960 matches
-
secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare și încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
vegetale, etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamn��. Pentru semănăturile
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare și încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
vegetale, etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă. Pentru semănăturile
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
secular Runc este cuprinsă între râurile Siret și Bistrița, cu un regim hidrologic bun, o rețea de pâraie cu debite variabile în funcție de anotimp, ce se varsă în majoritate în Bistrița, și anume: Deasa, Rezerva și Racova. Aceste pâraie, în perioadele secetoase, își reduc foarte mult debitul, secând uneori pe anumite porțiuni. În general, debitele se manifestă fără maxime și minime pronunțate, precipitațiile fiind reținute și atenuate de masivul forestier adiacent. 2.4.4. Potențialul climatic Din punct de vedere climatic, teritoriul
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
stabilite prin Directiva-cadru Apă și conținute în "Planul de management al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere". Pentru situațiile extreme în care debitele de apă pe Dunăre nu ating valorile optime funcționării la putere nominală (perioade secetoase) se vor pune în aplicare procedurile de operare în condiții anormale a C.N.E. Cernavodă stabilite de titularul de activitate, care vor asigura operarea sau, după caz, oprirea controlată a uneia sau mai multor unități nucleare, în condiții de nivel extrem de
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
obiectivului depinde foarte mult de factorii climatici care afectează puternic nivelul producției hidroelectrice, în special variațiile pluviometrice, perioadele în care cad ploi în cursul anului și afluxul de apă. Electricitatea produsă în centralele hidroelectrice poate varia substanțial. În anii foarte secetoși, producția se poate ridica la 51 TWh, în timp ce în anii ploioși se poate ridica la 78 TWh. Astfel, cifra pentru 1997 trebuie calculată în cadrul unui model pe termen lung bazat pe date științifice privind schimbările hidrologice și climatice. Utilizarea statisticilor
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
de milimetri pe an, jumătate traversează solul și atinge subsolul, iar cealaltă jumătate alimentează solurile vegetale. Datorită carstismului recent și neevoluat, umiditatea din fisurile rocilor și din produsele de alterare este redată prin capilaritatea solurilor vegetale în perioadele cele mai secetoase; acest fenomen constituie o altă particularitate a zonei. Parametrii geologici, hidrologici și meteorologici fac ca mediul natural al zonei respective să fie absolut unic. 4.7. Structură de control: Nome: BIOAGRICOOP - Scrl Indirizzo: Via Fucini, 10 - 1-40033 Casalecchio di Reno
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
orașului, porțiune din DN2, aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
125 kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un maxim în lunile aprilie (din direcția vest) și noiembrie (din direcția nord). Valorile cele mai ridicate au fost
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie. Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Mănăstirea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat. Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
februarie). În data de 17 august 1952 s-a înregistrat temperatura maximă ( 41,3 °C), iar în data de 24 ianuarie 1942 a fost temperatura minimă ( -33,5 °C). Conform statisticilor precipitațiilor anuale, zonei îi este caracteristică o singură perioadă secetoasă în vară, iar în restul anului precipitațiile sunt excedentare ( 578 mm anual ). Vânturile predominante sunt cele din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5%) și din nord-vest (8,2%) Frecvența medie anuală
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
după anul 1960. Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru agricultură. Climatul zonei orașului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestări de excese, adică secetos și cu contraste puternice de temperatură între iarnă și vară. Media anuală a izotermelor este +10 °C și -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3 °C), iar cea mai caldă iulie (temperatură medie +32
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cristalul”" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de resursele de apă venind din diferite țări din amonte. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. Din cauza regimului variabil al resurselor de apă, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase. De aceea, spre deosebire de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase. De aceea, spre deosebire de țările din Europa de Vest și de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apă riscă să devină un factor limitativ al dezvoltării economice dacă nu este promovată o politică strictă de utilizare rațională a apelor. Penuria de resurse de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
între Ibrianu și Frasinu este situat paraul Chileanca. Acest pârâu își începe albia chiar de la poalele dealurilor ce străjuiesc partea de N a comunei Finta, strângând mare parte din apa provenită din precipitații ce se scurge de pe dealuri. În perioadele secetoase pârâul e alimentat doar din câteva izvoare aflate în partea de S a comunei Finta. Satul Ibrianu se învecinează la N cu satul Finta ,la S cu satele Cojasca și Hodărăști (aflate la o distanță apreciabilă), la N-E cu
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
aduc primăvară ploi, direcțiile lor fiind determinate de circulația generală a maselor de aer și influențate de orientarea formelor de relief. Este reprezentată în principal de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
mediu cu cer senin pe an este de 127 de zile. Precipitațiile sunt de 395 l/m/an într-un an față de media pe țară 640 l/m/an. Din acest punct de vedere arelul este unul dintre cele mai secetoase din țară exceptând Delta Dunării. Precipitațiile tot mai scăzute se datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]