2,586 matches
-
diversitate, eclectism, nonierarhic, fluid; folosește modalități de recrutare înșelătoare, convingerea coercitivă, abuzurile, escrocheriile; profită de atractivitatea modei, fiind mereu în pas cu moda (Bădulescu, 2001, pp.9-25). Așadar, se apreciază că fenomenul sectar este unul religios social, dar și politic. „Secta este periculoasă din toate punctele de vedere, mai ales din punct de vedere moral, căutând să producă dezordine, dezmăț, nesupunere, încurajează lenea, practică prozelitismul, se opune apărării dreptății și tolerează violența (crima religioasă), culmea, sub masca drepturilor omului...” (David, 1997
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vedere moral, căutând să producă dezordine, dezmăț, nesupunere, încurajează lenea, practică prozelitismul, se opune apărării dreptății și tolerează violența (crima religioasă), culmea, sub masca drepturilor omului...” (David, 1997, p. 18). Consecințele sunt generale: „Ar fi greu să ne închipuim, fără secte, o explicație pentru o criză a modernității” (Antim, 1996). Dincolo de orice argument, pro sau contra, sectele reprezintă o „problemă de actualitate” (Vernette, 1996). Dintr-o perspectivă practică s-a emis ideea de a găsi criterii de identificare a unei secte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și tolerează violența (crima religioasă), culmea, sub masca drepturilor omului...” (David, 1997, p. 18). Consecințele sunt generale: „Ar fi greu să ne închipuim, fără secte, o explicație pentru o criză a modernității” (Antim, 1996). Dincolo de orice argument, pro sau contra, sectele reprezintă o „problemă de actualitate” (Vernette, 1996). Dintr-o perspectivă practică s-a emis ideea de a găsi criterii de identificare a unei secte periculoase și a modalităților de recuperare a celor pierduți (Vernette, 1996, pp. 115 și urm., pp.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
secte, o explicație pentru o criză a modernității” (Antim, 1996). Dincolo de orice argument, pro sau contra, sectele reprezintă o „problemă de actualitate” (Vernette, 1996). Dintr-o perspectivă practică s-a emis ideea de a găsi criterii de identificare a unei secte periculoase și a modalităților de recuperare a celor pierduți (Vernette, 1996, pp. 115 și urm., pp. 142-151). În contextul dezbaterilor aprinse nu s-a omis să se caute alte soluții, câteva s-au și găsit. În viziunea unora soluția, care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pus la punct rețele de activiști care promovează ideile; aproape fiecare cult deține patronajul unor publicații, sunt oferite pliante pe stradă, se organizează cursuri, seminarii, terapii și conferințe (vezi și Bădulescu, 2001, p. 19). Iată câteva dintre argumentele folosite de secte și transmise direct sau prin materiale propagandistice, prin modalitățile electronice de comunicare: - categorii de explicații, analize din diferite domenii ale științei amplasate într-un cadru nou: „...atomii sunt formați practic din spații goale. Materia se aseamănă cu un balon umflat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
structură a grupării respective prin tehnica inițierii dozate, situația creată de relațiile sociale, programarea timpului, uniformizarea (prin negarea opțiunilor vestimentare, recurgerea la uniforme). Astfel, se ajunge la crearea unei „mentalități sectare” (Achimescu, 2002, pp. 27-29). Controversată este problema sexualității, unele secte impunând inhibiția sexuală, altele exagerând cultul sexualității (vezi și David, 1987; Adrian, 1998; Ficeac, 1996). Rezultatul ultim al tuturor demersurilor se concretizează în dezideratul: „...un adevărat reprezentant va fi gata să-și dea viața, dacă este necesar...”. S-au consemnat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exagerând cultul sexualității (vezi și David, 1987; Adrian, 1998; Ficeac, 1996). Rezultatul ultim al tuturor demersurilor se concretizează în dezideratul: „...un adevărat reprezentant va fi gata să-și dea viața, dacă este necesar...”. S-au consemnat cazuri când adepții unor secte refuză apelul la medicină asumându-și triumfalist moartea, ori situațiile aberante în care membrii unor fracțiuni religioase au preferat să moară (arși) decât să permită accesul autorităților sau, mai mult, au recurs la obligativitatea sinuciderii, cum a fost cazul celebru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a structurilor sale psihice de către teologi. Acestea constituie un pas important în abordarea interdisciplinară a omului, o premisă a găsirii unor soluții pentru rezolvarea impasului existențial al multor persoane prinse în viață pe picior greșit. Bibliografie Adrian, S. (1998), Biserica, sectele și frații mincinoși, Editura Pelerinul, Iași. Achimescu, N. (2002), Noile mișcări religioase, Editura Lemis, Cluj-Napoca. Amédée, P., Megglé, D. (1997), Monahul și psihiatrul - Convorbiri despre fericire, Christiana, București. Anghelescu, Gh.F., Ioniță, Șt. (coord.) (1999), Viața religioasă din România, Editura Paideia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Costa de Beauregard, M.A., Stăniloae, D. (2000), Mică dogmatică vorbită - Dialoguri la Cernica, Editura Deisis, Sibiu. Cuciuc, C. (1996), Religii noi în România, Editura Gnosis, București. David, P.I. (1987), Călăuza creștină, Editura Episcipiei Aradului, Arad. David, P.I. (1997), Invazia sectelor, Editura Crist-1, București. David, P.I. (1998), Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului. Constanța. Dumitriu-Snagov, I. (1996), Relațiile stat-Biserică, Editura Gnosis, București. Dobrincu, D. (2002), O scurtă istorie a lucrării de evanghelizare a României, Editura O.C. Internațional, București. Erickson, M.J.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Tucu, R. (2001), Religion and religious education, în Călin M., Dumitrana, M.(2001), Values and education in Romania today, Romanian philosophical studies I, The Council For Research in Values and Philosophy, Washington. Țenoiu, A.L. (2002), „Războiul nevăzut? Moartea albă - Sectele. Factorii dăunători sănătății care ne înconjoară în fiecare zi”, în Renașterea, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 21-22. Vernette, J. (1996), Sectele, Editura Meridiane, București. Vlachos, H. (1998), Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, Timișoara. Vlăduțescu, Gh. (1974), Ereziile Evului Mediu creștin, Editura Enciclopedică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
philosophical studies I, The Council For Research in Values and Philosophy, Washington. Țenoiu, A.L. (2002), „Războiul nevăzut? Moartea albă - Sectele. Factorii dăunători sănătății care ne înconjoară în fiecare zi”, în Renașterea, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 21-22. Vernette, J. (1996), Sectele, Editura Meridiane, București. Vlachos, H. (1998), Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, Timișoara. Vlăduțescu, Gh. (1974), Ereziile Evului Mediu creștin, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăduțescu, Gh. (1978), Ateismul în Antichitate, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăsceanu, M. (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și fundații religioase, dintre care unele sunt independente, iar altele acționează în cadrul cultelor. Unul dintre momentele istorice este Marea schismă din 1054 prin care Biserica Răsăriteană și cea Apuseană rupeau orice contact (vezi și Gârdan, 2004). Dintre cele mai cunoscute secte: New Age, Martorii lui Iehova, Sataniștii, Fiii Domnului, Nazarinenii, Hlîștii, Penticostalii, Mormonii, Scapeții, Molocanii, Stundiștii, Familia Iubirii, Armata Salvării, Darbyștii, Mennoniții, Antoniștii, Invitație la Viață, Mahikarii, Scientiștii Creștini, Mahikarii, Shakerii, Duhoborii, Huterienii, Amishii etc. (vezi și David, 1997, 1998; Vernette
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu ruinele marilor proiecte agricole și a orașelor noi (precum Brasília sau Chandigarh), care și-au dezamăgit rezidenții. Nu e, din păcate, greu de Înțeles de ce s-au pierdut atât de multe vieți omenești din cauza violenței organizate Între grupuri etnice, secte religioase sau comunități lingvistice. Mai greu de explicat este de ce atât de multe planuri bine intenționate, menite să ridice nivelul condiției umane, au eșuat atât de tragic. În cele ce urmează, doresc să propun o explicație convingătoare a logicii ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și lizibilitate ale statului. Să luăm drept exemplu chestiunea fundamentală a numelelor de familie. O scenă din cunoscutul film Martorul ilustrează utilitatea acestora ca mijloc de orientare atunci când suntem printre străini. Detectivul din film Încearcă să localizeze un băiețel din secta Amish care pare să fi fost martor la o crimă. Deși are un nume pe care să se bazeze, detectivul este dezorientat de mai multe aspecte ale tradiționalismului comunității, inclusiv vechiul dialect german vorbit de membrii ei. Primul impuls al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este dezorientat de mai multe aspecte ale tradiționalismului comunității, inclusiv vechiul dialect german vorbit de membrii ei. Primul impuls al lui este, bineînțeles, acela de a căuta În cartea de telefon - listă cu numele și adresele corecte - Însă cei din secta Amish nu au telefon. Mai mult, el descoperă că aceștia au și foarte puține nume de familie. Încurcătura aceasta ne face să ne gândim la numărul foarte mare de nume și prenume folosite În Statele Unite, care ne permit să identificăm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Într-un anumit fel, fie că vrei să menții astfel relații de colaborare cu vecinii, fie pentru că respectiva cultură are legătură cu identitatea grupului. Acest gen de obiceiuri culturale sunt perfect compatibile cu succesul comercial, după cum demonstrează experiența celor din secta Amish, a menoniților și a huteriților. Fiindcă vorbim aici de Înaltul grad de abstracțiune al „fermei familiale”, căreia i se adresează agricultura științifică, trebuie să menționăm că, În multe părți ale lumii, pentru a Înțelege practicile la care se recurge
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eroii, exilul înseamnă evadarea salvatoare în spiritual; din acest punct de vedere e semnificativă ipoteza privitoare la cauzele reale ale surghiunului lui Ovidiu, ipoteză la care aderă autorul lui Dumnezeu s-a născut în exil: poetul făcuse parte dintr-o sectă ezoterică interzisă la Roma. Rămas singur cu sine, personajul romanului își sondează propria conștiință și, odată cu ea, proiecția unei lumi originare din care s-a ivit întreaga civilizație europeană. Trilogia exilului - și, poate, încă și mai mult, Journal d’un
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
susținea prot. Gh. Maior, delegatul patriarhului Justinian la solemnitatea de deschidere a • Ibidem, Anul LXVII (1949), nr. 5-6, mai-iunie, p. 59. • Ibidem, p. 61. • Ibidem, p. 67. cursurilor de îndrumare misionară de la Sibiu) mijloace de pastorație care să neutralizeze propaganda „sectelor“, considerate un pericol pentru Biserica ortodoxă și statul român 67. Astfel, în timpul cursurilor urmau să aibă loc conferințe cu subiecte teologice și sociale care să se ocupe de problemele pastorației, muncii și păcii, dar în același timp ele urmau să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al lui Castaneda. După cum știți, Castaneda a scris unsprezece cărți În care povestește că ar fi fost inițiat de un maestru amerindian În tehnicile derealizării presupuse de cunoașterea alternativă de tip șamanic. Cărțile au avut un succes imens: au creat secte și școli, există În Los Angeles o școală de „Tensegritate”, de pase magice descrise de Castaneda, au existat și există fani În care putem vedea niște creduli În sensul cel mai rău al cuvântului. Ei practică o religie sau o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tentativa de a participa, Împreună cu acesta, la acapararea puterii economice și a influenței politice În societate ș.a.). Fie și numai simpla enumerare a acestor rezultate ale convertirilor - neobligatorii, dar posibile În unele cazuri individuale și Încurajate de anumite Biserici și secte - arată cât de aproape ne aflăm, de fapt, și de Biserica creștină care, În evoluția ei și În anumite locuri, a cunoscut și asemenea cazuri pe care le-aș considera, totuși, extreme. Nu Îndemna Iisus Însuși la părăsirea a toți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Epistola 22 privitor la propria incapacitate de a recunoaște adevărata valoare a Bibliei, o carte a cărei lectură i se părea prea puțin plăcută în comparație cu cele păgâne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheienilor care, deși condamnată deja de autoritățile civile de un secol, exista încă la Cartagina, ca în întreg Imperiul Roman; în această sectă, el nu a ocupat un loc important, a fost doar „auditor” (ceva asemănător cu catehumenul creștin) timp
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
plăcută în comparație cu cele păgâne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheienilor care, deși condamnată deja de autoritățile civile de un secol, exista încă la Cartagina, ca în întreg Imperiul Roman; în această sectă, el nu a ocupat un loc important, a fost doar „auditor” (ceva asemănător cu catehumenul creștin) timp de nouă ani. Această hotărâre a dus la ruperea raporturilor cu mama sa. În același timp, s-a dedicat profesiei de maestru de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
șapte cărți Despre botez, contra donatiștilor (De baptismo contra Donatistas), în care discută din nou chestiunea fundamentală a valabilității botezului oficiat de eretici, analizată deja de Ciprian, de la care se revendicau și inamicii lui Augustin; Epistola către catolici referitoare la secta donatiștilor (Epistula ad Catholicos de secta Donatistarum), care poartă și titlul Unitatea Bisericii (De unitate Ecclesiae); o confutațiune (scrisă între 400 și 403) a unei epistole pe care episcopul donatist din Cirta, Petilianus, o trimisese comunității sale (Contra epistolelor lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
De baptismo contra Donatistas), în care discută din nou chestiunea fundamentală a valabilității botezului oficiat de eretici, analizată deja de Ciprian, de la care se revendicau și inamicii lui Augustin; Epistola către catolici referitoare la secta donatiștilor (Epistula ad Catholicos de secta Donatistarum), care poartă și titlul Unitatea Bisericii (De unitate Ecclesiae); o confutațiune (scrisă între 400 și 403) a unei epistole pe care episcopul donatist din Cirta, Petilianus, o trimisese comunității sale (Contra epistolelor lui Petilianus / Contra litteras Petiliani): în această
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în Africa și sub dominația ulterioară a vandalilor, ca să întâmpine apoi cu entuziasm invazia arabă. Bibliografie. Ediții: CSEL 51, 1908 (Psalmus contra partem Donati, Contra epistulam Parmeniani, De baptismo: M. Petschenig); 52, 1908 (Contra litteras Petiliani, Epistula ad Catholicos de secta Donatistarum, Contra Cresconium: M. Petschenig); 53, 1910 (De unico baptismo, Breviculus, și alte opere minore antidonatiste: M. Petschenig); BA 28, 1963 (Psalmus contra partem Donati; Contra epistulam Parmeniani, De secta Donatistarum...: Y. Congar, G. Finaert, G. Buissou); 29, 1964 (De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]