2,437 matches
-
mi-a interzis să mă "tocmesc" (dar mai pe urmă, văzîndu-mă prea "nenorocit", mi-a acordat o țigară de favoare). Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate: îmi satisface (măcar în parte!) apetitul de sclavie, nevoia imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate! Azi i-am dat o consultație medicală... Se lovise la un picior, și doamna M..., pentru care lumea e o posibilitate neîntreruptă de nenorociri, m-a rugat să văd
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
criticul în dizertațiile lui asupra raportului dintre autor și personaje, "iresponsabil" față de propria-i creație, dominat de aceasta. Deznodământul era previzibil și din mai vechea teorie a "supunerii față de realitate" și fusese anticipat pe parcursul romanului prin acel recunoscut apetit de sclavie: "m-a făcut să-i simt în mine ființa, să am voluptatea voinței ei impusă voinței mele. ă...î. Mi s-a impus și m-a supus în toate felurile."; și în alt loc: "Regimul la care m-a supus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
impusă voinței mele. ă...î. Mi s-a impus și m-a supus în toate felurile."; și în alt loc: "Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate: îmi satisface (măcar în parte) apetitul de sclavie, nevoia imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate!" În urma acestui act "posesiv", Emil Codrescu rămâne strivit sub apăsarea propriei "realizări" erotice. Imaginea dispare ("I-am chemat imaginea, dar imaginea n-a venit"), rămân doar simple urme insignifiante
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
distribuiți În verigile cele mai importante ale Statului Român, au acaparat puterea Într-o așa manieră Încât, toate produsele materiale și financiare erau la discreția odiosului dictator și-a soției sale Elena Ceaușescu. Întreaga populație a țării românești era considerată sclavii cuplului dictatorial, forțați să muncească flămânzi, iar când era vorba de retribuție materială, partea cuvenită era derizorie, ne ajungând muncitorilor să-și hrănescă familia, fiind nevoiți ca Împreună cu nevasta și copii să meargă la păscut iarbă numai după marginea drumurilor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În ultimele două secole majoritatea oamenilor din țările civilizate și-au revendicat privilegiul de a fi indivizi. Înainte erau sclavi, țărani, salahori, chiar și meșteșugari, dar nu persoane. Este clar că această revoluție, un triumf al dreptății În multe feluri - sclavii ar trebui să fie liberi, truda de moarte ar trebui să Înceteze, sufletul ar trebui să aibă libertate - a introdus și noi feluri de amărăciune și nenorocire, și până acum, pe scara cea mai largă, n-a fost chiar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vijelie vârsta contestatară și, o dată cu ea, un dispreț ucigător față de tot ce prețuiau părinții și profesorii mei, care se uitau la trecutul proxim, tinerețea lor. Ei simțeau că recapătă identitatea națională, independența față de ruși, nu știau încă gustul amar al sclaviei la alți români. Îi descopereau pe Goga, Blaga și Eliade. Nouă, toate acestea ne intrau firesc în metabolismul intelectual, erau istorie oficială și, tocmai de aceea, istorie banală, neinteresantă, nerevelatorie. În schimb, spre noi venea o adiere mult mai seducătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe marile plantații de bumbac, ceai sau cafea, unde condițiile inumane în care muncesc copii și adulți depășesc, de asemenea, orice închipuire. Fiind cele mai șocante situații, acestea au fost incluse de către Organizația Națiunilor Unite în categoria formelor contemporane de sclavie. Paleta încălcărilor care afectează viața, libertatea și demnitatea umană este însă mult mai întinsă. La toate acestea, se apreciază tot mai mult astăzi, trebuie adăugat, de asemenea, traficul de droguri, în continuă extindere și care, fără numeroasele complicități de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
castilienii, înainte ca Granada însăși să fie încercuită. Cei care voiau războiul ziceau: dușmanul a hotărât o dată pentru totdeauna să ne nimicească și nu supunându-ne noi îl vom face să dea-ndărăt. Uitați-vă cum au fost aduși la sclavie locuitorii Málagăi după ce s-au predat! Uitați-vă cum înalță Inchiziția ruguri pentru evrei la Sevilla, la Saragosa, la Valencia, la Teruel, la Toledo! Mâine, rugurile se vor înălța chiar aici, în Granada, nu doar pentru oamenii care respectă sabatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
oprit ca să asculte răspunsurile, ci a continuat: „Demnitari și oameni de vază ai Granadei, nu vă vestesc o victorie, dar vreau să vă cruț de amara cupă a înfrângerii umilitoare, a masacrului, a violării femeilor și fetelor, a dezonorării, a sclaviei, a jafului, a distrugerii. Pentru asta, am nevoie de acordul și de sprijinul vostru. Dacă mi-o veți cere, pot rupe negocierile sau le pot tărăgăna; asta aș face dacă n-aș umbla decât după laudele proștilor și ale falșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vrut să intru în Roma fără vărsare de sânge, dar mă văd nevoit să lupt. Vom porni în zori, și în câteva ore vom fi la porțile orașului. — Te avertizez că vitellienii sunt mulți și că toată plebea și toți sclavii din Roma, inclusiv gladiatorii, li se vor alătura soldaților și vor învinge armata ta. — Gladiatorii? întrebă Antonius batjocoritor. Din câte știu, Orpheus nu a fost ucis de Skorpius, ci, dimpotrivă, l-a învins. Nu așteptați oare ca el să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Cerkasov. Tocmai pleca. Moonshy spuse: — Am venit ca să vă spun că plec, nu ca să-mi prezint omagiile. Și mai ales nu lui! zise el, arătând cu capul înspre Ignatius Gribb. Ipocrit îngâmfat! Ideile dumitale, domnule Gribb, sunt principalii vinovați pentru sclavia noastră. Acum plec! adăugă el tăios, apoi se răsuci pe călcâie și ieși. Ei bine! zise Elfrida. — Ce voia să spună? întrebă Irina. Sigur nu voia cumva să spună că Ignatius a greșit cumva când a demolat miturile insulei Calf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
decât de obicei. Nu-l luați în seamă, spuse în grabă Cerkasov. E un om derutat. Gândul lui Vultur-în-Zbor? Doar dacă superstițiile nu se bazează cumva pe fapte. în acest caz negarea lor ar fi într-adevăr o formă de sclavie. în încăperea vecină zdrăngănitul începu iar. Irina Cerkasova se ridică în picioare. — Dacă am terminat cu toții, zise ea, cred că ne vom simți mai bine în camera cealaltă. Elfrida? Cele două doamne se retraseră. Ignatius, contele Cerkasov și Vultur-în-Zbor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de carne pe băț sau chestii din aluat umplute, am spus, cu ochii la cărnurile fumegânde. Contează? —Știu pe cineva foarte binedispus azi. —A, Îmi pare rău. Am uitat, ar trebui să fiu În extaz că după cinci ani de sclavie totul a ieșit așa de bine. Adică, uită-te și tu la noi, e genial, nu alta! am izbucnit eu, gesticulând larg cu brațele În față. E destul de trist că nu putem merge la prânz Într-o zi de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
trăit neamul românesc și a biruit toate cumpenele. Credința în Dumnezeu oprește pe om de a cădea în mocirla păcatului. Dumnezeu este modelul unic, perfecțiunea, lumina eternă spre care omul trebuie să năzuiască. Denigratorii și potrivnicii, comunismul, consideră credința o sclavie. Ei sunt împotriva ordinii naturale și a firescului uman, Dragostea, care înseamnă pace pe pământ și între oameni bunăvoire. Credința în Dumnezeu a fost barajul care a oprit multe dezastre. Scopul celor din culisele sumbre urmărește distrugerea ultimii fărâme de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
întrebase care să fie pricina acelei turburări casnice și nu o putuse găsi. Pe Lenora nimic alt nu o putea turbura decât cu privire la amorul ei conjugal și nimic de acest fel nu se putea închipui. Hallipa era în afara oricărei bănuieli. Sclavia lui era așa de absolută și temperamentul lui așa de bine definit, incit nu îngăduia nici un fel de ipoteză comună sau absurdă. Pe altă parte, Elena, nici ea nu se ocupa, ca de obicei, azi de cei clin jur; sta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cele ce-au urmat. Vechile egalități făcură loc inechităților care scindează lumea în stăpîni și servi. Puțini la început, supușii au făcut în așa fel încît să se înmulțească. Astfel au apărut imperiile iar mai tîrziu sferele de influență. Antica sclavie a rămas aceeași în modernul dezmăț al demagogiei în care naivii se cred egali cu cei care, mai șireți ca ei, îi stăpînesc. De fapt în noua societate s-a instalat tiranocrația. Nu încape îndoială că doar la Judecata de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Așa și e, țâțoasa mea Eva. Așa și e. Trebuie să rezolvi cumva problema până nu e prea târziu. Trebuie să te eliberezi de Henry. Te scuturi de nătăfleață și duci viață fără greață. Altfel ești condamnată să rămâi în sclavia masculină. Eva se așeză pe priciul din cabină și se gândi la viitor. Nu părea că o așteaptă cine știe ce. Ea și Henry n-or să aibă niciodată copii și nici n-or să aibă niciodată prea mulți bani. Vor continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pentru el. Rămânând taximetrist, nu încerca doar să se descurce cât mai onorabil într-o situație proastă, ci căuta o cale de a provoca evenimentele, iar dacă nu înțelegea care sunt acestea, nu avea dreptul de a se elibera din sclavie. A locuit într-o garsonieră de la intersecția dintre Eigth Avenue și Third Street, cu un contract de închiriere pe care i-l transferase un amic care plecase din New York și își luase o slujbă în alt oraș, Pittsburgh sau Plattsburgh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cantități generoase de vin. Simt un junghi de compasiune pentru Pamela și festinul ratat pe care ni l-a pregătit, dar mă îndoiesc că ospățul din Burlington poate întrece ceea ce împodobește masa de la Chowder Inn. Victorioasa Lucy, eliberată din iminenta sclavie, apare la cină îmbrăcată în rochița în carouri roșu cu alb, cu pantofii negri de lac și șosetele scurte și albe, cu margini dantelate. Nu știu dacă Stanley e insensibil la comportamentul altora sau doar exagerat de discret, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
adevăr adorată. Deși, uneori... de câteva ori o încercase senzația derutantă că a adora putea fi și o formă rafinată de a ține pe cineva la distanță. Și apoi, căsătoria lor, stabiliseră asta de la început, nu trebuia să fie posesiune, sclavie, supunere oarbă, ci dăruire pentru fericirea și binele celuilalt, devotament, responsabilitate și înțelegerea aspirațiilor sau greșelilor fiecăruia. În toate etapele vieții. La orice vârstă. În orice situație. Acum era... o situație? se întrebă Mariam. Își aminti de vânătoarea cu șoimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În seara aceea, Napoleon cugeta la o diversiune. Tocmai studiase informațiile culese de spionii lui care lucrau în tot Imperiul rus. Rapoarte despre Pugaciov, Mazepa și situația țărănimii. Toate arătau că iobăgia din Rusia nu se deosebea prea mult de sclavia negrilor. Paharul revoltei se umpluse. O simplă scânteie ar fi fost de ajuns ca să pună în mișcare milioane de țărani. Dacă el, Napoleon, dădea un decret pentru eliberarea iobagilor, s-ar fi ales praful de armata țarului, alcătuită în marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
bine să-mi spună că a auzit despre niște caravane de sclavi ce-au pătruns pe teritoriul nostru. Traficul de sclavi a luat din nou proporții alarmante. — Știu, dar se îndreaptă spre Marea Roșie și țările unde se mai acceptă încă sclavia. — E-adevărat, admise Malik. Dar cine ne împiedică să verificăm o informație, și să declarăm apoi că a fost o alarmă falsă? Zâmbi ironic. — Ar trebui mai degrabă să fim felicitați pentru zelul și spiritul nostru de sacrificiu. Intrară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
parte într-alta a deșertului, iar numele său ar fi trecut din gură în gură ca o legendă, dar târa după el o greutate de nesuportat, ca unul din acele lanțuri cu care unii stăpâni îi legau de glezne pe sclavii rebeli, și cu acea greutate - un om distrus care în mai puțin de o săptămână se dăduse bătut -, nici el și nici un alt targuí din deșert n-ar fi ajuns niciunde. Știa că va sosi momentul în care va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lovit vreodată Orientul. Cetăți renumite, ca Pekinul, Buhara sau Samarkandul, au fost șterse de pe fața pământului, iar populația lor, exterminată; locuitorii au avut o soartă asemnănătoare cu a vitelor, tinerele femei au fost Împărțite ofițerilor hoardei victorioase, meșteșugarii - reduși la sclavie, ceilalți masacrați, cu unica excepție a unei minorități care, regrupată În jurul marelui cadiu din acel moment, și-a depus numaidecât jurământul de credință față de Ginghis Han. În pofida acestei apocalipse, Samarkandul apare ca o cetate aproape privilegiată, pentru că avea să renască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pic de dreptate. — Și cînd te gîndești ce prietenoase par locurile În care-s păduri de pini. — Da, da’ Ăsta nu-i prietenos deloc. E o mizerie de loc. Mișună nelegiuiții peste tot, da’ de muncit muncesc prizonierii. E o sclavie ce se-ntîmplă aici. Legea-i bună numai pentru cei care nu-s de pe-aici. Bine că trecem repede. Da. Însă ar trebui să știm cu toții treaba asta. Cum e condusă regiunea asta. Cum merg lucrurile. Cine-s escrocii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]