2,558 matches
-
textuală a monologului clasic" (Champ du signe, Presses Universitaires du Mirail, Toulouse, 1966: 159-173). În plus, am examinat gradualitatea inserției "Argumentației în dialog" într-un articol din numărul 112 al Langue Française (1996: 31-43). Una din principalele motivații ale teoriei secvențiale este reflecția asupra eterogenității compoziționale a textelor. Să ne amintim că, din această perspectivă, tipologiile de la nivelul 7 nu pot fi decât tipologizări ale dominantei unui text. Dată fiind complexitatea organizării textuale, o piesă de teatru poate fi foarte bine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
precizia lui ar veni în contradicție cu destinația sa primară: aceea de a generaliza și a rezuma. Oricare ar fi funcția lor, hărțile și modelele trebuie să simplifice lumea reproducând-o. (1989: 349) Capitolul 1 Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Pentru a putea observa ceva, trebuie să știi ce să privești. Astfel, o descriere nu este posibilă decât într-un cadru teoretic prealabil, iar acesta nu devine eficient decât cu condiția să fie explicitat. (Borel, Grize, Miéville 1983: 220) 1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
complexă și de perechile de fraze și, oricât de dificil ar putea părea, acceptarea situării la frontierele lingvisticii, cu scopul de a se ține seama de eterogenitatea oricărei compoziții textuale. 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității Organizarea secvențială, care ne va reține pentru moment atenția, reprezintă doar unul din planurile de organizare a textualității. Următoarea schemă va detalia modulele sau planurile complementare pe care este necesar să le distingem: Schema 2 Din perspectiva pragmatică și textuală pe care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gramatica frazei și gramatica textului sunt responsabile de ceea ce am putea numi conexitatea textului (sau organizarea generală) [B1], dar trebuie să adăugăm la acest modul de gestiune a tuturor formelor de așezare în text un alt modul, cel al structurii secvențiale a textelor, (prototipuri de secvențe) [B2]. Aceste cinci planuri de organizare complementară care corespund celor două subsisteme sau module de gestiune ale oricărei conduite de limbaj pot fi descrise în detaliu, ținându-se cont, de fiecare dată, de dimensiunile locală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri și strofe în poezie, așezarea în pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției, se pare că schemele secvențiale prototipice sunt elaborate în mod progresiv de către subiecți, pe parcursul dezvoltării lor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției, se pare că schemele secvențiale prototipice sunt elaborate în mod progresiv de către subiecți, pe parcursul dezvoltării lor cognitive. O povestire este diferită de o descriere și, fiecare la rîndul ei, este diferită de alte descrieri sau de alte povestiri. Toate tipurile de secvențe sunt, în maniera
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
grupare a propozițiilor elementare, descrierea acestui ultim plan de organizare trebuie să permită teoretizarea în ansamblu a "tipurilor relativ stabile de enunțuri sau genuri primare ale discursului" despre care s-a vorbit mai sus. 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor Unitatea textuală pe care o desemnez prin noțiunea de SECVENȚĂ poate fi definită drept o STRUCTURĂ, adică: o rețea ierarhică de relații: expansiune care poate fi descompusă în părți legate între ele și legate la rândul lor de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legate între ele și legate la rândul lor de întregul pe care acestea îl constituie; o entitate relativ autonomă, care cunoaște propria organizare internă, aflată în relație de dependență / independență cu ansamblul mai vast din care face parte. Ca structură secvențială, un text (T) cuprinde un număr n de secvențe complete sau eliptice. O mie și una de nopți, Legenda Sfântului Graal, un poem, o scurtă conversație sau un discurs politic, toate sunt, în egală măsură, structuri secvențiale. Este ceea ce Bahtin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
parte. Ca structură secvențială, un text (T) cuprinde un număr n de secvențe complete sau eliptice. O mie și una de nopți, Legenda Sfântului Graal, un poem, o scurtă conversație sau un discurs politic, toate sunt, în egală măsură, structuri secvențiale. Este ceea ce Bahtin numește eterogenitatea compozițională a enunțurilor: Unul din motivele pentru care lingvistica nu ține seama de formele enunțurilor îl reprezintă extrema eterogenitate a structurii lor compoziționale și a expansiunii lor (întinderea discursului) care poate merge de la replica monolexematică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lor compoziționale și a expansiunii lor (întinderea discursului) care poate merge de la replica monolexematică până la roman sau un număr de tomuri. Caracterul variabil al expansiunii este valabil și pentru genurile discursive orale. (1984: 288) Definirea textului ca fiind o structură secvențială permite abordarea eterogenității compoziționale, în termeni de ierarhii destul de generale. Secvența, unitatea constituentă a textului, este formată din pachete de propoziții (macro-propozițiile), ele însele constituite din n propoziții. Această definiție este în acord cu un principiu general de bază: "Pe măsură ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
experiență trăită și relatată într-o situație dată, adică la școală). Putem astfel observa că o macro-propoziție poate fi actualizată, la suprafață, de una sau mai multe propoziții. Acest principiu ierarhic se află la baza a cinci tipuri de grupări secvențiale despre care vom vorbi de acum înainte. Cunoașterea schemelor prototipice, mai mult sau mai puțin susținute de mărci lingvistice de suprafață, vine să faciliteze operațiile de grupare a informației în funcție de diferitele etape de tratament. Iată o structură ierarhică elementară, valabilă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
constituită din unități de rang inferior, este prima condiție a unei abordări de ansamblu a secvențialității textuale. Ipoteza mea este următoarea: "tipurile relativ stabile de enunțuri" și regularitățile compoziționale despre care vorbește Bahtin se află de fapt la baza regularităților secvențiale. Secvențele elementare par să se reducă la câteva tipuri elementare de articulare a propozițiilor. În acest stadiu al analizei, mi se pare necesar să reținem următoarele secvențe prototipice: narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ și dialogal. Sunt din ce în ce mai tentat să vorbesc de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inserate unele în altele, într-un punct oarecare al secvenței principale 7. Tipologiile textuale globale, despre care am afirmat deja că ni se par un proiect mult prea ambițios, nu pot fi valabile decât în aceste cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Tipologiile textuale globale, despre care am afirmat deja că ni se par un proiect mult prea ambițios, nu pot fi valabile decât în aceste cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ni se par un proiect mult prea ambițios, nu pot fi valabile decât în aceste cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cazuri simple de structuri secvențiale (cvasi)omogene. Aplicată pe corpusuri mai complexe prin natura lor, abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
problemă ne vom ocupa în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o segmentare canonică a unui text a cărui structură secvențială de bază adesea argumentativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, descriptivă în poezia descriptivă a secolului al XVIII-lea sau narativă. Rămâne însă să le examinăm îndeaproape, dacă vrem să ținem seama de trecerea de la o formă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al XVIII-lea sau narativă. Rămâne însă să le examinăm îndeaproape, dacă vrem să ținem seama de trecerea de la o formă "primară" la un gen literar "secundar" prin definiție. Am decis să mă opresc doar la cinci tipuri de structuri secvențiale de bază (narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ, dialogal). Celelalte tipuri care apar drept ipoteze în lucrările mele anterioare pot fi cu certitudine lăsate la o parte. Acestea se reduc, într-adevăr, fie la simple descrieri de acțiuni (ca în majoritatea textelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mi se pare imposibil să considerăm tipul "poetic" ca fiind un tip de punere în secvență comparabil cu celelalte cinci. Într-adevăr, acesta nu este reglat în mod prioritar prin structura ierarhică a ordinii propozițiilor care definește modul de structurare secvențială. Specificul său constă probabil în faptul că este organizat la "suprafață" printr-un proces de compoziție guvernat de legea echivalenței (1963: 220): "Textele poetice se caracterizează prin stabilirea, codificată sau nu, a unor raporturi de echivalență între diferitele puncte ale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fiind narativă (sau, mai mult, descriptivă, argumentativă, explicativă sau dialogală), criteriile gramaticale nu permit, în mod absolut, ca aceasta să fie definită din punct de vedere tipologic. Este imposibil să neglijăm aici relațiile constante dintre dimensiunea locală microstructurală și globală secvențială a faptelor de limbă. O propoziție dată nu poate fi definită ca fiind narativă sau descriptivă sau de altă natură, decât în lumina dublului joc al caracteristicilor gramaticale și al inserției acesteia într-un cotext, într-o succesiune de propoziții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu dificultate, fără avea la bază o propoziție care să prezinte un timp aorist. În ceea ce mă privește, constrângerile morfo-sintactice și semantice care exclud (14), (15) și (16) dintr-o succesiune strict narativă de propoziții nu trebuie separate de considerațiile secvențiale. Este o constrângere datorată modului de înlănțuire care, în ultimă instanță, face posibilă (sau imposibilă) inserția anumitor propoziții într-o secvență narativă. Această constrângere globală, precum și caracteristicile gramaticale transformă propozițiile (11) și (18) în nuclee narative, iar propozițiile (12), (19
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
enunțiative și secvențialitate. Dacă perfectul simplu este, așa cum nota Roland Barthes într-un celebru articol, "piatra de temelie a povestirii", uzajul acestui sertar verbo-temporal nu poate transforma o propoziție izolată precum (11) într-o povestire completă. Din punct de vedere secvențial, faptul că o propoziție este fie un argument, fie o concluzie, corespunde unui tip particular de înlănțuire: o secvențialitate locală argumentativă. Alte moduri de micro-înlănțuiri locale de propoziții par a fi posibile: înlănțuiri narative, despre care s-a discutat deja
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
luată chiar izolat, căci nu are sens decât în co(n)textul în care aceasta poate reprezenta atât premisele unei argumentații publicitare, cât și morala unei fabule sau a unei povești picante. Totul depinde de locul acesteia într-o succesiune secvențială dată și, în plus, ea capătă sens numai în situația unei enunțări specifice în cadrul căreia propoziția secundară (relativă) îi va întregi sensul. Atunci când Bahtin arată caracterul autonom al anumitor propoziții de deschidere și de închidere a unei povestiri, insistă asupra
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de dezastru și care asociază Uniunea de stânga cu evocarea evenimentului din 1936, votul națiunii ca formă de răspuns la discursul Președintelui său etc. Această natură profund dialogică a discursului nu trebuie totuși să fie confundată cu modul de îmbinare secvențială pe care o voi desemna cu termenul de "dialog". Principiul dialogic nu conferă în mai mare măsură dialogului un loc de prim ordin sau aparte -, la fel cum referința nu transformă descrierea în categorie generală de limbaj. 5. Structura compozițională
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]