950 matches
-
sosi și moartea, "a venit și aceea fără de veste, și era fața ei, cînd ca a unui leu speriat, cînd ca a unui tînăr gros și barbar țiind multe feluri de fiare ascuțite, săbii, seceri, topoare cu două ascuțitori, tesle, seceri și alte multe prea înfricoșate unelte, cu care le dă la toți multe feluri de morți după păcatele lor, și văzînd smeritul meu suflet pre tiranul acela m-a cuprins toată frica și groaza nesuferită. Atuncea i-au zis tinerii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile acestuia despre misterul transcendental. Produsul cel mai tangibil al acestei reflecții interioare sunt neobișnuitele imagini ale poemelor deliberat "inventive" (=ermetice)32: Iată un exemplu edificator: "Seceri dintre secete-au sclipit! / Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, / Anulare unor albe timpuri, / Sub argintii muntelui orbit" ("Secol")33. Problemă fundamentală, cu care se confruntă creatorul unei poezii "de experiență și transfigurare"34, esența efortului intelectual 35, este cum
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări ce erau mai degrabă imitații după cele ale unchiului său, încă de pe vremea când era elev la liceu, pe care le-a publicat în jurnalul brăilean "Șoimul"56, chiar în "Convorbirile Critice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
comunist au legitimat modelul tradițional al familiei și diviziunea muncii în funcție de gen în spațiul domestic, extrapolat și la nivel macrosocial prin segregarea și ierarhizarea muncii (productive-neproductive) și a domeniilor/ramurilor economice în baza importanței sociale a muncii (industria grea-industria ușoară; "secera și ciocanul"); • politicile pronataliste ale regimului au conservat și consolidat rolurile tradiționale ale femeii de mame și îngrijitoare; • a creat și a transmis o imagine negativă, malefică a femeii (integrând și păstrând, mai mult sau mai puțin conștient, o componentă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fost cuminte, dacă ele două ar fi putut trăi în același oraș. Nu și-a închipuit niciodată bătrânețea căzută peste tinerețea fiicei ei, dimpotrivă, și-a gândit-o ca o vecinătate înțeleaptă care nu sufocă, ci irigă. Istoria însă, cu secera ei ascuțită, a tăiat vecinătatea cea bună, iar cu ciocanul său a sfărâmat orice picătură de speranță: „O, scumpa mea, (...) nu mi-am închipuit niciodată, când te țineam în brațe micuță-micuță și așa de drăgălașă că vor trece ani și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lat. fabula, ae "poveste, legendă"); faci- "față" (cf. lat. facies,ei "față"): med. ro. facial (cf. fr. facial,- ale,- aux); fago-, -fago "a mânca, a absorbi" (cf. gr. φάγος, - ου s.m. "mâncăcios, pofticios"): med. ro. fagozom (cf. fr. phagosome); falci- "seceră" (cf. lat. falx, falcis "seceră"): med. ro. falciform (cf. fr. falciforme; en. falciform); falconi- "șoim, acvilă" (cf. lat. falco, falconis s.m. "vultur"); fanero-,- fanero- "vizibil, evident" (cf. gr. φανερός, - ά, -όν adj. "vizibil, clar, notoriu"): med. ro. faneră (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
faci- "față" (cf. lat. facies,ei "față"): med. ro. facial (cf. fr. facial,- ale,- aux); fago-, -fago "a mânca, a absorbi" (cf. gr. φάγος, - ου s.m. "mâncăcios, pofticios"): med. ro. fagozom (cf. fr. phagosome); falci- "seceră" (cf. lat. falx, falcis "seceră"): med. ro. falciform (cf. fr. falciforme; en. falciform); falconi- "șoim, acvilă" (cf. lat. falco, falconis s.m. "vultur"); fanero-,- fanero- "vizibil, evident" (cf. gr. φανερός, - ά, -όν adj. "vizibil, clar, notoriu"): med. ro. faneră (cf. fr. phanère s.m; en. exoskeleton
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
convingă spiritele, ar fi mai convenabil ca, preotul, să se străduiască să intre în inimile reci și împietrite, pentru a le transforma cu puterea exemplelor sale. Chiar și de s-ar întâmpla vreodată ca preotul să fie obligat să mânuiască secera și ciocanul, în ziua acea, în care el va apărea în ochii ateilor în toată lumina sa de curăție, de dezinteres și de iubire, masa muncitoare, convinsă de acest exemplu, va fi nevoită să-și deschidă ochii, își va reînnoi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
noi suntem stăpânii, că noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor atunci când au nevoie, și nu secerile și ghioagele acestor nenorociți! — Taci, mi se pare că iar am auzit pași! Amândoi traseră cu urechea, În Întuneric, ținându-și răsu flarea. Însă nu se auzi nimic. — De ce n-am sărit eu oare astăzi pe estradă? continuă cealaltă voce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aceste mâini aspre și negre, pe care le disprețuiți, lucrează ogoarele și culeg de pe câmp grâul din care se face pâinea noastră cea de toate zilele, din care ne hrănim toți. Aceste mâini negre și aspre mâ nuiesc securile și secerile pe câmpul de luptă, când bunurile noastre sunt amenințate de duș mani. Am văzut sângele lor curgând alături de al vostru, o, nobili cavaleri, nu mai departe decât acum câteva săptămâni, când am luptat Împotriva unuia dintre cei mai aprigi dușmani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe vremuri se numea schimbarea mentalităților. V.A. : Așa a și fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la Revoluție, 25 de ani. I. De ce a căzut comunismul ? Din zodia peștilor • Tinerețea sau revolta familială • Unde sunt rădĂcinile Alinei • Medic în preajma Revoluției • Cioran și Ceaușescu • Planul la copii - ospiciul ca refugiu • Originile corupției • Votca SĂniuța și țigările Carpați • Secera și buldozerul A.M.P. : Am împlinit 25 de ani în martie 1989. Începuseră primele mișcări în Ungaria, în Germania de Est, în Polonia. Lumea începuse să demonstreze și în Uniunea Sovietică. În Republica noastră Moldova, în țările baltice și în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
n-am infor‑ mații privilegiate. Cu certitudine, Ceaușescu a fost un utopist. Asta l-a făcut să fie un om atât de periculos. Și acest lucru îl vezi foarte bine la el, la Scornicești. Am scris o carte despre asta, Secera și buldozerul, în care am cercetat ce s-a întâmplat în locul la care Ceaușescu ținea, în fond, cel mai mult și pe care a vrut să-l transforme. Am fost cu studenții mei la Scornicești în anul 2000. Am stat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care comunismul nu a putut pătrunde, în timp ce la noi Biserica Ortodoxă a fost un spațiu al colaboraționismului. Și, în plus, comuniștii au fost diabolici în chestiunea transferării conflic‑ tului dintre putere și populație diferitelor categorii sociale. Asta povestesc în cartea Secera și buldozerul, că învrăjbirea a fost și a rămas unul din mecanismele cele mai reușite ale puterii comuniste. Faptul că și azi în România se luptă chiriașii cu proprietarii sau Biserica Ortodoxă cu Biserica Greco-Catolică, vine tot din acea manipulare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iar oamenii nu aveau curaj să se afișeze cu opoziția - nici zece ani mai târziu. V.A. : De unde a fost indusă frica asta ? DĂinuia din anii ’50 ? Sau mineriadele au introdus o frică nouă ? A.M.P. : Am explicat clar în Secera și buldozerul ce s-a întâmplat la țară și de unde sorgintea modelului acestuia dependent. La țară, oamenii pur și simplu nu aveau niciun fel de autonomie, depindeau integral de primărie și de tot acest mecanism de putere care s-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de exemplu, sau certificat de producător agricol ; pentru orice aveai nevoie de primărie ; absolut totul trecea prin primărie. V.A. : Iar primarul, evident, era al puterii. A.M.P. : Politica la țară se făcea pe elite. Ce am descope‑ rit în Secera și buldozerul e că așa fusese și înainte. În Nucșoara erau poveștile de dinainte de război, care erau absolut la fel. De exemplu, Arnăuțoiu tatăl, în clipa în care se apropiau alegerile, se ducea și negocia cu țărĂ‑ niștii, cu liberalii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
locul boului sau, mai bine zis, al tractorului ; abia căpĂtase pământul înapoi și trebuia să-l muncească. A.M.P. : Da. Supraviețuirea. Asta e definiția ruralului nos‑ tru, care explică multe, politica mai ales, temele mele din Românii după ’89 și Secera și buldozerul. Danemarca a făcut reformele astea extraordinare în secolul al XIX-lea. Explicația cu Danemarca e ca și cu Estonia, despre care noi am mai vorbit. E o combinație de explicații. Pe de-o parte a avut o „monarhie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dr. Maria Cardaș, dr. G. Posticescu, prof. univ. Orest Bucevschi, dr. Grigore Tăbăcaru, dr. Ioan Nandriș, dr. Vasile Blându, dr. Iulia Găină, dr. M. Teliman, dr.Casian Țopa ș.a. Aron Cotruș semna versuri. Revista era ilustrată de graficianul Constantin Tarnovschi. * Secera Secera, revistă de ordine și doctrină politică a Partidului Național - Țărănesc, are în primul său număr lozincile: „Numai atunci este asigurat poporul unei țări când cei mai mulți, cei mai harnici și cei mai necăjiți au toate șansele valorificării muncii lor” și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
năprasnică bombă de pace/ Va fi miliardul de mici semnături.// Și eu printre ele îmi pun semnătura/ Ca javrele morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
intolerabilă evocarea apologetică a crimelor contra umanității comise de regimul Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi și alte forme comemorative în raport cu activiștii comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
le aveau despre dreptate se dovedeau infinit mai rudimentare decît ale strămoșilor cu bîtă și unelte de piatră. Justiția lor a fost oarbă pentru că și-au acoperit ochii nu cu eșarfa adevărului, ci cu steagul partidului. Din pînza roșie cu seceră și ciocan și-au croit mantie și glugă de călău. Analfabeți și stîngaci la începuturi, s-au rafinat pe parcurs. Au absolvit școli de partid, și-au făcut liceul la seral și facultatea la fără frecvență. Chiar anchetatorul meu, locotenentul-major
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sincere urări de sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri despre ședințele Junimei și activitatea revistei cu același nume pe care am Înființat-o și condus-o. Mi s-a pus la dispoziție hotel și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
monumente. Plecăm dela Unter den Linden, prin Wilhelmstrasse, Leipzigerstrasse, Friederickstrasse etc. prin Vechiul Berlin, apoi Piața Parisului, la Tiergarden și Sieges Alee aleia victoriei. Apoi de aici, prin imensul parc Tiergarden foarte frumos și bine întreținut, cu foarfecele și cu secera (3 km. lungime) intrăm în Charlottenburg, oraș mare, unit acum cu Berlinul, unde vedem politehnica (4-5 mii studenți, dintre care mulți japonezi). Mai vedem în Ch. palatul lui Friederick-Wilhelm și Primăria. Ne întoarcem prin dreapta grădinii, prin cartierul nobil, plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]