3,089 matches
-
îmbuna el, scris e să mai petrec încă mult printre voi și să ne veselim împreună, prea e frumoasă viața și plină de bucurie!” “Vai, dragul mamei, unde-i bucuria, când toată noaptea arzi ca para focului și tusea îți seacă pieptul!” “Măicuță, zice el, nu plânge, viața e un rai în care toți ne desfătăm, numai că noi nu vrem să ne dăm seama de asta, căci dacă am vrea, chiar mâine tot pământul ar fi un rai.” Vorbele lui
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
gunoaie si praf Valuri de nimic Visul al douăzecilea: Orașul cu vise de pe Râul Negel Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este În orașul cu omizi se stropesc chimicale În anotimpul uscat se află mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane funebre doage-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjonesc mototol, se adună aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri ; La tribune, învățații politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
care a cocârjat dea-lungul anilor pe bieții țărani. De fapt, pe la noi, aceasta este mult dorita agricultură ecologică la care nu mai dau ghes muncitorii cu sapa. Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
doborât pene de vultur Mulțime confuză Întreceri de canoe După cununie. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În cadru după cadru la TV în orașul cu omizi unde se stropesc chimicale În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
inventatori, de exploatatori lacomi, de mișcări de mase, de sfinți și de infractori, la ordinul lui Dumnezeu. De aceea, popoarele care vor numai să facă istorie sunt supuse pieirii. Cultura filosofică, știința nu trebuie să slăbească sentimentul religios. Știința e seacă dacă nu e însuflețită de iubire, de pasiunea purității și de setea de absolut. Citez, iarăși din „Întâmplări obișnuite”: „Nu mi se pare justă afirmația că excesele teologice usucă sentimentele, adică rădăcinile sufletești ale vieții. Se poate spune mai degrabă
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
țării demnitatea pe care-au întinat-o nedemnii urmași, resposabili cu destinul unui neam: “Nu pot vedea destinul nepoților ce trece În lumea abisală și fără viitor În care toți tiranii pentru avere mor De-aceea-n țeapa ta belșugul lor să sece!” (ibidem) Privirea sensibilă a poetei surprinde cu acuitate prezentul decadent, înfățișând imagini de apocalipsă. Viziunii cutremurătoare din poemul “Se surpă temeliile”, îi contrapune atitudinea critică, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzând compromisul cu o epocă a dominației absurdului, Tatiana Scurtu identifică
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
nea Gheorghe în toane bune mi-a spus fălos: - Bă, puțul ăla de peste drum m-a făcut pe mine om, așa se fac bani bă, nătăflețule. - Așa e nea Gheorghe, alde matale faci bani că ești dăștept și din piatră seacă. - Bă să-ți iasă gărgăunii din cap că te faci inginer, visezi cai verzi pe pereți, uite Ion Cîrnu secretaru’ de la primăria care e la doi pași de noi, mi-a spus ieri când a venit să-și bea cinzeaca
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cineva ori ceva?! Tot chestionarul dură o clipă doar, căci se pomeni în plină zi cu soare. Miji ochii îndurerați. Urechile-i păcăneau ca tobele. Corpul vlăguit de impactul cu tot se moleși, topindu-se într-o băltoacă ce fu secată rapid de arșița zilei... Referință Bibliografică: INVOLUȚIE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
mica sală de lectură a Bibliotecii Județene din Centrul Vechi al Băii Mari. În timpul când eram profesor la Tarna Mare am înființat în cadrul școlii un cenaclu literar, la care participau foarte mulți elevi și profesori din satele Băcicău și Valea Seacă. Acestui cenaclu i-am dat numele preotului patriot Athanasie Doroș și a funcționat cât am stat eu în această localitate. Cei de la raionul Negrești-Oaș nu prea au fost de acord cu numele acestui patriot. Dar nu au intervenit în schimbarea
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
a neamului, sub arme. Există ceva în România pe care nici-o gafă politică și nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există forța jertfei depline pentru semeni, neam și țară, există acel izvor de putere și fără putință de secat. Astăzi, 4 iulie 2014, aviatorii militari îi cinstesc memoria eroului locotenent ȘTEFAN HENCZ, care la 4 iulie 1974, în timpul zborului de instrucție în cadrul Regimentului 93 Aviație de Vânătoare, Giarmata, având o defecțiune tehnică la avionul MIG-21 pe care îl pilota
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
de miere, / Acolo, zilele-s furtună, / Speranțe slabe de avere. // Aicea, inima-i ca piua, / Acol', spinare-ncovoiată, / Un rob plătit să-și ducă ziua / În umilințe îngânată. // Ai mei mă rog să mă primească / Ca fiul cel rătăcitor, / Mă seacă dorul de-a mea casă, / Mă chem mirosuri de mohor. // M-aștepte mama cu sarmale / Și tata c-un ulcior de vin, / Mă ierte că n-am fost în stare / Să fac averi printre străini. // Mi-s om de sat
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea-și face largi hotare / Peste ce-a fost odat' minune (Sat celest). Autorul mărturisește ce efect are Puterea trecutului asupra conștiinței sale și că, prin această putere a primit și el virtuțile dreptății, curajului și abnegației exercitate
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
neamului, sub arme. Există ceva în țara aceasta pe care nici-o gafă politică și nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există forța jertfei depline pentru semeni, neam și țară, există acel izvor de putere și fără putință de secat. Există un singur nume pe care trebuie să-l cunoască orice român, în orice loc s-ar afla, există un nume pe care trebuie să-l slăvim în fiecare zi, există un nume pe care trebuie să-l rostim tot
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
acum să răsplăteasca tot binele sau răul pe care îl înfăptuim, conștient sau inconștient. Dar mai întotdeauna este făcut intenționat pentru hrănirea vanități fără limite. Viața fără scopuri și vise bine conturate, bazate pe adevăr, dragoste, credință și speranță e seacă, fără nicio semnificație. Am observat de-alungul vremii că unii oameni nu au nici pic de sensibilitate, sunt indiferenți la necazurile altora, ba mai mult, se folosesc de ele și persevează în a face mai multă vâlvă decât pace și armonie
DESPRE LUPTELE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349390_a_350719]
-
să ajungă cineva încât să fie singur împotriva unei doamne pe care România o adoră, față de care românii nutresc o iubire nemărginită?! Nimeni nu e în stare să spulbere visul de iubire al românilor, pentru Nadia, nimeni nu poate să sece stropii de dragoste, nimeni nu poate să facă nimic pentru ca din dragostea pentru Nadia să rămână o iubire rănită. Nimeni nu poate reda somn speranței că fiecare român o va vedea măcar o singură dată în viață, pe Nadia Comăneci
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
toți s-au prins în joc Și au dat mână cu mână. Din Adunările ad-hoc Născutu-s-a nația română. Unirea Principatelor surori Se făcu dară sub deviza: „Să fie sub un unic Domn, Principele Alexandru Ioan Cuza.” Se-nfăptuia Mica Unire. Secat-a râul Milcov la hotar. Se înălța întreaga fire, Se-ndeplinea un ideal. Sosi această zi măreață, Dorită de-un întreg popor. Se-ntrezărea o nouă viață, Țintind noi culmi spre viitor. Ionel GRECU Referință Bibliografică: IONEL GRECU - MICA UNIRE
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
un cântec de lebădă, prevestind peste timp, moartea lui : „Cu fiecare zi ce trece Îmbătrânesc și scad și pier : Simt fiecare ceas de fier, Și aerul îl simt mai rece. Cu fiecare zi mai sper Că juventutea n-o să-mi sece. Încep, din ce în ce mai des, S-aud în fiecare noapte Cum pică fire de păr coapte, Cum cercuri noi la unghii ies, Cum lucrurile-n jur, cu șoapte, Se pregătesc pentru deces. Ferestrele se-nchid încet Și ușile se bat în cuie
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
piatră goală, pustiul străjuit de stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales... ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? CLIPA Se-așterne ceasul
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VA SCRIE UMBRA PALMEI MELE Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului De sunt legat la mâini cu sfoară, va scrie umbra palmei mele De sunt secat la ochi de lacrimi, va plânge sufletul rănit Momentelor de suferință le-aș aloca sicrie grele Din pâinea clipei de tăcere, mă simt din nou puțin hrănit De am chiar buzele lipite, vorbește timpul abraziv Iar de sunt însetat de
VA SCRIE UMBRA PALMEI MELE de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344532_a_345861]
-
clișeu conformist. Și ar fi dezamăgit negreșit, prin simulacrul de simțire pe care l-ar fi pretins. Altfel spus, pelerinul și autorul Dan C. Mihăilescu este foarte sincer, fără mască și fără calcule de imagine. Se înfățișează nud în fibra seacă, searbădă, a necredinței sale: un intelectual sceptic, hedonist, trăind departe de ritualul Bisericii, și totuși cu gândul aproape de destinul ei istoric, o persoană care nu se închină la icoane, nu participă la slujbe și nu se împărtășește decât în situații
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
fi punctul de referință pentru întreaga lirică românească a secolului XX. Reproducând memorabilele cuvinte ale lui George Călinescu: „Astfel se stinse (...) cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
cu mine pe această câmpie. Lasă-l pe Sfinx să escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug de scapără pietrele“ din fața greutăților. Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
și însetează la rându-i, de drag de Loredana și de glasul ei, de-a lungul curgerii sale. Cântecul Loredanei constituie un așezământ al iubirii! Iubirea din cântecele Loredanei Groza e nesecabilă, deși pururi însetată. Izvor fiind, izvorul acesta nu seacă pe piatră. Iar albia întinsă din vocea, ochii și inima Loredanei, la inimi, e din piatră pietruită, dar o piatră rară a cântecului celui mai frumos și sufletesc. Pietrar, așadar, al albiei izvorului de cântec, e Loredana! Pe albie zidită
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
Confortul tot mai multe cere În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru trai? Palpăm ca orbii literele Braille Și totul ni se ia cu anasâna Se usucă sufletele noastre Izvoarele de apă vie seacă În alcoolul nostru din cinzeacă Purtătorii veșnic de dezastre Referință Bibliografică: Viață îngustă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VIAŢĂ ÎNGUSTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361804_a_363133]