5,506 matches
-
cînd formele sale se aștern pe orizontală, ca niște semne geologice sau ca repere ale unui timp nedeterminat, și atunci cînd ele sunt ascensionale, sub forma unor cercuri active ori sub aceea a unor coloane cu o verticalitate puternic marcată, sculptorul manifestă o grijă halucinantă pentru vibrația detaliului, pentru articularea modulilor, pentru sonoritatea formei, în ansamblul său, sub impactul unghiului de privire sau sub acela, impalpabil, al luminii. Brâncușianismul lui Jacobi stă în puritatea expresiilor sale și în fascinația, aproape magică
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură românească în circuitul estetic și ideologic al
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea cu mimetismul devine evidentă și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
secvențe sau integral, în ordine inversă ori de la prima la ultima pagină, lectura și numai lectura rămâne, iată, de neocolit. Dacă mai amintesc detaliul - aproape fantasmagoric și, oricum am lua-o, bizar - că aceasta e prima biografie tipărită vreodată a sculptorului român, orice eschivă devine pe loc inacceptabilă. A ști numai că e român, născut în Oltenia, la Hobița la sfârșitul secolului al XIX-lea, și că e autorul Coloanei fără sfârșit se preschimbă, o dată cu apariția acestei cărți, din informații la
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
nu vreau să-l anulez și să-l înlocuiesc cu al meu, ci doar să-l fac să exprime ceea ce gândesc, ceea ce văd, pe limba sa, atâta tot." Prietenește, pentru că vă bănuiesc curiozitatea, vă voi dezvălui și ultimele cuvinte ale sculptorului, rostite cu câteva zile înaintea sfârșitului. Ele sunt na-turalele, meridionalele, recuperatoarele: "Haide bă, haide bă !" Nu-mi permit, nici măcar în glumă, să le transform într-un îndemn la lectura cărții lui Alexandru Buican. Mizez doar pe umorul și pe interesul
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
fraza că deodată, pe neașteptate, dădu la o parte cearșaful, lăsând privilor doctorului un corp bine proporționat pe care tronau doi sâni bogați, bine copți, pe un bust creionat cu linii armonioase, ce putea fi râvnit ca model de orice sculptor de talent. Alarmat, descumpănit doctorul zise: Ce faceți domnișoară? Gestul dumneavoastră e de-a dreptul ieșit din comun. Din clipă în clipă poate intra cineva și ce impresie și-ar face? Simona glăsui imperativ: V-am așteptat așa cum așteaptă marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât de bine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Cele două volume de epigrame publicate sunt dovada înscrierii mele în circuitul spiritual umoristic ieșean, și nu numai, având mentori pe cei doi titani ieșeni, Al. O. Teodoreanu și Mihai Codreanu, în memoria cărora le-am realizat busturile, prin talentatul sculptor ieșean, Lucian Smău. Cât privește Iașul, locul împlinirilor profesionale și spirituale, m-a impresionat de la primul contact, în 1970, prin aureola de „dulce târg”, care an de an are în adopție aproximativ optzeci de naționalități la studii. Acest burg multicultural
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la creșterea plantelor și la mișcarea animalelor. Trecutul și viitorul, aproapele și departele făceau una cu viața mea emotivă. În astfel de împrejurări, fiecare individ își caută refugiul într-un obicei puternic înrădăcinat, într-o manie: alcoolicul bea, scriitorul scrie, sculptorul sculptează, pe scurt, orice persoană, ca să pună capăt chinurilor sale și să-și descarce sufletul și complexele, recurge la mobilul cel mai puternic al vieții sale; și în asemenea ocazii se poate întâmpla ca un artist adevărat să dea viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
tot găseam suficientă ambiție să o readuc la viață, adică mai precis, la starea dinainte. Se pare că gena lui Pygmalion, din mine, fusese totuși hotărâtoare. Și, la urma urmelor, oare n-aș fi putut reconstitui eu traseul lui Pygmalion sculptorul, pentru a-i da viață statuii lui Venus? N-aș fi avut suficientă pasiune? Nu m-aș fi putut îndrăgosti de propria mea creație? Cel puțin așa o credeam din moment ce-o readuceam la viață: a mea. Însă fără
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la 8 ianuarie 1891, în localitatea Dămileni, comuna Ibănești, jud. Dorohoi, azi în Ucraina. A fost fiul lui Vasile, 28 ani și Elenei, 25 ani. Activitate creatoare din 1910. Studii la Academia de Belle Arte din Florența, Italia elev al sculptorului italian Raffaello Romanelli pe baza unei burse oferite de Primăria orașului Dorohoi în perioada premergătoare primului război mondial. După primul război mondial s-a afirmat ca sculptor, având lucrări integrate în forul public la Dorohoi, Botoșani, Huși, Calafat ș.a. Sculptor
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
din 1910. Studii la Academia de Belle Arte din Florența, Italia elev al sculptorului italian Raffaello Romanelli pe baza unei burse oferite de Primăria orașului Dorohoi în perioada premergătoare primului război mondial. După primul război mondial s-a afirmat ca sculptor, având lucrări integrate în forul public la Dorohoi, Botoșani, Huși, Calafat ș.a. Sculptor activ a fost o prezență în perioada interbelică în expozițiile oficiale, de grup. voe ca să se așeze bustul în colțul parcului din fața gimnaziului. / Lucrarea tânărului sculptor reprezintă
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
sculptorului italian Raffaello Romanelli pe baza unei burse oferite de Primăria orașului Dorohoi în perioada premergătoare primului război mondial. După primul război mondial s-a afirmat ca sculptor, având lucrări integrate în forul public la Dorohoi, Botoșani, Huși, Calafat ș.a. Sculptor activ a fost o prezență în perioada interbelică în expozițiile oficiale, de grup. voe ca să se așeze bustul în colțul parcului din fața gimnaziului. / Lucrarea tânărului sculptor reprezintă pe Iorgu Teleman în uniforma de general și figura sa de atunci. Înălțimea
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
ca sculptor, având lucrări integrate în forul public la Dorohoi, Botoșani, Huși, Calafat ș.a. Sculptor activ a fost o prezență în perioada interbelică în expozițiile oficiale, de grup. voe ca să se așeze bustul în colțul parcului din fața gimnaziului. / Lucrarea tânărului sculptor reprezintă pe Iorgu Teleman în uniforma de general și figura sa de atunci. Înălțimea monumentului va fi de 5 metri și pe un basrelief se va reprezenta bătălia de la Smârdan, în care Iorgu Teleman a luat parte. / Lucrarea aceasta e
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură românească în circuitul estetic și ideologic al
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea cu mimetismul devine evidentă și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
Pavel Șușară Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările sculptorului Gheorghe Coman dovedesc incontestabil că artistul a trăit exclusiv, pe parcursul a peste trei decenii, în spiritul și în spațiul taberei de la Măgura Buzăului. Deși de dimensiuni obișnuite, de interior, formele sale sînt, în totalitate, lucrări de dimensiuni monumentale, lucrări de
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
decupajul sumar al ansamblului, în detrimentul detaliului mai mult sau mai puțin ornamental, sînt elemente constitutive și modalități ireductibile de gîndire și de acțiune plastică. Întreaga operă a lui Gheorghe Coman este, în spiritul și în structura sa, aceea a unui sculptor de exterior, a unui administrator de spații mari, a unui artist al formelor grele și, mai ales, a unui vizionar al universurilor geologice. Dar creația sa absolută este Tabăra însăși, iar fiecare lucrare de la Măgura, indiferent de cine ar fi
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Darie Mircea Dup aparține ca vîrstă generației pe care ne-am obișnuit s-o numim optzecistă. El s-a impus, însă, mai degrabă prin elementele care-l separă decît prin acelea care-l integrează în problematica și în obesesiile acesteia. Sculptor cu o foarte bună priză la materie și cu un la fel de puternic instinct al formei, el a rămas oarecum într-un gen particular de clasicism, cu o puternică tentă morală, interesîndu-se mai puțin de experimentele de limbaj, de integrarea unor
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
inapte încă de a se manifesta. în spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare în memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din actul creației dintîi ori din îndepărtata stilistică a unei viziuni bizantine convertită la tridimensional. între sculptorii afirmați în ultimul deceniu, Aurel Vlad ocupă un loc bine definit și greu de uzurpat. în afară de Mircea Roman, nici un altul nu și-a identificat atît de rapid și de exact universul și stilistica, după cum nici unul nu și-a urmărit proiectul
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o formă de exprimare privilegiată, Vlad a reactivat și a redimensionat o tehnică aproape ignorată și mereu suspectată de a nu putea trece dincolo de pragul decorativului; anume decupajul sau, pe numele
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]