1,662 matches
-
mult, găseam acolo tot ce vroiai și ce nu vroiai, de la hamuri de cai, pe care nu le mai folosea nimeni, pentru că nu mai aveam nici cai, nici șaretă, la samovare, șaluri vechi și pantofi de epocă. Îmi plăcea să scotocesc peste tot și să stau între lucrurile alea care aveau povești, povești pe care nimeni nu mi le spunea, de frică să nu ne dăm de gol la școală și să avem probleme. Erau însă lucruri care-și cereau istoriile
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
înjunghie în cap și torace, iar când victima a încercat să fugă, l-a mai înjunghiat de câteva ori în spate. Sub ploaia de lovituri, peste 20 la număr, D.L. a căzut lat la pământ. Apoi G.S.P. a început să scotocească prin casă. Într-o sacoșă a strâns alimente, produse cosmetice, pantofi, un telefon mobil, un aparat foto, un televizor color. După ce a cărat totul în apartamentul lui, și-a sunat concubina și i-a spus că a câștigat produsele la
Agenda2004-21-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282454_a_283783]
-
aparține plasticianului Franz West. Alte evenimente culturale vieneze?Sunt expozițiile sezoniere. Sunt fabuloase. La Albertina, până în prima decadă a lunii ianuarie, sub genericul " Pictând lumina" poate fi admirată o extinsă, excepțional de bine documentată, expoziție dedicată Impresionismului din picture franceză. Scotocind prin colecții, muzeografii de la celebrul "Kunsthistorisches Museum" au organizat o expoziție ce nu te poate lăsa indiferent, anume "Senzualitatea feminină flamandă"; ...în creația lui Rubens, a plasticienilor din cercul său. Peste drum, în Cartierul Artelor, la MuMoK, la Muzeul de
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
marcat pentru multă vreme. Pe unul din ziduri erau scrijelite, probabil cu un cui, numele a 10 căpitani polonezi, despre care aflase ulterior că fuseseră împușcați în lagărul de la Oranki... Camarazii lui însă mureau de inaniție. Din când în când scotoceau gunoaiele după coji de cartofi, le fierbeau și-și amăgeau foamea. Doctorița îi privea zâmbind. „Sabaki” (câini), le șuiera printre dinți. „Într-una din zile i-au scos la cules cartofi într-un colhoz. La câmp, mai bine de 100
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
ediție critică pe care oricum n-o mai citește nimeni? Să ne risipim cei mai buni ani înghițind praful arhivelor, iar la patruzeci-cincizeci de ani să ne pomenim că suntem considerați niște molii expirate? Să ne sacrificăm ani de zile scotocind prin documente îngălbenite, prost plătiți, tragând mâța de coadă, amenințați de cine știe ce satrap ajuns director de institut de cercetare? Nu e mai simplu să alegem presa cotidiană, unde pentru o notiță culturală scrisă din vârful degetelor ești mai bine plătit
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
Majestatea Voastră țara? Guvernul României v-a permis să plecați cu avere, cu bani? Bun, aici se spun atâtea lucruri (că unii cred, unii nu mai cred): de fapt nu am putut să luăm decât absolut lucrurile strict personale. Au scotocit chiar toate valizele, nu au lăsat-o nici pe mama să ia o scrumieră de pe masă. Așa că de luat, ce spuneau ei că am luat, cu toată poliția și Securitatea în jurul nostru, sunt niște copilării. Cum m-a ajutat mama
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
scrisoare care nu mai este scrisă-n toiul cafelei de la șase dimineața, ci mai tîrziu, aproape de prînz. . Uneori, cînd îmi ascut creioanele pentru a-ncepe rugăciunea zilnică, îmi vine, brusc, să mi le bag în ochi, pînă la creier, să scotocesc acolo cu furie, cu deznădejde, cu ură, gîndurile mele leneșe și murdare. Mi-am urît părinții, am urît cu patimă tristețea, prăbușirea adolescenței mele-n boală, l-am urît pe Dumnezeu cînd, la optsprezece ani, a trebuit să fac, tuberculos
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
Talmud în nu știu cîte volume enorme, format monumental, legat în piele, clădit pînă aproape de tavan. Tot acolo se uscau și rufele! Am petrecut în camera aceea indescriptibilă cele mai emoționante ceasuri ale adolescenței. Mă lăsa singur cîte 2-3 ore!!! Scotoceam, mișunam, pipăiam, miroseam. Nu știam ce să aleg din miile de volume. El îmi da orice!! Mi-a împrumutat chiar Istoria lui Călinescu! Ediții princeps din poezia mare română: Arghezi, Barbu, Blaga, Bacovia, Fundoianu etc... Pe atunci nici nu era
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
în clipa aceea atât de gol, frazele de început, cele pe care le memorase, după ce le-a alcătuit cu atâta trudă. Într-un moment de luciditate, își aminti că are tot discursul notat pe trei foi de caiet. Începu să scotocească în poșetă, dar, de emoție, mâinile îi tremurau și nu reuși decât cu mare greutate să dea de paginile pregătite. Funcționarul care trebuia să alcătuiască procesul verbal i-a atras atenția că afară mai este lume care așteaptă. Tovarășul Lascu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
cu șerbetul cel mai parfumat și cu siropuri de casă. Mă simțeam ca un pașă, așa că le-am lăsat în legea lor de femei blânde și lepădate de cursul vremii undeva pe la margini, și m-am înstăpânit întâi pe casă, scotocindu-i toate ungherele și șterpelind câțiva bănuți vechi, apoi pe grădini, fiindcă erau două, foarte mari, una după alta, cu gard și portiță între ele. Astfel am ajuns, neștiut de doamne, în cea de-a doua grădină unde era ținut
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
neapărat al nostru, iar ceea ce mă bântuie e numai al meu. Din urmă vine, cu pas târșâit, inegal, paracliserul, zdrăngănindu-și bolul cu arginți, ca nu cumva să mă prefac că n-aud. Nu am întotdeauna mărunțișul la mine, mă scotocesc până găsesc să-i dau altceva. Astăzi, de pildă, mi-a dispărut ochiul al treilea, din frunte, și am scris, cu degetul muiat în vin, pe luciul oglinzii: „Aici odihnește privirea mea către mine, fie-i țărâna ușoară!"
Epistolă din Sebastia by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Imaginative/6384_a_7709]
-
unghii care-i cresc după ce ea însăși moare moartea nu are gânduri și nici splendoare moartea nu are ovare nici uter nici obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
singură sub pielea umflînd rochiile ei de material ieftin din doi în doi ani umflîndu-se foarte tare mult după al patrulea copil al ei care am fost eu mama era acolo mereu puțin, puțin mai mare cu înflorita-i tristețe scotocind după mărunțiș aducîndu-mi doctorii și bomboane cheltuindu-se picătură cu picătură în intersecțiile lipicioase ale orașului unde părinții ei o măritaseră pe la 16 ani mama rîdea mult și-mi spunea cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
cuvinte, exhalând vălătucii rotunzi ai ideilor, cu precizie, ca eu să-i prind ca pe niște colaci de salvare, aruncați în Atlantic. Nu bănuiam că voi rămâne închisă în plicurile tale de manufactură proprie, plicurile tale cu buzele strâns lipite, scotocind cu disperare prin tot ce-a fost și neînțelegând ce-a lipsit. Fulgi de-ntuneric Fulgi de întuneric îmi cad pe sub pleoape - copioasă zăpadă funerară. De veghe pe corabia-mi de carne, visez c-ai să-mi scrii într-o
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Ruxandra Cesereanu Fortuna, Fortuna, bolboroseam spășită, pe când c-un Astrolog roșcat și entomolog scotoceam după vrute și nevrute prin Roma. Amor, Amor, țipau după noi florăresele și cerșetorii, și vânzătorii de suveniruri și gladiatorii, nevrutele sunt mai ușor de aflat decât vrutele, fiindcă nici viața, nici moartea nu se sălășluiesc în prea umflata virtute, cea care
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
repede la fata în roz. Acum, are trăsăturile omului din portretul înrămat. Acum, arată ca el, e el. Apăs pe butonul de salvare (nu te pune cu țiganul sistemului). La un pas în spatele hindusului, fata așteaptă cu o mână deja scotocind în poșetă. Pachet de țigări Pall Mall fără filtru. Brichetă. îmi aruncă o privire scurtă, dar cântăritoare. Când pune țigara între buze, Pall Mall fără filtru, observ o pată gălbuie pe pielea arătătorului mâinii drepte. îmi dă o neașteptată impresie
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
poetului din Jimbolia Câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire dispusă între amestecate puncte cardinale încăperile ei au culoarea cărților nepătate de priviri onctuoase noaptea o repopulează morții insom- niacii din fotografiile cu rame lăcuite de emisarii insectelor grase morții scotocesc sertarele dulapurile își caută testamentele contractele hârtiile atestând o veche obârșie rurală habar nu au ei că nimic n-a rămas decât litere frânte ștanțate în praf câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire mereu agitată de vâlvâtaia frunzelor de
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
o potcoavă uriașă, dar în nici un caz nu avea trei kilograme. L-am chestionat apoi asupra numărului celor cărora izbutise să le captureze visele: mi-a răspuns că reușise să vadă ce visează noaptea aproape o mie de oameni. Că scotocise prin somnul mai multor făpturi, dar că nu toate îl lăsaseră să le vizioneze visele ca la cinematograf. Unele îl alungaseră de-a dreptul furioase din somnul lor. Pe vremea aceea, pe la zece ani, nu dormeam nici eu prea bine
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
s-a născut hiena aerului liedul secret/ sorcova lui Dumnezeu vietatea/ cu tristețea cît un arhipeleag/ miracolul carnavalului triumful/ oh Universule vai de fundul tău/ a venit omul ales poetul apeductelor/ lăcătușul stelelor hingherul astrelor negre/ cel ce te-o scotoci și-n gaură de șarpe". Poemele urmează două formule. Poeme lungi, în care încap și versurile din momentele în care "vrea să fie rău" ("scrii ca și cum ai mîzgăli/ niște pereți cu cuvinte obscene") și definiri poetice ("ceva din mine aburul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
proaspăt pus, văzu un colț din piața de pește. Numai că piața de pește fusese desființată de peste 30 de ani și în locul ei se afla acum luxosul sediu al Băncii Atlantida, atât de nepotrivit în mijlocul unui cartier muncitoresc. Omul mai scotoci o dată în debara, luă un pulovăr vechi și frecă bine geamul. Dar clădirea băncii tot acolo era. Atunci se îmbrăcă în liniște și coborî să vadă minunea. (Bineînțeles că ușa scârțâi și nevastă-sa simți nevoia să-l întrebe unde
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
ciripesc deja copiii fanfarei din Vaslui. La aeroport ajungem cam târzior, după gustul meu de femeie pățită. Facem checkingul la ghișee diferite. La un moment dat, un răcnet disperat: - Doamnăăăă! Măi doamnă! - Ce-i baiul? - Nu ne primește cu contrabasul! Scotocesc în geantă după medicamente, înghit o porție de protecție - așa a făcut și răposatul domn Ilișiu, când i-am adus la cunoștință că minerii sunt în muzeu - și mă îndrept surâzător spre cucoana de la ghișeu. Îi istorisesc în piano povestea
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
încercam să citesc cu glas tare, foarte atent la construcția frazelor, învățînd mereu, mereu cum e treaba cu "proza". În fond, îmi spuneam, depinde de viteză. Poeziile au altă viteza! Sînt mai rapide... Numai că tînjeam după un nou volum, scotoceam în grămada inepuizabilă, mai răsturnînd vreun raft capricios, dispus să-mi dărîme și nervii, să mă blocheze ore întregi în munca migăloasă a reașezării tomurilor... îl scoteam la suprafață... îl răsfoiam... cădeam pe loc în plictis... visam altul... Oboseam repede
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
Emil Brumaru Era un înger care se oprise Nedumerit de-nfumurarea mea De-a scotoci prin lucruri și prin vise Semnele calde, moi și nepermise Ale femeilor cu coapsa grea? Era un înger ce mă dojenea. Aoreola i se aburise și aripile le mișca abia În aerul albastru ce încins e De-adolescența-mi frîntă-n catifea?...
Întîmplare... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7803_a_9128]
-
Mi s-a întîmplat să mi se pară, dar de-adevăratelea, că o poezie, de exemplu, publicată la rubrica Cerșetorul de cafea, da, să cred că nu e a mea! Atît de străin îmi devenise ceea ce scrisesem cîndva... Mi-am scotocit carnetele și, spre surpiza mea, am găsit-o caligrafiată citeț chiar de mine, cu lăbuța mea lipsită de memorie... Nu am regretat nici o carte apărută, însă nu le mai recitesc, aproape că nici nu mai știu ce e între acele
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
consistente. Cum aveam nevoie să-mi completez colecția de Sorokin și Kurkov, prima oprire am făcut-o la standul Editurii Curtea Veche, unde cărți de 25-35 de lei costau acum 9 lei. Multe alte standuri erau pline de oameni care scotoceau pe rafturi după vreo carte și tot așa a arătat târgul până duminică, declarată și ea „Black Sunday”. Lume multă, monșer! M-am bucurat să aflu, din statisticile târgului, că această ediție, a douăzecea, a fost de succes, cu mai
Black Friday și cărți noi la Gaudeamus by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3002_a_4327]