29,685 matches
-
Pentru că, de fapt, această cartografie a realului funcționează exact ca în mecanismul unui vis. Imaginea, cu cât e mai precisă, cu atât e mai încărcată de agitație interioară, de obsesii și fantasme. Adevăratul București al lui Cărtărescu se constituie în secretul labirintului său interior. Investigându-l, scriitorul se caută pe sine, în existența lui actuală și în determinările lui anterioare. Imaginată ca "un melanj de piatră, lichid cefalorahidian, oțel cornier și urină care, susținut de vertebre și arhitrave, însuflețit de statui
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
când te gândești că astfel de lucruri dezgustătoare se petrec sub ministeriatul lui Petre Roman, unul dintre puținii români care, pe vremea lui Ceaușescu, a fost bursier în străinătate! Cinismul acestui ciocoi cu rădăcini staliniste nu mai e demult un secret pentru nimeni. în iresponsabilitatea sa, el promite vize și integrări - firește, doar pentru cei aleși pe sprânceană de domnia sa! Bun de gură cum e, dl. Roman se va apăra invocând nu știu ce hotărâre guvernamentală care nu mai iese (așa cum nu ies
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
De cînd, nu e inutilă întrebarea, puteau fi considerați eroi niște asasini efectivi? Dar logica aceasta nu era și a legionarilor, ei continuînd să-i considere pe asasini drept martiri și eroi. De fapt, în mișcarea legionară se considera, în secret, că această săptămînă va fi declarată "zile de slobozenie" pentru a pedepsi pe toți sau aproape pe toți prigonitorii lor. O primă răfuială a avut loc la 26 noiembrie 1940 la Jilava, unde au fost uciși cei 64 de foști
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
Cronicar Din secretele arhivelor În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 539, Gh. Buzatu și Cezar Mâță, care au avut acces la un fond special al arhivei fostului CC al PCR, dau publicității o primă serie din foarte interesantele documente găsite acolo, printre scrisorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
definitiv, din volum, si ne oferă șansa - rară după cîte știu - de a putea confrunta două versiuni succesive ale aceluiași text al unui autor care nu numai că teoretizează adesea pe marginea stilului, dar își și păstrează cu oarecare gelozie "secretele" devenirii acestuia. Comparația este instructiva, atît la nivelul topicii, al sintaxei sau chiar al lexicului, cît și la acela al economiei textului, al strategiei prezentării unei idei sau unei argumentări care revine în noua formă asupra unei clarități uneori supărătoare
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
de a nu fi cunoscut hybrisul. Părerea opusă o găsim la părintele D. Stăniloaie care, în Românism și Ortodoxie, a accentuat tocmai pe echilibru ca valoare supremă a sufletului nostru. O va dezvolta N. Steinhardt în faimosul lui eseu despre Secretul "Scrisorii pierdute". Chiar aceasta e ideea lui Steinhardt: că împăcarea din actul al IV-lea al piesei nu e o soluție facil-comică, așa cum au crezut criticii, dar, ca și aceea din finalul Telegramelor, dovada cea mai puternică a înțelegerii de către
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
onestitate bărbătească și spirit ludic ce-i atrăgea simpatia tuturor: Nu mă voi jena, prin urmare, să mărturisesc că scriu critică din lene. Din lenea de a lua viața în piept, de a o scutura și de a-i afla secretele. Un scriitor încheagă o carte după o experiență îndelungată. Îi trebuie timp, putere de observație și putere de muncă. Criticul citește într-o zi cît scrie altul într-un an.[...] De altfel, critica e una din formele exacerbate ale orgoliului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
spirit cu neputință de infirmat, - Inchiziția, instituție potrivnică gîndirii, rațiunii libere... "Grigore al XI-lea a organizat în 1231 un tribunal special... Acțiunea acestui tribunal s-a întins încet, încet, asupra întregei creștinătăți. Trăsătura principală a procedurii sale... era un secret absolut al informației judiciare. Opera inchizitorială cuprindea interogatorii sistematice aplicate asupra populației; închisoare perpetuă, arderi pe rug... Inchiziția a supraviețuit pînă în secolul al XVI-lea, mai ales în Spania și în Portugalia..." (extras din Larousse). Încă nu a sosit
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci ale multora dintre studiile aduse în discuție. Sînt analizate printre altele Secretul "Scrisorii pierdute", al lui Steinhardt, eseul lui Mircea Iorgulescu despre lumea lui Caragiale, studii și lucrări de Ștefan Cazimir, Ion Vartic, Liviu Papadima ș.a.m.d. Fără nici un fel de orgolii sau ambiții, Constantin Cubleșan nu încearcă să impună o
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu multe organizații din timpul dictaturii. Misterul, secretul, nespusul făceau parte din strategia terorismului unui grup restrîns care înlocuise Statul, apoi Partidul, Primul Cerc... Familia! Prin anii '80, Ceaușescu a declarat că cenzura se va desființa. Care a fost realitatea? Pentru noi, tinerii, sînt amănunte pe care nu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
privind viața de zi cu zi, sfîrșind, după sinuoase volute stilistice și argumentative, cu reflecții grave despre rostul omului pe pămînt, identitatea personală, credința în Dumnezeu, fericire și suferință, moralitate și știință. Pe de altă parte, Revel nu face un secret din dezamăgirea provocată, cu ani în urmă, de hotărîrea fiului său, care promitea să devină un eminent om de știință, de a părăsi Occidentul pentru a deveni practic altcineva în îndepărtatul și (pe atunci încă) misteriosul Tibet. Ceea ce nu înseamnă
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
mai originală producție teatrală a vremii", The Beggar's Opera a cunoscut un succes de scenă unic în acea vreme; de la premiera din 29 ianuarie 1728, ea a fost jucată de 61 de ori, deși spectacolele n-au fost consecutive. Secretul acestei popularități are o dublă natură; pe de o parte, ea reprezintă cea mai timpurie mostră de ballad opera - al cărei specific îl constituie cântecele, de obicei populare, și interludiile muzicale împrăștiate printre replicile personajelor. Acest tip de "operă", strâns
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca veritabil erou modern, făptură deopotrivă naivă și cinică. Naivă în măsura în care e gata să-și sacrifice și viața pentru un reportaj senzațional sau pentru a da în vileag un secret tulburător, cinică pentru aceleași motive, pervertite însă prin prăbușirea celor descoperite în derizoriu. În scurta sa prefață la acest gigantic volum (900 de pagini în format măricel), Updike mărturisește senin că a adunat toate (n-or fi toate, dar sînt
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
migrînd mereu spre acel text "perfect", cartea, pe care uneori nu ajunge să o scrie niciodată. În plină epocă a freneziei Internetului, cînd un ecran ne poate aduce în fața ochilor de la epistolele cele mai personale pînă la tratate academice sau secrete militare, Updike este unul dintre acei (prea puțini rămași, din păcate) pe care îi bucură mirosul de cerneală proaspătă a paginii de ziar, sau luciul coperții de revistă. Format în echipa celebrului "The New Yorker", în a cărui comitet redacțional
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Rodica Zafiu Formula de echilibru stilistic din scrisul lui N. Steinhardt - agreabilă în textele de critică literară, impresionantă în memorialistică, surprinzătoare în comentariile teologice - pare aproape firească (și riscă de aceea să treacă neobservată) în corespondența amicală. Secretul formulei stă într-un dozaj inteligent de sobrietate conceptuală, modernă și neutră, de ornamente arhaice și de îndrăzneli colocviale, din cînd în cînd chiar argotice, introduse cu plăcerea ludică de a șoca, de a provoca. Performanța stilistică bazată pe găsirea
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
aproximative (pentru a nu spune false). Înscrierea în program a unor arii de Bellini, Donizetti ne-au dat speranța că aflându-se pe teritoriul ei predilect vom auzi celebrele ei pianissime, acele note filate în acut, planând aeriene, al căror secret îl deținea doar ea. Dar din toate acestea în afara câtorva fraze frumos arcuite, nimic nu a fost dus dincolo de intenție, căci instrumentul rebel care este vocea nu se mai lasă stăpânit. Iar lirismul intens al Desdemonei verdiene nu a convins
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
Cînd festivitățile s-au încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina) la Palermo, pentru a fi alături de mama ei. Revenită la București, a găsit un soț înstrăinat care își avea viața lui amoroasă, de care nu mai făcea un secret. De ochii lumii, păstra o aparență de armonie, ogoindu-se cu bunele relații, de la Palat, cu regina Maria și regele Ferdinand și cu aranjarea casei care le fusese construită. În 1924 vulcanica Grecie abolește monarhia, fratele ei, George, soțul prințesei
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
părțile, și de la centru. În timp ce banda de magnetofon se desfășoară, tînguitoare, îmi aduc aminte de două lucruri, privind sicriul mic ca de copilaș în care Belu, micșorat, surîde. Nu ironic. Surîde, cum n-a surîs el niciodată. E ca un secret. Primul lucru la care mă gîndesc în timpul ceremoniei este... muzica, este marșul pe care-l aud,... muzica lui Chopin despre care Belu spusese odată că,... Chopin,... muzica... este expresia a ceva ce ar fi putut fi și care nu va
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
cu seamă al celor înșelătoare. Negru conform definiției oficiale a termenului (datorită extracției rasiale a familiei sale, parțial africane), dar alb după culoare și înfățișare, filozoful de mai tîrziu a descoperit pur și simplu mergînd pe străzile marilor orașe americane secretul identității omenești: apartenența. La o familie mai întîi de toate, apoi la un grup social, etnic, profesional, etc., într-o serie de loialități, datorii, obligații uneori practic interminabile. În zilele noastre, ale "cunoașterii locale", cum a numit-o, cu o
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
prea iau aminte la ea. Credibilitatea e așternutul personal al fiecărei persoane sau instituții publice. Cine o confundă cu cearșafurile din hoteluri n-are decît să tragă ponoasele. Pericolul sondajelor de opinie vopsite pe gustul comanditarului sau al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
tăcerea la care îl obligă bîlbîiala, e un păcat de moarte: Mizoguchi e vinovat chiar de dinainte de a fi comis vreo faptă mîrșavă, e vinovat de a fi unicul cunoscător al gîndurilor sale, care, incomunicabile fiind, devin secrete. Iar ca secrete, ele devin periculoase, subversive, criminale. Aceasta e logica povestirii lui Mishima, dacă o înțeleg eu bine. Narațiunea se dezvoltă, cum se vede, dintr-un raționament cu o construcție aproape poematică, simplu și șocant deopotrivă, cel puțin pentru omul european: a
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
măcar apropierea de ceilalți căci ei devin cumva simple ficțiuni. Eroul lui Mishima înțelege acest lucru ascultînd confesiunea unui prieten care are un handicap, la rîndu-i, fizic: picioare strîmbe. Povestindu-i idila sa eșuată cu o fată, Kashiwagi îi dezvăluie secretul comunicării cu altul: ca să poți iubi, trebuie să te vezi pe tine însuți ca în vis, adică ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
fi mesajul transmis de regizorul Ciulei, solidar cu regizorul Hamlet. Convingătoare, cel mai des tulburătoare, luciditatea expunerii premiselor nu devine în spectacolul de la Bulandra o magie a participării. Se poate accepta că fantoma este un om cu barbă povestind un secret știut numai de el, dar prezența lui în scena din iatacul reginei pare a fi extrasă dintr-o dramă de bulevard. în scena duelului, încrucișarea spadelor acoperă trăirea oamenilor. O contribuție esențială la dezordinea din final are Ștefan Bănică jr
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
venețian semnat de Ion V. Strătescu are la bază o concepție solidă asupra narativității. Personajele provinciei Călărași din perioada anilor 1898-1901 își trăiesc existența în afara oricărei impuneri din exterior. Autorul lasă firele narative să se ajusteze singure acesta fiind și secretul unei lumi în declin al cărei principal atribut sufletesc este naivitatea. Simbolistica jocului politic al partidului liberal nu face decît să descopere cititorului biografia unor personaje care nu-și caută împlinirea nici în dragoste nici în profesie ci undeva într-
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
nescutite de prețiozități tautologice, răsfrângând poate un anume complex al autorului în fața "personalităților accentuate". Rămâne totuși interesant și util demersul său, dificil de înfăptuit, implicând un mare volum de muncă. Doctorul Virgil Sorin este un devotat al scriitorilor, curios de secretele creației literare. Virgil Sorin, Scriitori români contemporani. Interviuri și antologii critice, vol. I, Ed. Cartea Românească, București, 1999.
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]