1,063 matches
-
India există o putere de intervenție federală în situații de urgență, în timp ce în unele state federale din America Latină, centrul are drept de veto în numirea atât a guvernatorilor sau a altor agenți executivi ai federațiilor. În Marea Britanie, Franța și țările scandinave, pe de altă parte, organele locale au autonomie completă în privința numirii decidenților; guvernul central nu are niciun control asupra numirii personalului. În sfârșit, autoritățile administrative sunt mai curând combinate decât separate într-un număr de federații, în timp ce acest lucru nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treptat, situația începe să se schimbe) de vârstă medie și care provin din clasa mijlocie. Până în anii 1980, femeile erau doar o minoritate neînsemnată (5% sau 6% sau chiar și mai puțin) aproape peste tot în lume doar în țările scandinave și în unele state comuniste estice au format un grup mult mai mare, deși nici în aceste cazuri nu au alcătuit o majoritate. În prezent există o oarecare redresare, dar încă anevoioasă. Legislatorii sunt de obicei de vârstă mijlocie, deși
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
continentală sunt aproape întotdeauna guverne de coaliție, deși aceste coaliții pot fi mici sau mari și pot include aproape toate partidele relevante. Pe de altă parte, guvernele din Commonwealth și cel britanic tind să fie de tip monocolor, în timp ce guvernele scandinave oscilează între cele două formule, cu excepția Finlandei, unde conduc coalițiile. Există și alte diferențe între aceste guverne, cum ar fi caracterul majoritar sau minoritar. În al doilea caz, guvernul depinde de sprijinul continuu acordat de către partidele care nu i s-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar fi caracterul majoritar sau minoritar. În al doilea caz, guvernul depinde de sprijinul continuu acordat de către partidele care nu i s-au alăturat. Acest acord poate să nu pară viabil, însă are loc destul de frecvent, în special în țări scandinave precum Danemarca, și ocazional în alte părți ale lumii (Marea Britanie, Franța, Italia) (Strøm, 1990: 1-22). Caracteristicile guvernelor de tip cabinet variază așadar considerabil, de la partide unice majoritare sau minoritare la coaliții mici sau mari. Guvernele monocolore tind să apară când
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
are miniștri aleși pentru o perioadă determinată pe baza unei coaliții permanente a partidelor majore, executivul său deține probabil gradul cel mai ridicat de egalitate din vestul Europei; totuși, nici chiar acolo luarea deciziilor nu este cu adevărat colectivă. Cabinetele scandinave sunt mai colegiale decât cele din vestul și centrul Europei, chiar în cazul guvernărilor monocolore, care, în special în Suedia, se întâlnesc destul de frecvent. Al doilea model este acela de echipă, mai frecvent în guvernările monocolore precum cele din țările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
simbolic. Monarhi și președinți simbolici Poziția de prim-ministru este, cel puțin după cât se pare, mai puțin prestigioasă decât aceea de președinte, din moment ce în mod normal există în asociație cu cea de monarhi simbolici (ca în Marea Britanie, în majoritatea țărilor scandinave și în Țările de Jos) sau de președinte simbolic (ca în Germania, Italia și India). Deși acești șefi de stat au puține puteri reale, ei exercită funcții ceremoniale care contribuie în a le da o oarecare autoritate. Faptul că șeful
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
direct de popor. Pe de altă parte, când nu există o separare reală, fie pe bază geografică sau între ramurile guvernului, apare o împotrivire serioasă la constituirea unei curți supreme sau a unui consiliu constituțional. În Marea Britanie, Olanda și țările scandinave, de exemplu, continuă să fie susținută ideea conform căreia parlamentul este suveran, iar curțile nu pot pune la îndoială legile aprobate de acest parlament suveran. Treptat, în a doua jumătate a secolului XX, a existat totuși o tendință de creștere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au o jurisdicție cu adevărat generală; altele sunt specializate, ocupându-se, de exemplu, de anumite prestări sociale. În plus, supravegherea deciziilor administrative a fost întreprinsă și prin alte mijloace, formula cea mai importantă fiind cea a oficiilor ombudsmanilor după modelul scandinav. Create mai întâi în Suedia și Finlanda, acestea aveau însărcinarea de a examina plângerile cetățenilor într-o manieră complet neoficială. Din anii '60 încolo, aceste instituții au început să fie imitate în Europa de Vest și în alte părți. Spre deosebire de judecători, ombudsmanii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Deși până acum nu au existat analize cros-naționale sistematice ale proceselor politicilor publice, ce se cunoaște până în acest moment, deși pe o bază oarecum subiectivă, sugerează că într-adevăr există diferențe semnificative, spre exemplu între procesele politicilor publice din țările scandinave și cele din multe părți ale lumii a treia. Așa cum remarca un observator al proceselor politicilor publice din America Latină, "creșterea birocrațiilor publice nu a sporit îndeajuns raționalitatea elaborării politicilor publice" (Sloan, 1984: 151). Este puțin spus mai ales dacă enunțul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ovăzul, orzul și inul. Caracterul e pronunțat zootehnic, cu 800.000 cai, 1.750.000 vaci, 3 milioane alte bovine, 3,5 milioane porci și 900.000 oi. Are importanță și producția sa de pește. Majoritatea populației e de origine scandinavă și germană. Aici trăiesc și 10.000 de negri și mulatri, precum și 12.000 indieni, Într o rezervație de 600.000 hectare. Părăsim orașele Minneapolis - St. Paul la 14 Mai. Mai Întâi vrem să facem o vizită parohului român. A
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
contractele, să n-ai corupție și să tai oportunitățile care fac corupți. Și cum tai oportunitățile de a fi corupt ? Reducând rolul statului în economie. Ungaria și Estonia au scos totul la vânzare, Estonia a vândut bănci și ziare țărilor scandinave, Ungaria a dat și ea tot ce a putut firmelor din Occident, au avut investiții străine enorme, astfel că au avut mult mai puțină nevoie de banii FMI și nu au mai avut căpușarea asta domestică - sau într-o măsură
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
face agenda la Bruxelles. Am avut parte ca din președinția asta rotativă a Uniunii Europene să facă parte oameni care erau foarte deschiși, în favoarea lărgirii. Și au fost summiturile acestea celebre de la Copenhaga, Göteborg și Helsinki... au fost trei summituri scandinave la rând. Și la al treilea summit, la Helsinki, în 1999, s-a lansat invitația nu doar pentru țările pregătite, care erau vreo opt, ci pentru toate. Au decis să înceapă negocierile cu toți - pe principiul regatei de iahturi - și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
comunism, o idee foarte interesantă, și anume că unele posturi de televiziune și de radio din provincie ar trebui să fie sub‑ venționate din bani publici, tocmai pentru a avea o anu‑ mită independență editorială. A.M.P. : Ăsta e modelul scandinav. Ar fi fost cu totul de neînchipuit când am început noi presa după comunism. Noi nu voiam bani de la stat, pentru că ne era frică că statul ne va influența, ne va condiționa editorial. Dar realitatea este că acum în România
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu poți să ai un model de business care să-ți aducă profit, ci doar un model de business în care subvenționezi, ce e de făcut ? Cine poate s-o subvenționeze, în afara traficanților de influ‑ ență ? Guvernul, ca în țările scandinave. Dacă e un guvern luminat și înțelept și ar vrea, ar putea să-l aducă, măcar în ceasul al doisprezecelea, pe cetățeanul român la nive‑ lul la care era țăranul danez când pastorul luteran l-a învățat carte, la 1800
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Am căutat un fel de efigie peste sfârșitul acestei corespondențe: două fotografii târzii. Într-una nedatată, probabil dintre ultimele:cuo ușă închisă în spate, Wikander stă așezat într-un fotoliu ușor de paie, cadru de prim-plan favorit în pictura scandinavă clasică atunci când a încercat sugestia fragilității umane, figurată îndeobște în variante feminine; decor simplu, uneori chiar frust, al epuizării, bolii sau presimțirii morții. Paloarea morbidă a tinerei fete la Edvard Munch, frângerea extenuată a femeii lui Christian Krohg sau tristețea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fete la Edvard Munch, frângerea extenuată a femeii lui Christian Krohg sau tristețea severă și îndoliată la Ernst Josephson, cearcănele trandafirii ale bolnavei învelite în pled la Carl Larsson, nimic din trăsăturile interioare ale acestui convoi pictural al tăcutei tristeți scandinave nu pare evident în instantaneul acestei fotografii înnobilate de o prezență elegantă. Dar și paloarea sau cearcănele, și epuizarea ori îndolierea s-au resorbit în privirea pierdută, în gestul mâinii drepte care își așază degetul arătător de-a lungul buzelor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lui Eliade?- se poate întreba cititorul român, cu prospețimea ilizibilității aproape firești pentru aria de studii în care numele lui Stig Wikander este rezonant, întrucât iranistica suscită la noi un ecou la fel de pal pe cât numele său, savant format în cultura scandinavă, de necomparat cu cea a Franței, Angliei sau Germaniei, dar a unei țări, fost regat a trei coroane, care și-a trimis pe rând cruciații 3, diplomații și ambasadele 4, negustorii, călătorii curioși sau misionarii către acele provincii ale Asiei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
când gestul lui Anquetil transformă Parisul în centru al studiilor asiatice europene, către care gravitează și frații Schlegel, Friedrich 4 și August Wilhelm, și Frantz Bopp, pentru a învăța sanscrita și persana. În egală măsură, el este reprezentantul unei școli scandinave, daneză și suedeză, racordată la această mișcare de amploare europeană, dar și moștenitoare a unor precise, nu mai puțin controversate tradiții literare scandinave, relativ contemporane cu tentativele lui Leibniz de asumare științifică a mitului Babel prin postularea originii „scitice” a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și Frantz Bopp, pentru a învăța sanscrita și persana. În egală măsură, el este reprezentantul unei școli scandinave, daneză și suedeză, racordată la această mișcare de amploare europeană, dar și moștenitoare a unor precise, nu mai puțin controversate tradiții literare scandinave, relativ contemporane cu tentativele lui Leibniz de asumare științifică a mitului Babel prin postularea originii „scitice” a limbilor, anume tradițiile reprezentate de Olof Rudbeck sau Jacob Brucker, în ale căror scrieri Wikander putea vedea rădăcinile viitoarei științe a religiilor 1
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
tematici, divizate în alte 42 de subteme pe care diferiți savanți urmau să le execute. În timpul rectoratului la Universitatea din München (1941-1945), unde va profesa ca indo-europenist chiar și după război, până în 1969, Wüst participă și la proiectul „instruirii” tineretului scandinav: în ianuarie 1944, ca urmare a unei acțiuni eșuate împotriva ocupării naziste a Norvegiei, 650 de studenți ai Universității din Oslo sunt deportați disciplinar în Germania, jumătate duși la Buchenwald, iar cealaltă jumătate într-un lagăr SS de lângă Strasbourg, unde
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai mult ele se apropie de idealul lor: „...există un patos foarte scăzut de a reprezenta științele și culturile într-o lume a puterii politice”. 3. Acestei maladii culturale îi corespunde izolarea „neutrală” a statelor germanice, Olanda, Elveția și țările scandinave. Pentru Wikander, gândirea lui Steding, ca și cea a lui Maurras 1, este fructul unei dispute cu ideologiile secolului al XIX-lea și o confruntare, lipsită de iluzii, cu problemele cele mai înalte ale culturii europene actuale. El recunoaște linii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
într-un apartament de la etajul uneiclădiri din strada Drottningsgatan 85. Venit pentru a completa ramificațiile propriului său destin literar, Eliade adnotează cu destulă precizie un detaliu din scenariul final al vieții unuia dintre cei mai proeminenți și mai contestați scriitori scandinavi: procesiunea muncitorilor din Stockholm, protestând în seara de 22 ianuarie 1912, câteva luni înaintea morții scriitorului, împotriva deciziei Comitetului Nobel de a nu-i acorda marele premiu pentru literatură și aducându-i, în lumina torțelor aprinse, ceea ce s-a numit
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fluxul voturilor oficiale, care continuă postum să caute și să citească operele lor - reversul unei loterii care guvernează vast necesitatea și aleatoriul unei trecătoare justiții literare. Reproducem aici traducerea acestui document inedit, complement intim al întregii sale corespondențe cu savantul scandinav. Uppsala, 28 ianuarie 1968 Către Svenska Akademiens Nobelkommitté, Stockholm Prin aceasta, subsemnatul propun ca Mircea Eliade, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Chicago, să primească Premiul Nobel pentru literatură pe 1968. Începând cu 1930, Mircea Eliade și-a făcut
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
să aibă un post „serios”... Cum vă simțiți după acest sejur în țara soarelui și cum se simte dna Eliade? Regretăm mult că nu va veni și ea. I-ați scris lui Widengren?1 Am luat legătura cu celelalte universități scandinave, dar este dificil să organizezi un turneu atât timp cât nu cunoști datele mai din vreme. Păcat, pentru că Lund vă va da o imagine particulară și deloc reprezentativă pentru peisajul nordic... Omagiile mele dnei Eliade! Fiți bine venit și veniți negreșit! Cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sunteți dispus să țineți o conferință la Lund, poate și în altă parte, despre un subiect literar care vă interesează, de exemplu literatura română de limbă franceză? Cred că am vorbit deja șdespre astaț. Am corespondat cu alte câteva universități scandinave, dar tare mă tem că vestea Șdefinitivăț a sosirii dvs. a ajuns prea târziu: aici, totul se organizează cu o încetineală exasperantă - oricâte calități ar avea compatrioții mei, nu știu să improvizeze... Îl veți întâlni și pe profesorul Ehnmark, titular
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]