4,879 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > SECETĂ ȘI INUNDAȚII Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1685 din 12 augNDAȚII Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1685 din 12 august 2015 Toate Articolele Autorului vSECETĂ ȘI INUNDAȚII De peste douăzeci de ani climatologii ne sperie cu bau-bau-ul
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
politicienii care se-ntreceau în propuneri și promisiuni, bineînțeles, dacă onor alegătorul, punea ștampila. Și onorabilul alegător o punea. Dar, după alegeri apăreau alte „cestiuni arzătoare” la ordinea zilei, care trebuia să fie „rezolvate urgent”. Cui îi mai păsa de secetă și inundații? Nimeni nu se mai gândea că versatilul monstru natural al încălzirii globale, persuasiv și viclean, mușca periodic și pe neașteptate din viețile oamenilor și economia țării. Lanțul evenimentelor dramatice dădea o pâine albă doar jurnaliștilor și celor din
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
poate fi făcută de niște politicieni, temporar decidenți, ci de un larg colectiv de specialiști din mai multe domenii. Strategia rezultată din studiul acestora, trebuie dezbătută public și aprobată prin referendum, precum constituția. Această strategie poate avea denumirea, chiar așa, „SECETA ȘI INUNDAȚIILE” și măsurile ei să fie aprobate de întreaga populație. Apoi, trebuie să fie OBLIGATORII pentru toate autoritățile publice, indiferent de politicienii care se perindă (temporar) la putere. Neexecutarea lor, poate fi motiv de înlăturare de la conducere, pentru orice
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
Prutul), toate curgând spre marginile acestui mare rotund, numit România. În acest fel toate apele noastre sunt colectate numai de fluviul Dunărea, care intră-n țară ȘI CU apele colectate din Europa centrală. Acesta este POTENȚIALUL nostru, necesar pentru combaterea secetei și, în subsidiar, potențialul de energie hidroelectrică. Un potențial extrem de vulnerabil în perioadele secetoase și extrem de periculos în perioadele cu ploi excesive. Acest potențial trebuie controlat și reglat în diferite perioade de timp cu alternanță de ploi diluviene și cele
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
arbore repede crescător și rezistent la variațiile climatice și intemperii. Desigur că mai pot fi luate multe alte măsuri auxiliare care completează tot setul Complexului de măsuri, dar spațiul nu permite expunerea exaustivă a strategiei de apărare și combaterea efectelor secetei și inundațiilor. Și nici nu este nevoie, întrucât numai studiile laborioase ale specialiștilor vor stabili în final această strategie. Pe de altă parte, Complexul de măsuri va fi condiționat de o multitudine de factori variabili sau schimbători care generează o
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
fundamentale: Proprietatea asupra terenurilor și Resursele financiare necesare, pentru că aplicarea acestor măsuri necesită fonduri uriașe. Dar acestea sunt și problemele ivite la construirea autostrăzilor și s-au găsit soluții pentru rezolvarea lor. De ce nu s-ar găsi și pentru rezolvarea secetei și inundațiilor? Or, acesta este obiectivul urmărit de mine cu acest articol: TREZIREA conștiinței TUTUROR cetățenilor din țara noastră, convingerea lor de necesitatea și PRIORITATEA eliminării consecințelor celor două calamități. Adică să determinăm apariția acelei voințe politice necesară îndeplinirii măsurilor
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
din țara noastră, convingerea lor de necesitatea și PRIORITATEA eliminării consecințelor celor două calamități. Adică să determinăm apariția acelei voințe politice necesară îndeplinirii măsurilor enumerate. Să eliminăm roțile pătrate de pe drumul destinului nostru. Năstase MARIN, Galați, iunie 2013 Referință Bibliografică: SECETĂ ȘI INUNDAȚII / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
un munte, nu mă mai știe rîul, N-am nicidecum scăpare, rămîn aici topit, Să-mi amintesc de tine cînd se va coace grîul, Cînd păsări, în lumină, pe veci s-or fi zidit. Și, totuși, vine vara, și-o secetă solară Presimt cum mi se lasă în fiece atom, Ca neatinsa creangă mă scutur de povară Și mă transform în ploaie și-n umbra unui pom. Referință Bibliografică: Răcoarea din urmă / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327
RĂCOAREA DIN URMĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383090_a_384419]
-
Târgu-Mureș, Zoltan Szep. Ne mai bucurăm că fetele de la handbal și-au mai revenit, învingând azi reprezentativă Muntenegrului... Iar celor de la spadă le ținem pumnii de pe acum, sperând că, mâine vom sparge ghiata și vom obține prima medalie! Doamne, ce secetă până acum! Nu cred că s-a mai întâmplat la vreo ediție a Jocurilor Olimpice la care România să fie prezentă să treacă atâtea zile și să „treacă” și medaliile pe lângă noi... Și tot mâine Florin Mergea și Horia Tecău vor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
a mai scris o piesă de teatru prezentată la Teatrul Național Radiofonic, „Sfârșitul nopții”, și un scenariu de film realizat în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, „Amurgul fântânilor”, în care a prezentat secvențele zguduitoare din anii imediat următori războiului, când seceta și foametea au făcut concurență bătăliilor de la Stalingrad și de la Cotul Donului. Acum a venit și rândul cititorilor de limbă engleză să cunoască proza lui nea Mișu. Așa cum ne-a bucurat și pe noi, românii, și pe alți cititori de pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
război geofizic din România, generalul Emil Străinu? Reluînd ideea dînsului, răzbioul geofizic, reprezintă acel tip de conflict, armat sau nu, care folosește, cu bună știință, tehnici de modificare a mediului înconjurător. Geoclimatic împotriva unui potențial concurent sau inamic, se creează secetă la comandă, taifunuri, ploi, tornade, zăpadă, ceață, cicloane, uragane, iar geofizic, activări de vulcani, cutremure, alunecări de teren. De la nămeții în fapt de întrebare, haideți să vedem de ce ne-am lăsat anesteziați de haosul diabolic ticluit de guvernanții care au
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
fel și chip. Prin desene, icoane, temple sacre, muzică sacră, scrieri religioase, alte genuri de artă. Fiecare dorește să redea cât mai fidel, simțământul de iubire și credință față de Cel Atotputernic. Apariția unei Antologii de poezie religioasă, în vremuri de secetă spirituală, când cei mai mulți sunt robiți celor materiale, este mai mult decât necesară, este benefică și, mi-aș permite să spun, binecuvântată. Alcătuirea aceasta de poezie religioasă sau cu inserții religioase, este o mărturie concretă a unui mănunchi de autori, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
aplecă o dată, scăpară amnarul și după o vreme slobozi primul fum. — Mda... - zise el mulțumit, uitându-se pe sub gene la copilă. Și ia spune-mi, drăguță, cum a fost pe la voi orzu’ anu’ ăsta? Că am auzit că a fost secetă mare... Episodul 68 CUGETĂRI Cadâna nu răspunse nici de data aceasta și rămase la fel de mută și zâmbitoare și când spătarul o întrebă câți ani are, cine-i sunt părinții, dacă ei știu ce face ea prin palatul viziriului, din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar a doua zi adună cazacii și hotărâră să calce câteva sate de pe malul drept al Nistrului, mai ales că era secetă și secara crescuse ca vai de ea. în plus, la anii lui, peste șaizeci, știa că va fi ultima plecare și trebuia să-l învețe pe Petka, fiul și urmașul lui, cum se dă unui sat foc din trei părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
două-trei ceasuri și atamanul, după ce ațipise nițel, simți boarea Nistrului. îl trecură în tăcere, deși unul din ei, făcut praștie, căzu de pe cal în apă și-abia îl aburcară în șa. Nistrul i se păru atamanului cam mic, dar cu seceta asta... în sfârșit, la prima geană de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu vai șomoioagele de paie, apoi bătrânul, clătinându-se maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
condamnând haosul ce domnea din pricina năbădăioșilor nori. Prin contrast, Lacul dulce al Universului era absolut liniștit, la fel Muntele Zăpezii, format din cei mai vechi nori, crăpați și vârstați asemeni pietrelor rămase de la începutul timpului. Deasupra Lumii de Dedesubt zbura seceta, iar oamenii erau tare nefericiți, întrucât mureau de foame și se tot întrebau cine îi pedepsise și, în ideea că dacă ceva este să fie, este, de ce era așa cum era. Lumea lor apărea uriașă și ciudată, frumoasă, păstrătoarea câmpiilor perene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din șifo nier. Mi se pare mai mult decât atractivă propunerea dumneavoastră. Ia una de aici de la mine! îl îndemnă Pop, văzându-l că nu-și găsește țigările. Nu știu dacă-ți plac astea ale mele dar, la vreme de secetă e bună și ploaia cu gheață. Mulțumesc! spuse Cristian extrăgând o țigară din pachetul mototolit. Chiar vrei să mă ajuți? întrebă Pop după ce îi dădu și foc. Chiar vreau! Gândiți-vă că de o lună și ceva stau degeaba. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu putea avea Înțelegere față de om. Dumnezeul ăsta al lor, Iehova, Elohim, Îl abrutizase pe om, sugrumîndu-l, Înjunghiindu-l, trimițîndu-i boli și fiare sălbatice, șerpi și tarantule, lei și tigri, tunete și fulgere, ciumă, lepră și sifilis, furtuni și uragane, secetă și inundații, coșmaruri și insomnii, patima tinereții și neputința bătrîneții. CÎnd l-a așezat În binecuvîntata grădină a raiului, l-a lipsit de cel mai dulce fruct, și care i se cuvenea de drept, căci numai așa s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și-atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvîrșite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în Lunca, pe dealul dinspre est de sat (de la fosta crâșmă a lui Cojocaru în sus, pe deal) două mori de vânt. Una dintre mori era proprietatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a II-a de liceu, atât la instruirea teoretică, cât mai alesă la instruirea practică de atelier, se pierdea mult timp, învățământul fiind întrerupt de cele 13 săptămâni de practică. Marile dificultăți de ordin economic, determinate de datoriile de război, seceta din 1946, de lipsa mijloacelor materiale de a reface economia s-au răsfrânt negativ asupra învățământul și școlii în general. Atunci când conducerea școlii din Lunca a fost preluată de Gheorghe Vraciu, la inițiativa inspectorului șef al Inspectoratului Școlar Bacău, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a apărut în urmă cu numai 350 milioane de ani. Conform celor mai recente descoperiri, acum șapte milioane de ani, două primate îToumai în Ciad și Orrorin în Kenya) coboară pentru prima dată din copaci - fără îndoială, în urma unei mari secete - și se adaptează mersului biped. Două milioane de ani mai târziu, o altă specie de primate, australopitecul, coboară și el din copaci și străbate ținuturile Africii Orientale și Australe. După alte trei milioane de ani, în aceeași regiune, doi dintre descendenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Monarhia franceză preferă să o șicaneze pe cea engleză, sprijinind independența unei părți a coloniilor americane, decât să-și consacre puținele resurse pentru a-și construi o industrie. în 1778, Franța este deja epuizată de războaie îîn curând și de secetă), iar la Paris izbucnesc o criză financiară, apoi una alimentară. începând din 1789, preocupată să elibereze Europa de împărați, Revoluția franceză îi determină pe puținii săi negustori să plece din țară; în 1797, ultimul dintre cei 120 de dogi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]