1,161 matches
-
plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în luminoasă Miazăzi, și Omul cel Regenerat Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să nu cadă în vreo cursă, să nu-și dezorganizeze rândurile de bătaie. S-a iscat totuși un vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
oamenii. Și dacă mor atât de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe care i-am cunoscut și mi-au fost dragi. Au murit atâția, atâția. Oameni în toată firea, copii, femei, pe toți i-a secerat moartea fără cruțare. Veștile acestea le-am auzit, m-au durut, dar totuși m-am bucurat de soarele care strălucea, de lumina care lumina Djurinul atât de negru în alte zile. Am să fac o listă cu cei de care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
bună, orice încăpățânare și orice ciudă dispar... Ochii ei albaștri au o privire adâncă și pătrunzătoare. Ce gânduri se vor agita odată sub fruntea aceasta bombată care pară să promită atâtea?". Vai! Promisiunile n-au fost împlinite niciodată, moartea a secerat floarea abia îmbobocită. O trăsătură deosebită frapează la această mică prințesă născută din părinți germani și crescută în România. Puterea educației, a mediului, a ambianței, a primelor relații este atât de mare la copil încât îi construiește patria. Micuța Maria
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și tina trupului, ca dintr-o pușcărie întunecată” [„corpul ca închisoare a sufletului” - un topos ce venea de departe]), introdusă de un agent implacabil, s-a instalat într-un moment nefericit „ales” („Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce iaste, au secerat făr’ de vréme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumuséția neamului femeesc”), dar „adormirea ceastă de pe urmă” - optimă în alăturare cu „adormirea cea firească”, ce retrimite, în ciclicitatea ei, la „osteneli, la scârbe, la supărări la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și să dea alte semințe, mult mai multe, să găsească terenuri propice pentru a le însămânța și să aștepte ca recolta să crească și să se coacă. Au trebuit, deci, să învețe să scormonească pământul, să are mai târziu, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă, să fiarbă, să facă făină și ulterior pâine, au trebuit să imagineze metodele și uneltele necesare pentru toate acestea, cu alte cuvinte au trebuit să creeze pentru a supraviețui. Acesta a fost
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
a preveni, diagnostica și trata boli, urmărind și popularizarea cunoștințelor despre acestea în rândul marelui public, rol pe care îl are și cartea de față. În istoria ei, medicina a cunoscut etape lungi în care boli de cauze diferite au secerat mii de vieți omenești comparativ cu războaiele mondiale. În prezent, cerecetarea în domeniul medicinei unește armate întregi de oameni de știință care își pun voința și capacitatea în slujba descoperiri tratamentelor pentru zecile de boli care afectează atât oamenii cât
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cu lucrarea sa Quaestiones aliquot de usuris, din 1598. În mijlocul torentului, între noua și vechea doctrină, a rămas Hugo Grotius. Și oricum, ne spune Böhm-Bawerk, «evenimentul decisiv a avut loc puțin înainte de 1640. În acea perioadă, ca și cum ar fi fost secerate dintr-o lovitură barierele rezervorului secular, s-au publicat foarte multe scrieri care susțineau liber apologia cămătăriei; iar publicațiile nu s-a oprit până când principiul legitimității cametei - cel puțin în Țările de Jos - nu a învins». Dintre aceste numeroase scrieri
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
proprii împotriva necruțătorului flagel Cancer. Șase litere alăturate, un singur cuvânt-dureros, crud, cutremurător. Nu lasă loc de interpretări. Un cuvânt-sentință ce anulează timpul viitor, prăvălește cerul pe pământ și ne amintește că nu suntem nemuritori. O maladie cumplită ce a secerat milioane de vieți, provocând drame greu de imaginat. O boală neiertătoare, căreia îi cad pradă cei de lângă noi-tineri sau bătrâni, bogați sau săraci. Fără explicații... fără „de ce? ”-uri, fără sens... Și ne oprim aici! Demersul nostru jurnalistic are ca scop
Agenda2005-39-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284246_a_285575]
-
urmare completa protecție maternă reușește să se sustragă morții iminente. Lupul moare într-o groapă (sugestie, neîndoielnic, a prezenței altei femei, în mrejele căreia a intrat, ori, pur și simplu, prin contaminare de gen gramatical, a Morții, care-l va secera pe Ștefan departe, într-adevăr, de casă, în 1858, înaintea Smarandei)". Unde e atunci noutatea acestei monografii? Un răspuns ar fi: în toate celelalte texte mai discrete, lipsite de astfel de efecte de spectaculos facil, de revelații simbolistice și deducții
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
pomelnice pe care le aduceți, că pomeniți pe dracul Noroc, zicând: „pentru norocul fetei, pentru norocul băiatului, pentru norocul familiei“. Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic? Voi știți cine a fost Noroc? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Voi vedeți că, până la venirea lui Iisus Hristos, China, India, Japonia și Insula Java și atâtea state se închinau la idoli, la diavoli, la Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru și la toți dracii? Voi știți
Text halucinant al părintelui Cleopa. De ce nu trebuie să ai Noroc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63058_a_64383]
-
dădea în mâna slujitorului idolesc, care îl tăia bucăți și îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii se puneau odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptură de copii proaspeți. Așa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor în fundul iadului. Acolo stau în vecii vecilor, că au dat jertfă lui Noroc. Voi nu vedeți ce zice Isaia? „Vai de cei ce fac masă dracilor și aduc jertfă lui
Text halucinant al părintelui Cleopa. De ce nu trebuie să ai Noroc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63058_a_64383]
-
de cursa aceasta a Satanei și se grăbea să nu vadă pe nimeni, să nu-l vadă nimeni; tălpile în urma lui băteau acum tare pe caldarâm, se grăbeau și ele. Soarele urcase, acoperea deacum lumea; femeile mânuiau secera, cântau și secerau; mănunchiurile se făceau repede brațe, snopi, clăi, iar la arii erau clădite turnuri. „Spic și traistă!“ ura gospodarilor fiul Mariei grăbit și înainta. Cana dispăruse în dosul măslinilor, umbrele se încolăceau la poalele copacilor; se apropia amiaza. Și pe când fiul
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
nu vrei decât să te vindeci ca de o boală. O vei învăța cu umilința străinului deși cromozomii ei îți sunt coroană de spini. Liniște Urcând bătrânește treptele vine în fiecare zi sa mă vadă. Prin fereastra deschisă privim luna secerând spicul soarelui. Nu-ți face griji. O duc bine acolo. Doar o liniște asurzitoare nu mă lasă să dorm. Paltonul În casa cu oglinzi părăsite rămăsese doar paltonul tău agățat de cuier gârbovit de durere cu umerii căzuți și mânecile
Poeme by Ruxandra Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4695_a_6020]
-
cu nedumeriri. Rudele/ mele odihnesc prin cimitire la sute de/ kilometri distanță. Dușii sunt mai mulți/ decât rămașii care mai fac umbră pământului într-un anonimat mântuitor./ Până și copiii copiilor celor sub ochii cărora am crescut încep să fie secerați. Neamul meu e ca o miriște arsă./ Când ne adunăm cu vreun prilej, vag văd/ pe fețele lor trăsăturile alor noștri./ Moșul de pe năsălie mi se pare străin./ Întruchiparea lui vie se află/ printre noi sub înfățișarea unui nepot/ care
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
frază a predicii adresată de sfântul italian al păsărilor pe care, la începutul acestui serial, am promis că o voi înfățișa cititorilor, iat-o: Surori ale mele, păsări, Dumnezeu vă susține (vous sustante s.n.), fără ca voi să semănați și să secerați; El vă dă izvoare și gârle ca să beți din ele când sunteți însetate, coline și munți ca să vă găsiți adăpost în ele arbori, înalți ca să vă faceți acolo cuiburile; și fiindcă nu știți nici să coaseți nici să toarceți, tot
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
adâncimii ce ne depășește. Și aș vrea să închei cu un exemplu furnizat de operă unui autor îndeobște considerat producător de ficțiuni speculative: Ray Bradbury. Mă voi referi la povestirea lui "Cosașul". Ce se întâmplă aici? Un fermier constată că, secerând grâul, afectează un alt plan al realității și aduce astfel moartea a mii și mii de oameni. Misterul deschis pur și simplu ne amuțește. Faptul că orice gest al meu se poate repercuta în ambianța cosmică determinând mutații ontologice mă
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
prin care se caracterizează poezia la modă azi. Se poate presupune că așa va arăta poezia românească la începutul secolului douăzeci și unu: "Eram o fiara/ Pe marginea drumului;/ M-a vânat altă fiara.// Eram grâul/ Râzând pe câmp/ Dar m-a secerat destinul/ De la capăt până la pământ.// Eram necuprinsul/ Dar m-am pomenit deodată/ ăncăpută într-o privire." (Eram) Atuul principal al acestei poezii este faptul că nu depinde de istoria poeziei (așa cum se întâmplă la postmoderni). Poate fi citită și de
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
uneori, atât de penibile încât fac lectura de un haz nebun, iar cartea greu de lăsat din mână: "Nori de izbândă pe cer, - / Românește să plouă", "Sângele meu, - prima / Gânditoare țărână / A vorbit în Limba Română", "Într-o zi de secerat, / în Olteț m-au botezat, / Să cresc nalt și luminat - / Mi-au dat prune cu păsat" și "Respir printr-un izvor, / și am Dor / și am crez; - / Eu cred că munții gândesc" sau "Acum / Înalță-te / prin Fașa Destinului / Îmbrâncușază-te
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Bernea, și ei îndrăgostiți de acest spațiu de tihnă și reculegere, pentru ca în finalul vieții să intre în cinul monahal și să se stabilească la același Văratec, lăcaș bătut de „vântul cel rău” de iarnă și de aerul fierbinte care seceră florile din lunci, vara, după spusa lui Hogaș, la câteva verste doar de Humulești, leagănul copilăriei celui mai mare, mai spectaculos și mai popular povestitor român. 1. „În jurul lui Maiorescu”, în „Viața românească”, nr. 5, mai 1963. 2. Dezbaterile cele
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Aurel Dumitrașcu. Mă rezum la a cita din prezentare și din jurnal, fără să comentez în vreun fel, o sugestie cutremurătoare, care se face, o bănuială care e lăsată să plutească în jurul morții poetului: "Cu puțin înainte de a fi fost secerat de o boală necruțătoare în vara anului '90, făcuse parte dintr-o delegație culturală din Neamț, care vizitase Belgia și Franța, întorcându-se entuziasmat din această călătorie, dar foarte obosit, epuizat de drum și de privațiunile îndurate. Nu se știe
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]