16,433 matches
-
supuse, de regulă, operațiunilor de rescontare. Rescontarea cambiilor, ca de altfel și a altor titluri de plată și credit (bilete la ordin etc.), reprezintă operațiunea prin care băncile comerciale care au cumpărat titlurile de plată și credit, Înainte de termenul lor scadent, le revând, la rândul lor, Băncii Centrale, prin plata unei taxe de rescont (reescont), numită și taxa oficială a scontului. Valoarea rescontului se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: CR - mărimea absolută a rescontului, respectiv valoarea rescontului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de vânzător, creditor, exportator sau prestator de servicii și lucrări, care este deținătorul titlului de credit. Elementele esențiale (obligatorii) ale biletului la ordin sunt următoarele: • denumirea titlului de credit, respectiv bilet la ordin; • promisiunea sau obligația necondiționată de plată; • termenul scadent de plată; • locul unde urmează să se efectueze plata; • numele și adresa beneficiarului sau ale persoanei la ordinul căreia se face plata; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului titlului (subscriitorului). Biletul la ordin, fiind emis de debitor, nu are nevoie
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
creditarea (alimentarea) contului curent al Trezoreriei statului, cu sumele echivalente bonurilor de cont curent. Foarte important de menționat este faptul că bonurile de cont curent nu sunt hârtii de valoare imprimate, ele putând fi transformate În bani lichizi Înainte de termenul scadent, prin operațiunea de scontare, la Banca Centrală; b) Bonurile - Înscrisuri sunt titluri de valoare imprimate, destinate, În general, obținerii de credite de la populație și agenții economici nonbancari, fiecare cumpărător devenind un creditor al statului, care la termenul scadent Încasează valoarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Înainte de termenul scadent, prin operațiunea de scontare, la Banca Centrală; b) Bonurile - Înscrisuri sunt titluri de valoare imprimate, destinate, În general, obținerii de credite de la populație și agenții economici nonbancari, fiecare cumpărător devenind un creditor al statului, care la termenul scadent Încasează valoarea nominală a titlului, plus dobânda aferentă. B) Obligațiunile de stat - reprezintă, ca bonurile de tezaur, titluri de credit emise de stat, În vederea realizării de Împrumuturi publice. În majoritatea cazurilor, obligațiunile se vând la valoarea lor nominală, având stabilită
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
emise de persoane private, ele reprezintă titluri de reprezentare. 10) Operațiunile cu biletele de bancă Biletele de bancă reprezintă titluri de credit, emise și puse În circulație de banca de emisiune (Banca Centrală), fiind titluri la purtător. Nu au termen scadent, putând fi plătite În orice moment și reprezintă cele mai lichide instrumente de plată și credit (banii propriu-ziși). 2.1.7. Marketingul și managementul operațiunilor de creditare Circulația capitalului de Împrumut (creditele) se realizează, În cea mai mare parte, prin intermediul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
o serie de criterii, dintre care, cele mai importante sunt următoarele<footnote V. Dedu, A. Enciu, Contabilitate bancară, Editura Economică, București, 2001. footnote>: 1) Durata acordării creditelor, criteriu care grupează creditele În următoarele categorii: • credite pe termen scurt, având termenul scadent până la un an; • credite pe termen mediu, având termenul scadent cuprins Între un interval de unu-cinci ani; • credite pe termen lung, având un termen scadent mai mare de cinci ani (până la 30 de ani). Atenție! Pentru agenții economici beneficiari
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
următoarele<footnote V. Dedu, A. Enciu, Contabilitate bancară, Editura Economică, București, 2001. footnote>: 1) Durata acordării creditelor, criteriu care grupează creditele În următoarele categorii: • credite pe termen scurt, având termenul scadent până la un an; • credite pe termen mediu, având termenul scadent cuprins Între un interval de unu-cinci ani; • credite pe termen lung, având un termen scadent mai mare de cinci ani (până la 30 de ani). Atenție! Pentru agenții economici beneficiari de credite, creditele pe termen mediu și lung, alături de capitalul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
creditelor, criteriu care grupează creditele În următoarele categorii: • credite pe termen scurt, având termenul scadent până la un an; • credite pe termen mediu, având termenul scadent cuprins Între un interval de unu-cinci ani; • credite pe termen lung, având un termen scadent mai mare de cinci ani (până la 30 de ani). Atenție! Pentru agenții economici beneficiari de credite, creditele pe termen mediu și lung, alături de capitalul social al firmei, formează capitalul permanent al firmei, care permite funcționarea și dezvoltarea corespunzătoare a acesteia
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ale băncilor comerciale cuprind, În general, operațiunile legate de procurarea și mobilizarea resurselor financiare, majoritatea fondurilor provenind din depunerile sau depozitele bancare, În diferite forme, respectiv: • depozite sau depuneri la termen, a căror restituire se realizează la un anumit termen scadent, conform contractului Încheiat cu clienții deponenți; • depozite sau depuneri la vedere, la care nu este stabilit un termen scadent pentru retragerea sumelor, restituirea acestora putând fi solicitată În orice moment; • depuneri În contul curent, reprezentând principala formă a depunerilor bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau depozitele bancare, În diferite forme, respectiv: • depozite sau depuneri la termen, a căror restituire se realizează la un anumit termen scadent, conform contractului Încheiat cu clienții deponenți; • depozite sau depuneri la vedere, la care nu este stabilit un termen scadent pentru retragerea sumelor, restituirea acestora putând fi solicitată În orice moment; • depuneri În contul curent, reprezentând principala formă a depunerilor bancare, realizate de agenții economici nonbancari, care Își deschid conturi curente la băncile comerciale, depunerile fiind, de regulă, la vedere
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau efecte publice; • operațiuni pe credit personal; b) operațiuni comerciale ale băncilor, respectiv: • vânzarea/cumpărarea de devize și metale prețioase; • operațiuni cu mărfuri, constând, de regulă, În vânzarea mărfurilor gajate pentru obținerea de Împrumuturi, În situația nerambursării creditelor la termenul scadent, sau În alte situații prevăzute de lege. 3) Operațiunile de comision ale băncilor comerciale, reprezentând acea categorie de operațiuni care constau În executarea unor dispoziții date de clienții băncilor comerciale, În care nu sunt angajate În mod direct fondurile proprii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cele mai importante sunt următoarele: • scontul comercial; • operațiunile asimilate; • operațiunile de factoring. a) Scontul comercial - este o operațiune prezentată deja În paragrafele anterioare și constă În preluarea efectelor de comerț de la deținătorii acestora, de băncile comerciale de scont, Înainte de termenul scadent, contra unor taxe de scont și comisioane bancare, ceea ce nu s-a specificat Însă, În mod expres, În cazul scontului, este faptul că, În practica financiar-bancară, scontul, respectiv dobânda aferentă titlului scontat, de la data scontării și până la termenul scadent, formează
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
termenul scadent, contra unor taxe de scont și comisioane bancare, ceea ce nu s-a specificat Însă, În mod expres, În cazul scontului, este faptul că, În practica financiar-bancară, scontul, respectiv dobânda aferentă titlului scontat, de la data scontării și până la termenul scadent, formează Împreună cu comisioanele bancare, categoria economică numită AGIO, valoarea actualizată a titlului de credit (cambii, bilete la ordin etc.) după scontare, fiind dată de relația. În care: AV - valoarea actualizată a titlului de credit scontat; NV - valoarea nominală a titlului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
comerciale și celelalte instituții de creditare, În baza analizelor efectuate, grupează, de regulă, solicitanții de credite În următoarele categorii de bonitate: • CATEGORIA A - include clienții cu activitate economico-financiară rentabilă și persoanele fizice care au capacitatea de a rambursa la termenul scadent ratele de credit și dobânzile aferente; • CATEGORIA B - include clienții, persoane juridice și fizice, care prezintă la data solicitării creditelor o situație economico-financiară și de eligibilitate bună, Însă analizele de perspectivă arată o anumită bonitate care poate să scadă; • CATEGORIA
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de rambursare, astfel: • rambursarea creditelor În rate egale, respectiv rambursări În rate constante (egale), pe toată perioada de rambursare, dobânzile calculându-se, de fiecare dată, la masa creditului rămas de rambursat și În consecință, scad pe măsura apropierii de termenul scadent; • rambursarea creditelor prin anuități constante, respectiv ratele de credit Împreună cu dobânzile aferente (anuitatea) sunt constante pe toată perioada de rambursare a creditului. Determinarea anuității (rata de credit plus dobânda) se realizează În baza următoarei relații de calcul. În care: A
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
creditului; d - rata anuală a dobânzii, În procente; n - numărul de ani. Pentru a nu se greși În calcule, recomandăm formula cu reflectarea procentuală a dobânzii, respectiv. • rambursarea totală la scadență („În fine”), respectiv masa creditului se rambursează la termenul scadent (la final), Însă dobânzile aferente se plătesc periodic, conform planificării stabilite. 3) Creditele de export - reprezintă o categorie foarte importantă de credite, care stimulează dezvoltarea schimburilor economice internaționale, firmele exportatoare fiind sprijinite, de regulă, de guvernele naționale, prin acordarea de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
efecte comerciale, venind În sprijinul schimburilor economice internaționale; b) Creditele furnizor - respectiv creditele acordate de firmele exportatoare firmelor importatoare, sub forma mărfurilor sau serviciilor livrate și care urmează a fi recuperate, prin intermediul instrumentelor de plată și credit, la un termen scadent, fixat prin contractul de livrare. De regulă, această categorie de credite se acordă pe termen mediu și lung, furnizorul fiind În același timp și finanțatorul cumpărătorului (importatorului); c) Creditele de prefinanțare - reprezintă acea categorie de credite acordate, de regulă, de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Înscrisuri bancare, prin care băncile comerciale garante, pe baza contractelor de garanție Încheiate cu clienții lor, se angajează să plătească În locul clientului aflat În postura de debitor, sumele reprezentând valoarea creditorului primit, dacă plata creditului nu se realizează la termenul scadent; 3) Gajul fără deposedare - constituie acea formă de garanție reprezentată de un bun economic, de regulă, un bun imobiliar, evaluat la o valoare care acoperă valoarea creditului și dobânzilor aferente, care rămâne În proprietatea debitorului; Însă prin contractul de creditare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
garanție reprezentată de un bun economic, de regulă, un bun imobiliar, evaluat la o valoare care acoperă valoarea creditului și dobânzilor aferente, care rămâne În proprietatea debitorului; Însă prin contractul de creditare, În caz de neplată a creditului, la termenul scadent, bunul poate fi valorificat, În vederea recuperării sumelor din contractul de credit; 4) Gajul cu deposedare - este cunoscut pe piața financiar-bancară și sub denumirea de amanet și reprezintă o formă de garanție, dar și de finanțare directă, prin care bunurile gajate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cedent, transferă creanța de care trebuie să beneficieze, unei alte persoane, numită cesionar, În baza unui contract de cesiune de creanță. După Îndeplinirea tuturor condițiilor de creditare, contractele de credit, care includ toate condițiile de creditare (mărimea creditului, dobânzile, termenul scadent, modalitatea de rambursare, ratele de credit și de dobândă, garanțiile și alte clauze negociate de părți), sunt analizate și aprobate de Comitetele de risc și credit, respectiv Comitetele de direcție ale băncilor comerciale. 2.1.7.4. Relațiile de creditare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
1) Pasivele nete simple - determinate, de regulă, pentru fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
luni și se determină ca o diferență Între activele lichide și pasivele imediate, respectiv. În care: LP - poziția lichidității; LA - activele lichide; IP - pasivele imediate. Activele lichide sunt formate din disponibilitățile În contul curent, deschis la Banca Centrală și plasamentele scadente de Încasat, respectiv. În care: LA - active lichide; BCD - disponibilități În contul curent, deschis la Banca Centrală; SIP - plasamente scadente de Încasat. Pasivele imediate cuprind depozitele volatile (depozitele la vedere) și Împrumuturile scadente de rambursat, respectiv. În care: IP - pasivele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]