733 matches
-
politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate cu peniță ascuțită, aplombul fanteziilor parodice, coloritul discursului, agrementat cu dialoguri sau scenete, cu ingenioase jocuri de cuvinte, recursul dibaci la alegorie propulsează această publicistică impetuoasă, efervescentă în zona literaturii. Cu ochi rău, C. țintește, la fel ca în comediile lui, parvenitismul, cosmopolitismul, farsa alegerilor, „binefacerile sistemului constituțional”, mascarada vieții politice. Nu întotdeauna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
intensitatea grotescului îi proiectează, uneori, într-un elucubrant piramidal. Așa cum comediile își concentrează virtuțile mai ales în limbaj, schițele și momentele, lucrate cu maximă concizie, într-o cadență stilistică impecabilă, subzistă cu deosebire în dialog, fiind, de fapt, niște mici scenete. Aceste „monumente”, cum le-a numit, cu un calambur, G. Ranetti, au înrâurit, între alții, pe I.A. Bassarabescu, Gh. Brăescu, Al. O. Teodoreanu, Tudor Mușatescu, C. fiind asumat ca patron și de generația optzecistă. În ultimii ani ai vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
personajelor” în manieră populară, cu epitete naive dar plastice, vioiciunea narațiunii i-au asigurat o largă răspândire orală și prin copii manuscrise. Un text asemănător a fost cules ca folclor pe lângă Arad, iar motivul „condamnării” Strugurului este dezvoltat într-o scenetă alegorică de Anton Pann în Povestea vorbii. Ediții: Istoria poamelor, CHRM, II, 97-98; Împărățâia poamelor și tuturor legumilor, CPL, II, 271-272. Repere bibliografice: Ioana Andreescu, Istoria poamelor. Redacțiunile românești, CEL, 1936, 79-88; Cartojan, Cărțile pop., II, 239-242; Ariadna Camariano, Poricologos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
sistemul educațional; Un lot de elevi care va putea constitui un model de referință pentru implementarea unui curriculum elaborat în școală și/ sau dezvoltat pentru abilitățile de buni mediatori; • O colecție de materiale metodice: proiecte didactice; fișe de lucru/ evaluare; scenete; casete audio video; lucrarea „Medierea pas cu pas”; revista „Alternativa”, care vor putea fi valorificate/ valorizate la cursurile de training ce vor fi organizate în alte școli. 35 Buget: Categoria de cheltuieli Venituri proprii Alți finanțatori * Consumabile birotică și rechizite
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literare, artistice, plastice, sportive etc. Formele de realizare sunt diversificate: observații, experimente, povestiri științifice, desene, activități practice, plimbări, drumeții, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mișcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecții, expoziții, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediții, tabere, scenete ecologice, concursuri. Tematici care pot fi parcurse: „Să ocrotim natura”, „Poluarea în diferite anotimpuri”, „De ce?”, „Știați că ?”, „Ce se întîmplă iarna cu plantele?”, „Ce știm despre pădure?” „Natura se trezește la viață”, „Vreau să știu”, „Locuitorii apelor în pericol”, „Un
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
a Îngreuna munca celor de la conducere. Dușmanii de clasă caută să Înăbușe și să Întârzie creșterea și dezvoltarea literaturii noastre. (Ă). Printre cei care discută creațiile Începătorilor În cenacluri, unii se Îndeletnicesc cu «vânătoarea de greșeli». În loc de a privi poezia, sceneta sau nuvela citită În ansamblul ei, de a discuta modul În care autorul a reușit sau nu să trateze tema propusă și numai după aceea să treacă la analiza fiecărui element În parte, astfel ca autorul să aibe cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu. Mai apar fragmente din piesele Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, Sminteala cuconului de Mihail Sorbul, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Acord de Vintilă Russu-Șirianu, Greva încornoraților de Mircea Ștefănescu, Papagalii de Const. Rîuleț, o scenetă de Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și apropiații săi părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13 iulie 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
despărțit pentru totdeauna? Iată că-i posibil, ne zicem noi într-a doua reacție. Prezidenții de republică au cam aceleași gusturi, chiar dacă unul a tras la șaibă, altul a pingelit, al treilea s-a est-inginerit intensiv. Dacă nu e regizată sceneta cu bățul care-i arată prezidentului macheta, cum stau realizările, nu e bine. Nu dă bine, cum se zice. Dar, la urma urmei, e oare doar chestiune de gust? Credem noi, naivii, că-i. La mijloc e o bine-pusă-la-punct înscenare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o bine-pusă-la-punct înscenare, de proveniență sovietică, cu ajutorul căreia regimul comunist de la noi a reușit, prin insistentă perfidie, să îndoape, aproape jumătate de secol, mulțimile aduse la ordin. Nu contează că mai nimeni n-a crezut, nu crede în astfel de scenete cinic-mincinoase, totu-i să mergă dopajul. Dar cum, ne întrebăm, după '89, populațiile acestea carpato-danubiano-pontice nu s-au trezit, nu s-au dezmeticit, nu-și dau seama că sînt, în continuare, duse de nas? Răspunsul îl au tot manipulatorii. Eu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu amîndouă măinile, ca pe un răsfățat șarpe de junglă, și începea să-l sărute. Metodic. De la unghii pînă la umăr. Și retur. Cu cine-o mai fi repetînd, scumpul de el, acum, dincolo, unde-a plecat (fără retur), inubliabila scenetă? Ești nebun? Ce umbli cu "sărut mînușițele" astea, acum? Țara arde și baba se piaptănă. Păi, chiar de aia: din cînd în cînd, chiar dacă țara arde, baba să se pieptene... Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
juneții. Lăsînd deciderea sorții noastre generale doar în seama nostalgicilor de la ferestre. 6 aprilie Cu venerabilul profesor mă văd, invarabil, vineri seara, la concertul Filarmonicii, iar a doua zi... vai, vai, vai, la stadion. Și la meciul de azi, aceeași scenetă. Îmi exprim, în mimică exagerată, stupoarea de a ne afla, din nou, în poziția asta... decăzută. Tot exagerat, și el, mi-l citează iarăși pe Terențiu: Homo sum: humani nil a me alienum puto (sînt om: nimic din ce e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de griji scria clar p.s.d.) E jale, dom'le, ascultați-mă pe mine, e jale, ne întrerupse el prostesc grobian. Citindu-i sigla de pe frunte, i-am retezat-o scurt: E jale pentru dumneata, dom'le, nu și pentru mine. Sceneta s-a frînt bineînțeles aici, panicatul pesedist (despre care aflasem, ulterior, că e, vai, în serviciul rușinos oricum al așa-zisei ambasade românești de la Chișinău...) retrăgîndu-se tiptil. Să trecem. Dar nu oricum. Cui vine la putere i se cuvine, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gravă, catedratică, a lungilor sale perioade, rezervîndu-și doar aplauzele finale; Pleșu, debutînd cu ceremonialul imensei batiste albe, antisudorifice, declanșează, la tot cîteva minute, ropotele sălii. Rîsul lumii. De curînd, invitați fiind de unu' care-și zice, de ce?, Nașul, joacă aceeași scenetă în dublă mască, lăsîndu-l cinic pe moderator să-și facă, și el, numărul de comic permanent involuntar, ei doi pigmentînd ora cu perle pescuite în acceptat grotescul spectacol al lumii. Și mai are Nașul o fixă: să afle de la Pleșu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu, Constantin Xeni ș.a. Proza autentică este reprezentată de I.C. Vissarion, cu Le e amorțită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
succesele altora. Există o gamă foarte variată de jocuri didactice pe care le putem desfășura cu copiii, din care enumerăm doar câteva: „În vizită”, „Jucăriile”, „Ce este și ce faci cu el?”, „Alege-ți perechea”, „Ghici cine este” etc. Jocurile-dramatizări (scenetele) ca de exemplu: „Capra cu trei iezi”, „Greierele și furnica”, „Căsuța din oală”, „Cei trei fluturi roșii”... oferă copiilor cu C.E.S. multiple posibilități de a-și câștiga independența și de a progresa. Pus În situația de a practica o diversitate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
Const. Argeșeanu, Radu Gyr (Sonetul unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment din romanul lui Dostoievski, Amintiri din casa morților, o scenetă de Arthur Schnitzler, un eseu al lui E. G. Craig, amintiri despre Anatole France, consemnate într-un volum de un prieten al scriitorului, Paul Gsell. Sub genericul Cum au debutat. Câteva contribuții la istoria teatrului românesc, sunt inserate mărturisirile câtorva personalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
a stăpâni orașul. Suita regală și somitățile orașului defilau pe străzi, Îndreptându-se către locul ceremoniei supreme - catedrala unde se ținea o slujbă solemnă. Orașul era Împodobit cât mai strălucitor, iar pe traseul procesiunii erau instalate podiumuri unde se jucau scenete biblice sau se intonau cântece de preamărire. Comentând același sistem simbolic, așa cum apărea el În procesiunile ritualice ale domnitorilor români din secolul al XVIII-lea, R. Păun (2007, p. 81) notează: „Condiția sa de monarh nu decurge atât dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
an, demonstrația Împotriva războiului din Vietnam din Washington, În anul 1970, mișcările studențești de la Paris din 1968. În primul caz, antropologul amintit subliniază existența figurilor alegorice (Statuia Libertății, Bodhisattva, figuri ale teatrului Pâine și Păpuși), costumația colorată și măștile alegorice, scenetele contestatare improvizate și utilizarea cântecelor „interzise”: În ciuda caracterului organizat al demonstrației și a seriozității intențiilor lor, studenții acționau ca la un carnaval. Atmosfera de distracție, camaraderie, ironie și subversiune a stârnit spaimă și ură Între oficialii Chinei. Studenții se așezau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce. Ca suport ilustrativ pentru diversele forme de umor pot fi menționate și scrierile lui Ion Băieșu. Ipostazele umorului sunt aici diverse, de la cel vesel, iscat din banale incidente cotidiene surprinse în nenumărate schițe, scenete și nuvele, până la cel negru, covârșitor, alături de grotesc și absurd în romanul Balanța. La Ion Băieșu însă, omniprezența modelului caragialian nu pare să complexeze, ci dimpotrivă, să confere un plus de valoare, să gireze buna calitate a comicului. Aglomerarea de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-l neodihnește ca pe o cochetă batrână care se teme să nu se afle că are dinți falși și păr prepus"70, este cel al personajului Camil Petrescu din scrierea de debut a lui Eugen Ionescu Nu. Într-o veritabilă scenetă 71 caragialiană, urmărind avatarurile articolului ionescian defavorabil romanului Patul lui Procust, prozatorul "proustian" apare în postura ridicolă de literat vanitos, dispus să recurgă la "machiaverlâcuri" șantajiste pentru a evita publicarea "docomentului" ce-i putea submina poziția privilegiată în cadrul literaturii române
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurd este dată, exact ca în scrierea lui Caragiale, de neîndeplinirea condițiilor care ar asigura succesul comunicării și al demersului practic al celor implicați. Neînțelegerile și confuziile a căror corijare dezamorsează absurdul, alternează cu remarci care îl întrețin, ca în sceneta ionesciană amintită. Observăm, de pildă, în următorul fragment, interesanta elongație a dialogului de la cel care amintește de flecăreala benignă din schița lui Caragiale, la cel care anticipă surprinzător absurdul comic ionescian: CLIENTUL: Când ți-am spus adineaori că port numărul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai purtat ochelari. Dar să căutăm. Adună numărul de la galoș cu numărul de la brișcă și cu cel de la casă și, făcând calculele dumitale, obținem, nu se poate altfel, numărul ochelarilor mei. 71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurdul urmuzian nu explorează niciodată ludicul verbal din discursul personajelor, ci, mai degrabă, între Caragiale și autorul Cântăreței chele. Puțin surprinzătoare la Tudor Arghezi, un artist prolific, proteic și mai ales, cu mare aderență la experiențele avangardei literare 73, aceste scenete străbătute de un umor absurd vesel, cu tentă satirică sublimată, anunță o anumită predispoziție spre înregistrarea sau construirea de cazuri și situații la limita normalității, care vor reține atenția și în paginile sale de proză. De cele mai multe ori în romanele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]