6,494 matches
-
iubești, ai să fii cu mama și cu tatăl tău, o să te întâmpine câinele tău cel drag, păsările pe care le-ai găsit înghețate și le-ai îngrijit, iar pe fratele tău ai să-l vezi crescând, o să ajungă un savant vestit și... n-o să-și aducă aminte niciodată că a avut un frate care a alergat, în noaptea de Ajun, să-l salveze de la moarte. Va crede că a fost odată un înger, care l-a făcut sănătos. Iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
profesie! Ciubotă, cizmă!... Nando Rossi îl ascultă pe demnitar mai întâi mirat, apoi începu să zâmbească. Dar vezi tu, Ghiță, continuă bărbatul cel jovial, cum vine socoteala: omul nostru se mângâie cu gândul că ar fi putut să ajungă mare savant, dacă nu i-ai fi pus tu mereu bețe-n roate!... Gheorghiu-Dej râse cu poftă, își puse ochelarii în buzunarul de la piept și își strânse hârtiile de pe birou, amintindu-și că peste câteva ore avea în program o vizită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să extragă nici măcar o rădăcină pătrată!... Ce zici tu de Creangă e altă poveste! i-o întoarse Sever cu un aer grav, uitându-se o clipă spre un perete, unde se vedeau agățate, unul lângă altul, câteva portrete ale unor savanți români. Da' ascultă aici la mine, reluă el după o clipă de gândire, și bagă bine la cap, mă Norica: mintea românului e ascuțită ca briciul!... De-aia-i bun băiatul lui Ticu... ...Ultimele săptămâni de primăvară trecură și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
avut nici o senzație de foame, nici un gând că trebuie să înghită ceva sau să se odihnească. Dintr-o dată, își simte intestinele strângându-se într-un ghem dureros. Intră în primul restaurant ce îi iese în cale. Un local elegant, iluminat savant, muzică de ambianță... Doar câteva mese ocupate. Un chelner scorțos îl conduce la o masă dintr-un separeu îndepărtat. "Ora de masă a cam trecut... Așteptați pe cineva ?", la care Victor dă un scurt răspuns șoptit : "Nu, nu aștept pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
credeai că toată supraviețuirea lumii depinde de ceea ce vedea ea în cărți. Doamne, ce deștepte erau ninetistele! Foloseau vreo 78 de cărți, am înțeles, iar eu nu știam să număr atunci nici până la zece. Târziu, am priceput că ghicitul acesta savant în cărți se numea tarot, dar, impresionat de știința ninetistelor, pentru că oricum nu le puteam egala în competență, nu m-am apropiat niciodată de această artă în care, cu siguranță, și Freud ar fi fost un novice. Atunci a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să ascult un monolog lung. Mă rog bunului Dumnezeu să nu abuzeze de explicații științifice culese din cărțoi, deși, din câte-o cunosc pe Nineta, e clar că mi-a pregătit o conferință științifică. Îi studiez iar chipul. Are aerul savantului care dă lovitura vieții. La o adică, la așa vis nici nu te puteai aștepta la altceva. Cred că și Nineta îmi este recunoscătoare pentru materia primă pe care o prelucrează acum, foarte febril. Mă așez mai confortabil, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Cum a fost cu hârtiuțele alea?... Eu, surprins; foarte surprins. Dau liber la moacă să joace rolul marii mirări. Care hârtiuțe?... Indivizii erau croiți, recunosc iar, puțin altfel decât Burtă Multă. De pildă, cugetătorul cu o parte din palmă așezată savant pe frunte a zâmbit ceva în genul "auzi, puștiule, e ceva creier în căpățâna asta a mea, nu ți-ai dat seama?" Celălalt, mai terestru, a rezumat dezamăgirea într-un zâmbet acru... Vrem doar atât: cine a făcut manifestele, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mulțumea monseniorului Vladimir Ghika (căruia pare a-i fi cel mai recunoscător), lui J. M. Candrea, Alexandru Rosetti (aceștia doi menționați ca fiind profesori universitari la București) dar și principesei Helena Văcăresco 50. Totodată, el își exprima gratitudinea față de trei savanți francezi ce îi acordaseră la rândul lor ajutorul: Mario Roque (pe care îl numește un mare prieten al României și un mare savant), M. Malvezin și Paul Pansy 51. Or, fiecare dintre aceștia trei erau niște somități în domeniu în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
profesori universitari la București) dar și principesei Helena Văcăresco 50. Totodată, el își exprima gratitudinea față de trei savanți francezi ce îi acordaseră la rândul lor ajutorul: Mario Roque (pe care îl numește un mare prieten al României și un mare savant), M. Malvezin și Paul Pansy 51. Or, fiecare dintre aceștia trei erau niște somități în domeniu în epocă, fiind un fel de gir al lucrării arhimandritului. Însă o atare situație nu a scutit-o de critici dure în mediul științific
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
reprezentanții săi, ce stau cu Biblia în mână căutau să demonstreze savanților, că femeia gravidă nu trebuie narcotizată, ci să nască-n în dureri, așa cum a fost blestemată de Dumnezeu, din pricina căderii în păcat a celor dintâi strămoși. Natural că savanții au interpretat mai bine Biblia și ceva mai târziu biserica a fost de acord cu ei. În țara noastră, nu mai departe, am avut victime și martiri pentru introducerea pălăriei în locul potcapetului grecesc; pentru cântarea în cor a femeii; pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu privire la morții lor (ex.: albinele, necroforii etc.). Va fi ceva poate dar ținând seama de elementele indispensabile vieții întregului regn animal și vegetal și care sunt comune și omului, precum: pământul, aerul, apa și focul (căldura), afirmăm că ceia ce savanții au presupus și dedus că ar fi un cult rudimentar, nu este în fond decât grija ce se observă în toate regnurile, pentru conservarea propriei vieți, de a înlătura tot ceia ce este necurat, igiena primând totul. Aceasta este singurul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ea exact așa cum este. Despre ce viață vorbim aici? Care este această forță care nu contenește să se mențină și să crească? Sub nici o formă viața care constituie tema biologiei, obiectul unei științe, acele molecule și acele particule la care savantul încearcă să ajungă cu ajutorul microscoapelor, elaborându-le natura pe calea unor proceduri multiple, cu scopul de a construi cu multă trudă în legătură cu ele un concept tot mai adecvat, dar tot mai susceptibil a fi revizuit. Astfel, nu vom ști niciodată
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a scoate în evidență această activitate neobosită a conștiinței care percepe lumea, care concepe idealitățile și abstracțiunile științei, care închipuie, care își amintește etc., producând astfel toate reprezentările ireale care însoțesc mereu cursul vieții noastre reale. Este adevărat că unii savanți nu au ezitat să pună sub semnul întrebării însăși existența acestei conștiințe pe care filozofia clasică o așeza în centrul științei, ca al oricărei cunoașteri în general, și întâi de toate al cunoașterii sensibile a lumii care ne înconjoară. Astfel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a purei sale încercări de sine și în patosul acestei încercări este tocmai cunoașterea vieții. Or cunoașterea vieții (expresie care ni se prezintă din acest moment ca tautologică) nu este doar condiția externă a cunoașterii științifice, în sensul în care savantul trebuie să întoarcă paginile cărții pe care o citește, ci este de asemenea și o condiție internă a sa. Cunoașterea științifică, după cum am spus, nu este decât o modalitate a cunoașterii conștiinței, adică a raportării la obiect. Însă aceasta nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acestui fapt și numai lui o anumită construcție sau dispunere de elemente are și poate avea o semnificație plastică. Legile care înzestrează cu frumusețe aceste documente științifice sunt legile estetice ale sensibilității, iar nu legile matematice sau fizice pe care savantul caută a le descifra pornind de la ele. Acum, dacă în afara semnificației pe care au pentru savant, astfel de reprezentări sugerează o alta artistului sau iubitorului de artă, este tocmai pentru că lumea științifică este abstractă, pentru că ea provine din neluarea în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o semnificație plastică. Legile care înzestrează cu frumusețe aceste documente științifice sunt legile estetice ale sensibilității, iar nu legile matematice sau fizice pe care savantul caută a le descifra pornind de la ele. Acum, dacă în afara semnificației pe care au pentru savant, astfel de reprezentări sugerează o alta artistului sau iubitorului de artă, este tocmai pentru că lumea științifică este abstractă, pentru că ea provine din neluarea în considerație a elementelor sensibile ce aparțin a priori naturii și astfel oricărui lucru natural. Dacă acele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
știință la parametrii săi ideali abstracți, la determinările fizico-matematice ale lumii științei galileene. Acțiunea și cunoașterea identificată ca fiind cea a științei cad de acum una în afara celeilalte, cea dintâi nemaifiind decât un soi de curiozitate empirică, "acțiunea" prin care savantul își mișcă globii oculari sau întoarce paginile cărții pe care o citește, sau mai curând ea alunecă în afara privirii, nemaifiind nici măcar luată în considerație, nemaiînsemnând astfel nimic. Dimpotrivă, cunoașterea înseamnă totul, ea este cunoașterea științei în dezvoltarea sa teoretică infinită
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realitate ocolișul neobservat al Corproprierii. Doar cel care are mâini și ochi în sensul unei puteri în mod radical imanente de apucare și vedere, doar o ființă constituită în mod originar în ea însăși drept Corp subiectiv și viu iar savantul nu în calitate de savant, ci în calitatea sa de atare ființă poate nu doar să întoarcă paginile cărții și să o citească, ci și, în același fel, să înfăptuiască o operațiune științifică oarecare, să manevreze un aparat, să apese un buton
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al Corproprierii. Doar cel care are mâini și ochi în sensul unei puteri în mod radical imanente de apucare și vedere, doar o ființă constituită în mod originar în ea însăși drept Corp subiectiv și viu iar savantul nu în calitate de savant, ci în calitatea sa de atare ființă poate nu doar să întoarcă paginile cărții și să o citească, ci și, în același fel, să înfăptuiască o operațiune științifică oarecare, să manevreze un aparat, să apese un buton, să urmărească traseul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și fără lumină, fără chip și fără privire, o "transcendență întunecată". Presupunând că, în interiorul acestei dezvoltări monstruoase a tehnicii moderne, apariția unui procedeu nou fisiunea atomului, o manipulare genetică etc. ar face să se ivească o problemă în conștiința unui savant, această problemă va fi măturată ca fiind anacronică deoarece, în unica realitate care există pentru știință, nu există nici problemă, nici conștiință. Iar dacă din întâmplare un savant s-ar lăsa oprit din drum de scrupulele sale ceea ce de altfel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
genetică etc. ar face să se ivească o problemă în conștiința unui savant, această problemă va fi măturată ca fiind anacronică deoarece, în unica realitate care există pentru știință, nu există nici problemă, nici conștiință. Iar dacă din întâmplare un savant s-ar lăsa oprit din drum de scrupulele sale ceea ce de altfel nu se întâmplă niciodată, deoarece savantul se află în slujba științei -, alții o sută s-ar ridica, s-au ridicat deja pentru a prelua ștafeta. Căci tot ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ca fiind anacronică deoarece, în unica realitate care există pentru știință, nu există nici problemă, nici conștiință. Iar dacă din întâmplare un savant s-ar lăsa oprit din drum de scrupulele sale ceea ce de altfel nu se întâmplă niciodată, deoarece savantul se află în slujba științei -, alții o sută s-ar ridica, s-au ridicat deja pentru a prelua ștafeta. Căci tot ceea ce poate fi făcut de către știință trebuie făcut de către ea și pentru ea, de vreme ce nu există nimic altceva în afară de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
constituită de formele a priori ale intuiției și de categoriile înțelegerii, în ultimă instanță de Ek-staza ființei care le fondează la rândul lor. Condiția transcendentală a posibilității experienței în general este condiția științei înseși. La urma urmei, între filozof și savant are loc o împărțire a sarcinilor. Celui dintâi îi revine să reflecteze asupra condițiilor celor mai generale ale unei munci concrete și mereu în devenire în care se cufundă și căreia i se consacră cel de-al doilea. Numai că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în ele și care cunoaște este un văz care se simte văzând, o viziune care se încearcă drept viziune și nu vede decât cu această condiție și în această formă. A vorbi despre o viață științifică, despre o viață a savantului în calitate de savant nu este așadar o metaforă, o aluzie la ceva ce n-ar fi decât un simplu accesoriu empiric al științei înseși, o adăugire la ființa sa proprie adăugire ce ar ține de acel fapt contingent că la urma
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și care cunoaște este un văz care se simte văzând, o viziune care se încearcă drept viziune și nu vede decât cu această condiție și în această formă. A vorbi despre o viață științifică, despre o viață a savantului în calitate de savant nu este așadar o metaforă, o aluzie la ceva ce n-ar fi decât un simplu accesoriu empiric al științei înseși, o adăugire la ființa sa proprie adăugire ce ar ține de acel fapt contingent că la urma urmei știința
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]