88,469 matches
-
arată de acum înainte a fi locul ideal și prilejul fericit pentru noi al unor întâlniri de excepție și cu efecte benefice, în timp, pentru cultura noastră, cu texte rare, inedite, manuscrise și fotografii din arhiva Fundației "Gellu Naum", documente, scrisori și desene comentate, cu poemele acestuia, proza și teatrul, cu eseuri și referințe critice semnate de specialiști recunoscuți în descifrarea operei naumiene. Primul volum al Caietelor Athanor a fost alcătuit și îngrijit de Dan Stanciu și Iulian Tănase, cu sprijinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Naum. Urmează, preț de 40 de pagini textul unei piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare a autorilor în subsolul primei pagini: "jucându-ne, la Costinești (1956?) și Sighișoara (1958)". Două scrisori și cartea într-un singur exemplar Urmează Două scrisori (Gellu Naum către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare a autorilor în subsolul primei pagini: "jucându-ne, la Costinești (1956?) și Sighișoara (1958)". Două scrisori și cartea într-un singur exemplar Urmează Două scrisori (Gellu Naum către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946, urmate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie 1945 și expediată din strada Leonida 5, București, iar cea de a doua, în traducerea lui Dan Stanciu, datată Vendredi, 29 III 1946, urmate de facsimile ale scrisorilor, în fragment și text integral. Urmează povestea misterioasă a unei "cărți" într-un singur exemplar, cu ilustrație și text în franceză, cu titlul L'image présente ŕ l'esprit (Imaginea prezentă în minte) 1939, despre istoria căreia Dan Stanciu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
știu ce urmăresc. VZ: Iată-le: subteranele Romei antice, intrigile politice iscate în jurul Papei și al regelui Franței, retorica iezuita, astrologia și medicină, muzica baroca, criptografia. Plus suspansul de bună calitate. Este românul unei puneri în abis. Începe cu o scrisoare semnată de episcopul de Como, Lorenzo dell'Agio, povestind ("în prezent": adică în viitor, în anul de grație 2040) cum s-a trezit cu un manuscris venit din partea unor prieteni italieni, Rita și Francesco (autorii "adevărați"), plecați la Viena. Nu
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
au abandonat-o. Aceea a riscului extrem. Să amintim doar o singură scenă, devenită legendară. În clipa în care bănuiala, asemenea unei stări de nebunie, pune stăpânire pe Othello, de pretutindeni - din plafonul scenei, din culise, din balcoane - e aruncată scrisoarea falsificată de Iago ce pentru soțul trădat dovedește vinovăția Desdemonei. Întreaga sală e acoperită de hârtiile azvârlite cu o frenezie de neînchipuit. Gelozia întunecă mințile maurului și cuprinde lumea: teatrul materializează domnia ei paranoică. O vedem, de asemenea, pe Desdemona
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
mijloc din America și de pretutindeni. Soții unui astfel de mariaj trăiesc într-o afectivitate luminoasă, fără efuziuni pasionale sau erotice, fiecare purtînd în minte propriile sale obsesii și secrete. Devenit un atent observator al comportamentului soției sale după lectura scrisorilor de dragoste scrise de aceasta pentru un alt bărbat, Louis înțelege cu totul altfel nuanțele afectivității ei casnice: Privirea ei, care nu căuta să-mi citească taina din ochi, ar fi putut la fel de bine să se îndrepte spre mine și
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
moment prielnic evadării, îi dă impresia li Quentin că e, în sfîrșit, ascultat și că și-a găsit prietenul mult așteptat. Aceasta e neînțelegerea fatală din care decurg toate pățaniile în care Quentin stă lipit de Ruby ca marca de scrisoare și din prea multă bunăvoință îi încurcă toate socotelile. Iar Ruby nu știe cum să se scape de această prietenie cu de-a sila, pe care, în final, evident, o va accepta ca un semn al umanizării sale. Pe scurt
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
și drept, și în diagonală, deci nu-i rămîne decît să citească, direct, cartea (Dacia, Cluj, 2004). În schimb, se citește cu plăcere eseul Ilenei Scipione despre Borges: Un labirint fabulos, pe numele său Buenos Aires și, de asemenea, cele 3 scrisori ale lui N. Steinhardt trimise în 1971 lui Eugen Jenney. Decupăm din cea din 30.XI. părerea lui Steinhardt despre filmul-operă rock, văzut probabil la video, Jesus Christ Superstar: "Mi-a părut rău să văd că nu împărtășești simpatia mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei, actuala ediție academică Ion Creangă este una excepțională. Nec plus ultra. Ediția I. L. Caragiale este și ea, ca și ediția Creangă, rodul perfecționării celei mai bune ediții anterioare: ediția
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
trei sute de articole, foiletoane și cuvântări, dintre care peste 50 figurează pentru prima dată într-o ediție completă - ceea ce amplifică spectaculos opera unui publicist mult mai activ decât se credea; corpusul corespondenței sporește și el cu aproape două sute de noi scrisori, rod al investigațiilor de arhivă. Acuratețea textelor, caracterul sistematic (tematic și cronologic), istovirea surselor sunt alte calități evidente ale integralei I. L. Caragiale, care devine astfel cea mai importantă ediție din opera satiricului nostru. Opera lui Ioan Slavici este disputată, în
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
Tudorel Urian Un volum care reunește corespondența dintre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu are a priori toate datele unui best-seller. Schimbul de scrisori dintre, probabil, cel mai important istoric mondial al religiilor (foarte controversat, mai cu seamă după moartea sa din cauza opțiunilor sale politice de extremă dreapta din perioada interbelică) și principalul său discipol, cel pe care Mircea Eliade l-a desemnat drept
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
brutală în biografia celui în cauză, în măsură să-i modifice imaginile în ochii celor din jur. Un astfel de act poate fi uneori util din punct de vedere științific, dar rămîne mereu discutabil la o judecată morală. Firește există scrisori a căror publicare este esențială pentru înțelegerea unor fenomene istorice (să ne gîndim doar la corespondența dintre Hitler și Antonescu), dar, chiar și în acest caz, legitimitatea morală a unui astfel de gest este discutabilă. La fel ca publicarea unor
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
în Jurnal sau în Memorii. Întrebat în cîteva rînduri în legătură cu această foarte delicată chestiune, Mircea Eliade oferă răspunsuri bălmăjite, jenat încurcate. El ajunge chiar să minimalizeze influența ideilor de extremă dreapta în gîndirea și opera sa, așa cum o face în scrisoarea din 17 ianuarie 1978: "" simpatia față de Legiune a fost indirectă, prin Nae Ionescu, și n-a avut nici o influență în gîndirea și scrierile mele; a fost doar pretextul de-a-mi pierde Conferința la Univ. din București, și, mai ales, de
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
nimic pentru o eventuală convertire. Dimpotrivă, cum spuneam, el bagatelizează, minimalizează rolul extremei drepte chiar și în raport cu propria sa existență. Or, trebuie să dăm crezare acestei atitudini, fie și pentru simplul motiv că, în momentul în care a scris aceste scrisori, profesorul nu avea cum să-și imagineze că într-o zi ele vor ajunge să fie citite de marele public. Relaxarea sa politică este atît de mare încît, în scrisoarea din 24 martie 1981, îi destăinuie lui Ioan Petru Culianu
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
simplul motiv că, în momentul în care a scris aceste scrisori, profesorul nu avea cum să-și imagineze că într-o zi ele vor ajunge să fie citite de marele public. Relaxarea sa politică este atît de mare încît, în scrisoarea din 24 martie 1981, îi destăinuie lui Ioan Petru Culianu intenția sa ca, în cazul cuceririi Premiului Nobel, să zboare la" București pentru a-și proclama identitatea de scriitor român (vezi p. 227). Că țara era condusă la vremea respectivă
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
condusă la vremea respectivă de Nicolae Ceaușescu părea să fie un detaliu de tot lipsit de importanță pentru savantul român. Dialog întrerupt este un roman al relației maestru spiritual-discipol și un Bildungsroman al intelectualului român ajuns în Occident. Cele 108 scrisori dau seama de pașii făcuți de Ioan Petru Culianu în sistemul universitar occidental și de "temperatura" relației sale cu Mircea Eliade. În primele scrisori, de la începutul amiciției lor, tonul profesorului este rece, expeditiv, politicos-glacial. El i se adresează corespondentului său
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
roman al relației maestru spiritual-discipol și un Bildungsroman al intelectualului român ajuns în Occident. Cele 108 scrisori dau seama de pașii făcuți de Ioan Petru Culianu în sistemul universitar occidental și de "temperatura" relației sale cu Mircea Eliade. În primele scrisori, de la începutul amiciției lor, tonul profesorului este rece, expeditiv, politicos-glacial. El i se adresează corespondentului său cu "Stimate domnule Culianu", își declină orice posibilitate de a-l ajuta să obțină o bursă în Statele Unite și îl redirecționează către prieteni de-
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
disperat, de banii care nu ajung pentru penicilina soției, pentru hrana fiicelor, de umilința de a fi la cheremul unor neaveniți, care mânuiesc pâinea și cuțitul, de eșecul fiicei sale, Florica, picată, în urma unor jocuri politice, de la actorie. Într-o scrisoare în care divaghează în jurul determinării etimologice a termenului de aesthetica, profesorul îi solicită prietenului său, cu cele mai rafinate ocolișuri, ajutorul pentru o sumă de bani destinată Floricăi - studentă la București - "pentru ca să-și cumpere o jachetă, neputând umbla tot timpul
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
beneficia, firește, de poziția financiară a tatălui, căci deplasările în Germania și stagiile de studii doctorale presupuneau cheltuieli care nu se aflau la îndemâna oricui. Esențiale în reușită au fost calitățile lui intelectuale, recunoscute ca atare de Caragiale într-una din scrisorile adresate lui Nicolae Petra-Petrescu, în 1906 de la Berlin, în termeni superlativi, care îl vor fi încântat pe părinte: "Să vă trăiască Horia, flăcăul dvs., care mi-a făcut o excelentă impresie! Cu multă bucurie am constatat la dânsul o vie
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
discuțiile din presă despre teatrul lui Caragiale și-i va deveni autorului un prieten mai tânăr, acceptat cu încredere în anturajul său, la Leipzig sau la Berlin, alături de Panait Cerna și de Paul Zarifopol (corespondența lui Caragiale înregistrează 24 de scrisori către Horia Petra-Petrescu și 7 către tatăl său). Tânărul doctorand îi va solicita dramaturgului informații biografice pentru teză, pe care maestrul i le va furniza cu parcimonie, parcă străin de propriul trecut, datorită, probabil, și opțiunii dureroase pentru exil. Precocitatea
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
lui în vremea lui Caragiale, influența decisivă a vodevilului - toate așezate într-o bună schiță de sociologie literară. În privința ierarhiei interne a operei, exegetul ezită, situând "ceva mai sus în comparație cu celelalte comedii" când O noapte furtunoasă (p. 167), când O scrisoare pierdută (p. 169), optând în final pentru aceasta din urmă, nu fără a-i reproșa "tehnica de vodevil" (p. 224). Destul de superficial pentru nivelul de astăzi al criticii, Horia Petra-Petrescu analizează comicul de situație, comicul de limbaj, satira socială, originalitatea
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
a sentimentelor" (p. 189), drama Năpasta sunt plasate judicios în contextul naturalismului francez și rus. Orizontul comparatist este cea mai frapantă dintre calitățile tezei, dacă luăm în seamă și tinerețea exegetului și pionieratul lucrării. Avea dreptate Caragiale să remarce, în scrisoarea pe care am citat-o, "o vie inteligență, luminată printr-o lectură deja vastă la vârsta lui". Adunând toate referințele teoretice, istorice și mai ales pe cele strict literare, avem imaginea convingătoare a unui critic cu un vast orizont de
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
Comediile vor păli cu timpul. Aluziile nu mai sunt înțelese corect, pentru că situația se schimbă. Dacă ar vorbi Conu Leonida despre Revoluție după 50 sau 60 de ani, în România nu s-ar mai înțelege ce vrea să spună. O scrisoare pierdută ar trebui prevăzută cu un comentariu, ca, în Paris, la piesele vechi de teatru, ca studiu premergător" (p.224). Ceea ce, din fericire pentru Caragiale, nu s-a adeverit. Prima monografie despre I. L. Caragiale, datând din 1911, îngropată într-un
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
la Galați, pentru că se făceau către frontiera sovietică. Aviația noastră, care a participat și ea împreună cu armata terestră la aceste manevre, era împărțită în două, ca să se simuleze o bătălie, erau exerciții. Atunci și noi ne-am trezit cu niște scrisori, în 1938, în care se spunea că suntem convocați la manevre pentru că ei voiau să vadă dacă noi am putea face față unui conflict armat în caz de război. Și atunci au ales cinci, a fost Marina, Nadia Russo, eu
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]