59,651 matches
-
principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut, dimpotrivă s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei în Țara Românească (1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1905); taxarea ca imprimate a scrisorilor expediate sau primite de nevăzători(1906); achitarea mandatelor telegrafice, în tot timpul programului de lucru la telegraf(1907); posibilitatea achitării la prezentare a taxei de factaj la mandate și netaxarea corespondenței expediată de școlile secundare pe adresa părinților(1908); predarea obiectelor recomandate și a mesageriilor sosite, altor persoane, cu procură legală din partea destinatarului(1911); ridicarea de către minori a corespondenței sosite la post restant, numai în prezența părinților, tutorelui etc.; posibilitatea sigilării cu plumb, a coletelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a înființat în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dar și din alte considerente, Administrația Poștelor a renunțat la rețeaua poștală feroviară, dar și la mijloacele de transport auto închiriate, înființând în anul 1992, parc auto propriu. Ca urmare au fost înlăturate majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante. Preocupări pentru organizarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul Fălticeni erau deservite de opt factori rurali principali și trei secundari. Unificarea administrativă din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mălini și Pașcani. În toate localitățile reședință de plasă funcționau la data respectivă unități poștale. Plasa Boroaia era deservită de patru factori poștali rurali principali și un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul Fălticeni erau deservite de opt factori rurali principali și trei secundari. Unificarea administrativă din anul 1925, a determinat, ceva mai târziu, suprimarea diligenței Fălticeni-Broșteni. De
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un factor rural secundar; Lespezi, de către șase principali; Pașcani, de către șase principali și trei secundari; Liteni și Mălini, fiecare câte doi factori principali, iar localitățile rurale aparținând direct de Oficiul Fălticeni erau deservite de opt factori rurali principali și trei secundari. Unificarea administrativă din anul 1925, a determinat, ceva mai târziu, suprimarea diligenței Fălticeni-Broșteni. De altfel, traficul de pasageri a fost monopolul PTT numai până la 1 ianuarie 1930, când a trecut la Casa Autonomă a Drumurilor. A fost unicul mijloc de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
existau unități poștale. Până în anul 1938, numărul factorilor rurali a ajuns la 40, înregistrându-se creșteri față de anul 1923, la Fălticeni(2), Pașcani(2) și la Boroaia (1). În tot județul existau 32 circumscripții poștale rurale principale și 8 circumscripții secundare, cuprinzând toate așezările. Circumscripțiile erau simple, iar pentru deplasare, factorii poștali continuau să folosească mijloace hipo proprietate. După zece ani, în 1948, se aflau în serviciu 39 factori rurali de circumscripție și 6 factori rurali locali. Între timp, itinerariile unor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 1 aprilie 1942. De asemenea, printr-o împărțire mai judicioasă a teritoriului, în circumscripții poștale, la oficiul Boroaia, numărul acestora și al factorilor rurali s-a redus, iar pentru îmbunătățirea distribuirrii trimiterilor, la Oficiul Pașcani, s-au înmulțit circumscripțiile secundare. Toate comunele aflate la distanțe mari, față de Oficiul Pașcani, erau deservite de către factori rurali secundari. Întâlnirea factorilor poștali principali cu cei secundari, pentru predarea și primirea trimiterilor se efectua la Moțca, pentru comunele Timișești, Cristești și Drăgușeni, la Ruginoasa, pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale, la oficiul Boroaia, numărul acestora și al factorilor rurali s-a redus, iar pentru îmbunătățirea distribuirrii trimiterilor, la Oficiul Pașcani, s-au înmulțit circumscripțiile secundare. Toate comunele aflate la distanțe mari, față de Oficiul Pașcani, erau deservite de către factori rurali secundari. Întâlnirea factorilor poștali principali cu cei secundari, pentru predarea și primirea trimiterilor se efectua la Moțca, pentru comunele Timișești, Cristești și Drăgușeni, la Ruginoasa, pentru comunele Costești, Stroești și Hărmănești și la Miroslovești, pentru comuna respectivă. Pe oficii poștale, la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al factorilor rurali s-a redus, iar pentru îmbunătățirea distribuirrii trimiterilor, la Oficiul Pașcani, s-au înmulțit circumscripțiile secundare. Toate comunele aflate la distanțe mari, față de Oficiul Pașcani, erau deservite de către factori rurali secundari. Întâlnirea factorilor poștali principali cu cei secundari, pentru predarea și primirea trimiterilor se efectua la Moțca, pentru comunele Timișești, Cristești și Drăgușeni, la Ruginoasa, pentru comunele Costești, Stroești și Hărmănești și la Miroslovești, pentru comuna respectivă. Pe oficii poștale, la 15 iulie 1948, factorii poștali rurali de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale, la 15 iulie 1948, factorii poștali rurali de circumscripție erau repartizați astfel: 13 la Fălticeni, 11 la Pașcani, 5 la Boroaia, câte 3 la Dolhasca și Lespezi și câte 2 la Liteni și Mălini. Din aceștia, o parte erau secundari: 6 la Pașcani, 3 la Fălticeni și 1 la Boroaia. Fiecare factor poștal rural deservea o circumscripție. Numai la Fălticeni exista o circumscripție dublă, deservită de doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost înființate în anii 19731983. Oficiul Fălticeni 2 PR, transformat în OPRM, folosea din anul 1976, ștampile de zi cu denumirea “Poșta Rur. Moto”. Ulterior, în 1996, RAPR a aprobat trecerea integrală a poștei ruraleăghișee, agenții și circumscripții poștale rurale secundare) precum și a întregii activități de tranzit locale, la Oficiile de Poștă Rurală Mecanizată din întrega țară. La 31 decembrie 2000, în subordinea OPRM Fălticeni se aflau 8 ghișee exterioare(Drăgușeni, Găinești, Horodniceni, Oniceni, Pleșești, Rădășeni, Slatina și Vadu Moldovei), 21
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de piață, în anul 1992, s-a renunțat la mijloacele de transport auto închiriate. Reducerea numărului garniturilor de tren, în urma restructurării SNCFR, a determinat înființarea parcului auto propriu pentru transportul trimiterilor, înlăturându-se majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Totuși, câțiva ani s-a mai folosit pentru transportul trimiterilor poștale și a presei, trenurile rapide nr.656 Suceava-București și 657 București-Suceava. Parcul auto era destinat executării transporturilor de poștă pe itinerarii bine determinate, cu program fix și cu regularitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și altele mai grave, dar nu e cazul să le inventariem aici. Toți autorii sunt ținuți să ia de la alți autori care i-au precedat. Nici Underhill sau Nae nu fac excepție. Totuși, când Nae Ionescu preia ceva din surse secundare, e vorba de lucruri care îi sunt familiare, adică de lucruri pe care le știe deja din izvoare sau de la cunoscători de prima mână și asupra cărora a meditat îndeajuns. De aceea, la el, astfel de gafe sunt greu de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu este reglementată În Codul muncii, republicat, dar prevederi cu privire la aceasta se află În unele reglementări speciale. În doctrină se susține că răspunderea subsidiară este tot o formă a specifică a răspunderii pentru fapta proprie dar, ea are un carater secundar și din punct de vedre temporal intervine ulterior răspunderii principale și numai În măsura În care nu a produs efecte integral sau parțial. Exemple de răspundere subsidiară reglementate prin legi speciale se Întâlnesc În: - art. 30 din Legea nr. 22/1969 prevede că
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
o frumusețe rară, dar, în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu, Dâmbovița, Argeșul, Oltul, Crișurile ș.a.). Un potențial deosebit îl constituie sectoarele meandrate, cu brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aporturilor. În cazul în care la încheierea contractului capitalul subscris nu a fost integral vărsat, în contract trebuie să se prevadă termene până la care asociații să efectueze vărsămintele privind întregul capital subscris. Dacă asociații doresc ca societatea să aibă sedii secundare, contractul de societate trebuie să cuprindă anumite mențiuni în acest sens. În concepția legii, sediile secundare sunt unități fără personalitate juridică ale societății, care poartă denumirea de sucursale, agenții sau reprezentanțe. În contractul de societate se vor arăta sediile secundare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
contract trebuie să se prevadă termene până la care asociații să efectueze vărsămintele privind întregul capital subscris. Dacă asociații doresc ca societatea să aibă sedii secundare, contractul de societate trebuie să cuprindă anumite mențiuni în acest sens. În concepția legii, sediile secundare sunt unități fără personalitate juridică ale societății, care poartă denumirea de sucursale, agenții sau reprezentanțe. În contractul de societate se vor arăta sediile secundare, atunci când ele se înființează odată cu societatea sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară dacă se are în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
secundare, contractul de societate trebuie să cuprindă anumite mențiuni în acest sens. În concepția legii, sediile secundare sunt unități fără personalitate juridică ale societății, care poartă denumirea de sucursale, agenții sau reprezentanțe. În contractul de societate se vor arăta sediile secundare, atunci când ele se înființează odată cu societatea sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară dacă se are în vedere o atare înființare. În contractul de societate trebuie să se prevadă și clauze privind încetarea existenței societății. Asociații stabilesc condițiile în care societatea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
categorii: - societăți transnaționale care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a avea acces la resurse naturale sau forță de muncă ieftină, astfel încât situează activitățile de cercetare și dezvoltare în plan secundar și - societăți transnaționale care urmăresc sporirea activelor sunt de cele mai multe ori originare din economiile în curs de dezvoltare și caută ca prin realizarea de investiții străine directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
un răspuns, dezamăgește orice așteptare. Ironia amară, care exaltă, de astă dată, solitudinea cosmică și melancolia fără sfârșit, provine dintr-o disperare nedisimulată. Versurile "Râuri, nu vă mai prosternați" și "lemnele varsă lacrimi pentru voi" pun în evidență "un aspect secundar al apei nocturne și care poate juca rolul de motivație subalternă: lacrimile. Lacrimi care pot introduce indirect tema înecului, așa cum reiese limpede din butada lui Laerte în Hamlet: "Și așa ai prea multă apă, Ofelia, de asta îmi rețin lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
va determina gestionarea mai eficientă a patrimoniului, reducerea costurilor de exploatare, reducerea cheltuielilor cu investițiile, cu personalul, a celor de administrație etc.; - instituirea unor noi forme de control la cooperativele de credit absorbite, care vor deveni puncte de lucru (sedii secundare) ale cooperativei absorbante; - crearea unor posibilități sporite de dezvoltare a activității desfășurate în cadrul cooperativelor de credit prin acordarea de credite în condiții avantajoase, în vederea satisfacerii intereselor membrilor cooperatori; - asigurarea capacității depline a Casei Centrale CREDITCOOP de exercitare a responsabilităților ce
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]