări tragice. Căpitanul L-A DUS ÎN LANȚURI ȘI CĂTUȘE LA MARGINEA SATULUI și fără nici o reținere l-a împușcat sub pretextul unei tentative de evadare de sub escortă. Prizonierul în lanțuri și cătușe cutezase să evadeze, ce înscenare grosolană. Cine putea crede asemenea ticăloșie. I-au dezlegat lanțurile și cătușele și l-au
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
cei care ar mai cuteza să se confrunte cu organele de Securitate”. 2004 - Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, intermnitati, uciși. Dicționar, volumul 6 (litera M). pag. 111 - “MARINESCU, Traian Gh. (zis Geagu). Născut la 26 aprilie 1923. Din satul Izvoarele, comuna Voinești . Dâmbovița. Funcționar și student la Academia Comercială . Membru P.N.Ț. A participat la protestul consătenilor față de falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 (reprezentanții comuniștilor au fost prinși introducând buletine false de vot în urnă, în urma dispoziției prefectului Gogu
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
prefectului Gogu Popescu). În 1949 s-a alăturat mișcării de rezistență condusă de Gheorghe Arsenescu. Prins și arestat în 1949, în urma unei trădări. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Pitești (anchetatorul Cârnu). La 6 februarie 1950 A FOST DUS LA MARGINEA SATULUI IZVOARELE ȘI ÎMPUȘCAT. CADAVRUL A FOST LĂSAT LA LOCUL EXECUȚIEI, ca un avertisment pentru țăranii recalcitranți”. 2006 - Josef Pildner, în “Universul dâmbovițean” nr. 7 din 2-8 iunie 2006, a publicat o mult mai amplă biografie a studentului TRAIAN MARINESCU GEAGU
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
acum fără a scoate bani din buzunar, către organizațiile non-profit pe care le susțin. Aceștia trebuie doar să utilizeze aplicația Vouch! și să își aleagă cauza preferată, respectiv organizația pe care o susțin. Mai Mult Verde, Unicef, Salvați Copiii, SOS Satele Copiilor, sunt doar câteva dintre cele peste 40 de cauze din România înscrise deja în aplicația Vouch!, pentru care consumatorii pot colecta cireșe, care se transformă în bani redirecționați automat, către organizația respectivă. În momentul de față sunt disponibili peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93973_a_95265]
-
deschiderea conferinței pe care autorul american Gregg Braden a susținut-o la București. Cercetător și speaker cu faimă internațională, Gregg Braden este, la rândul său, pionier într-un domeniu ce unește știința cu spiritualitatea. De peste douazeci de ani, Gregg cercetează sate aflate pe culmi de munte, mânăstiri îndepărtate și texte uitate, pentru a le descoperi secretele eterne, care ar putea demonstra că avem noi înșine puterea de a preveni bolile și îmbătrânirea. “Pentru mine a fost o experiență extraordinară să cânt
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
mai bine pe autor: „Vali Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură și artă „În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîțu și Ion Turnea ne propune materiale publicate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
Azerbaijan, Belgia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Columbia, Congo, Ecuador, Georgia, Germania, Hong Kong, Ungaria, India, Indonezia, Iraq, Kazakhstan, Kenya, Kyrgyzstan, Laos, Macedonia, Malawi, Malaysia, Mexic, Moldova, Mozambique, Nigeria, Pakistan, Polonia, România, Rusia, Somalia, Africa de Sud, Tajikistan, Tanzania, Thailand, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Marea Britanie, Satele Unite ale Americii, Viet Nam, Yemen, Zambia. Ultimă oră
România, medaliată din nou la Infomatrix 2013 [Corola-blog/BlogPost/93988_a_95280]
-
scriitori, de savanți, de majoritatea intelectualilor cu respect față de limba română, de unii conducători ai diferitelor instituții. Dar fără profesorii școlari și universitari (în frunte cu cei de română și de istorie!), fără discipolii acestora, fără oamenii de rînd din satele și orașele întregii R. Moldova care, cînd era cazul, curgeau ca Nistrul primăvăratic spre Chișinău cu siguranță că alfabetul rusesc și astăzi era la modă pe malul stîng al Prutului! Și încă ceva: mai multă lume pretinde la întîietate cînd
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
O jurnalistă din studio în timpul unui program live despre protestele de aseară, întreabă reporterul aflat pe o șosea pierdută din România - într-un sat, la Pungești, unde jandarmii și țăranii s-au confruntat toată ziua. Reportera a întrebat așadar - Cum e acolo!? Reporterul și-a început relatarea astfel - ” E ceață, e frig, e întuneric !” Țăranii protestează împotriva exploatării gazelor de șist, desi li s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
jandarmilor este prin ea însăși o amenințare. Peste drum imaginea neputinței și exasperării oferită de niște țărani din cea mai săracă zona din Europa. Ce imagine ! Și cita amărăciune îmi stîrnește ea! Reporterul are dreptate, dar nu numai pentru acel sat pierdut. În România toată e ceață, e frig, e întuneric! Sursa: Stelian Tănase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
ritualice românești. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor și răspândit pe întreg teritoriul locuit de dacoromâni (adică și în peninsula Balcanică). Băieții care doreau să intre în ceata Călușarilor se adunau cu o săptămână înaintea Rusaliilor, în afara satului, la malul unei ape unde depuneau, cu mâna pe steag, jurământul prin care se legau să respecte regulile cetei și condițiile purității rituale în perioada Rusaliilor (abstinența sexuală și un comportament adecvat normelor de conduită etică a comunității tradiționale). Timp
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
treburile școlii locale au fost preluate de către învățătorul Vasile Sas, fiu de țăran vrednici și înstăriți din Ulmeni, care urmase cursurile școlii normale la Vlădicia din Gherla. Concomitent, timp de 2 zile pe săptămână, acesta a fost învățător și în satul Țicău. Cu efective destul de reduse funcționează școala și în anul 1886-25 de copii, când este atestat un alt învățător, pe nume Vasile Moldovan, cantor fiind la biserică , fostul învățător, Vasile Sas, până în anul 1899. De la dascăl, copiii învățau, pe lângă carte
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
când din lipsă de spațiu școlar, corespunzător, acesta aduna copiii în propria casă. Încălzitul singurei săli de clasă se realiza prin contribuție individuală, fiecare copil aducând lemne de acasă. Curățenia era, de asemnea, realizată de către elevi, iar întreținerea, de către locuitorii satului. Învățătorul era zilnic invitat să ia masa la părinții copiilor, deoarece nu avea salariu de stat. Serbările școlare erau interzise, singura zi festivă fiind atunci când se dădea examenul școlar, în fața părintelui protopop. Legea Appony din anul 1908 va avea efecte
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
anii 1921-1922, a fost construită o școală nouă din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, ce avea o sală mare de curs, în care încăpeau până la 100 de copii, și o locuință pentru învățător, acesta fiind Ștefan Setiel, originar din satul Tohat. În anii următori ai perioadei interbelice, atunci când la conducerea Ministerului Învățământului s-a aflat Dr. Constantin Angelescu, numărul școlilor a crescut simțitor; se poate vorbi de o explozie a rețelei școlare, în contextul în care, covârșitoarea majoritate a românilor
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
la școală. În anul 1927, s-a construit la Mânău, pe locul vechii școli de lemn, o clădire nouă, cu două săli de clasă și locuință pentru cadrele didactice; este vorba despre cele 3 cadre didactice retribuite de către stat. În satul Vicea, învățământul pe lângă biserică se organizează în anul 1858. În perioada 1924-1925, a fost construită școală care avea 27 de elevi, iar ca învățătoare, pe Bud Mărioara. Din anul 2009, o nouă școală a fost dată în folosință. În satul
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
satul Vicea, învățământul pe lângă biserică se organizează în anul 1858. În perioada 1924-1925, a fost construită școală care avea 27 de elevi, iar ca învățătoare, pe Bud Mărioara. Din anul 2009, o nouă școală a fost dată în folosință. În satul Tohat, se construiește pe locul vechii școli de lemn, în anul 1938; actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
în folosință. În satul Tohat, se construiește pe locul vechii școli de lemn, în anul 1938; actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
educați de un număr de 91 cadre didactice, toate calificate, majoritatea având gradele didactice II sau I. Această explozie de natalitate se datorează faptului că, la unitățile economice de pe teritoriul comunei activa multă populație tânără, din comună sau chiar din satele învecinate,populație care s-a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
medicină a sportului din Italia. Patriot înflăcărat si neobosit animator cultural in cadrul Societății Culturale ASTRA, Florian Ulmeanu reunește tineretul din comună și din împrejurimi creând o societate culturală intitulată “Tinerimea din Ulmeni și din jur”, înființând în mai multe sate, biblioteci și înzestrând cu material didatic demostrativ mai multe școli primare. În anul 1931, datorită intervenților făcute de către doctorul Florian Covaciu-Ulmeanu, Societatea ASTRA din Zalău,a construit monumentul poetului Petre Dulfu, la Tohat. În cadrul unei ședințe de mai mare amploare
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
în anul 1936, ca președinte de onoare, a Elenei Pop de Băsești Hossu-Longin, neobosită activistă a societății ASTRA. Sub directa sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc.
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare personalitate a comunei este poetul, pedagogul, eseistul si celebru autor
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]