2,487 matches
-
emoții profunde și autentice. Sonetele sale mustesc de gravitate, vehiculează idei și incită la meditație, sugerează deschideri spre lumi trăite sau închipuite, visul și trăirea interferând misterios. Paradoxul, ironia, autoironia și ludicul construiesc un univers de o remarcabilă forță de seducție lirică. Verbul a iubi, substantivul iubire cu sinonimele sale, adjectivarea acestora împreună cu substituienții metaforici și metonimici alcătuiesc o inedită rețea conotativă ce împânzește întregul spațiu al volumului, identificându-ne un meșteșugar de marcă al cuvântului. Iată câteva mostre: Dragostea inspiră
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
Don Juan hotărât să îmbrace haina seducătorului modern. Și se pricepea de minune să atragă atenția, să o întrețină și să convingă că este bărbatul pătruns de cele mai nobile intenții ori sentimente, după caz. Atâta doar că părăsea scena seducției imediat ce interesele sale erau realizate ori întâmpina un refuz prompt și hotărât. Pentru Fănel era important doar palmaresul de seducător, numărul victimelor și nu calitatea acestora ori a sentimentele lor față de el... S-a oprit în fața primului restaurant ieșit în
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
A scrie este și a dărui, empatic și sinergic, celuilat, patosul (iubire mistică) din preaplinul tău: cu cât oferi mai bine primit, cu atât se înnoiește în sinea ta harul: Scrii și ai sau nu au Charismă, talent, forță de seducție, verbul Harului este Hărnicia. * A ignora să scrii după alfabetizare și primele școli, a elimina exercițiul școlar de învățare a scrierii compoziționale, care să cultive imaginați, a fantezia, visul ca moto inefabil al ființei, este a optura mințile, canalele conexiunilor
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
Constantin Buiciuc, Dan Florița-Seracin: Scrisul românesc în Banat. Lirica interbelică, „Banat”, VII, 2010, nr. 9, p. 4; Alexandru Ruja, Labirint critic, „Orizont”, XXII, 2010, nr. 11, p. 8; Alexandru Ruja, Labirint critic, "Orizont" XXIII, nr. 12, p. 11; Cristian Ghinea, Seducția romanului - Dan Florița-Seracin, "Întoarcere din larg", "Reflex", XII, 2011, nr. 7-12, p. 85-86 ș.a. Referință Bibliografică: Dan Florița Seracin / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
limbajul non-verbal al femeii, oricât de mult s-ar controla. Străduiește-te să fii interesant și nu arogant, să emani siguranță de sine și să fii afectuos. Prima impresie, prima întâlnire, primul sărut durează o viață. Exista o știință a seducției, bazată pe cocktailul nebun de feromoni și neurotransmițători care se declanșează când ne îndrăgostim și ne zboară fluturii prin stomac. Spre exemplu, unul din hormonii importanți ai acestei etape, numită și „limerence phase” este oxitocina, hormonul atașamentului și al fericirii
Nu vreau să divorțez! Ghid rapid de cunoaștere a femeii pentru bărbații ocupați () [Corola-blog/BlogPost/338285_a_339614]
-
conștient al încrederii totale. Profesorul Nichita își confirma, până în cele mai mărunte gesturi, vocația de educator, adică de autoritate învestită cu capacitatea de a-i scoate pe unii mai mici la limanul umanității. Nu era vorba de nici un fel de seducție. Pentru că, oricât ar părea de vandabilă intelectualmente, seducția este un rău absolut, o formă de anesteziere a simțului moral și de divorț al conștiinței. Seducere, verb detestat în universul rigorilor romane, însemna „a abate din cale”, „a deturna” și, în
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
până în cele mai mărunte gesturi, vocația de educator, adică de autoritate învestită cu capacitatea de a-i scoate pe unii mai mici la limanul umanității. Nu era vorba de nici un fel de seducție. Pentru că, oricât ar părea de vandabilă intelectualmente, seducția este un rău absolut, o formă de anesteziere a simțului moral și de divorț al conștiinței. Seducere, verb detestat în universul rigorilor romane, însemna „a abate din cale”, „a deturna” și, în cele din urmă, „a înșela”. Orice act de
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
simțului moral și de divorț al conștiinței. Seducere, verb detestat în universul rigorilor romane, însemna „a abate din cale”, „a deturna” și, în cele din urmă, „a înșela”. Orice act de pedagogie veritabilă este cu totul incompatibil cu ideea de seducție. Nu există manipulare benefică. Dimpotrivă, profesorul Nichita își confirma, până în cele mai mărunte gesturi, vocația de educator, adică de autoritate învestită cu capacitatea de a-i scoate pe unii mai mici la limanul umanității. Mi-am pus, cu alte cuvinte
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
lucrurilor atunci când se întâmplă, devenirea lor. Aplicat la acest film, e vorba de mareea permanentă dintre ei: ea cu mărturisirea de vinovăție și comportamentul deloc vinovat, el cu iertarea dictată de o conștiință încărcată; fluxul și refluxul încercărilor lui de seducție, respingerilor ei, și din nou seducție, doar că venind dinspre ea (pe jumătate exercițiu de cruzime, pe jumătate pentru că lucrurile nu sunt tranșate, se joacă până în prelungiri). Această devenire Mitulescu o construiește în primul rând printr-o detașare a prim-
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
Aplicat la acest film, e vorba de mareea permanentă dintre ei: ea cu mărturisirea de vinovăție și comportamentul deloc vinovat, el cu iertarea dictată de o conștiință încărcată; fluxul și refluxul încercărilor lui de seducție, respingerilor ei, și din nou seducție, doar că venind dinspre ea (pe jumătate exercițiu de cruzime, pe jumătate pentru că lucrurile nu sunt tranșate, se joacă până în prelungiri). Această devenire Mitulescu o construiește în primul rând printr-o detașare a prim-planului de planul secundar: toate personajele
Happy end ghilotină () [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
Poezie > Amprente > GEORGE ANCA - POSTHIND (1) - SCRISUL ÎN SINE (POEME) Autor: George Anca Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului * respect uniforma militară nu și pe cei ce o poartă cumperi de la țigănci acolo și seducția Țepeș vrea pe Comenius Puși că să nu mă emoționez de vâlceni tu mândră de fractali eu că am avut viață frumoasă * țărani intimidați de critici literari la ceainărie concomitența turbării mai negri și porumbeii ce adăpost stejarii vizibilitate de
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
trupele Sfanțului Împărat Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața. Fără bani, cu un aspect nu tocmai potrivit pentru o curtezana cere ajutor la o „vrăjitoare”, care o “salvează”. Găsim în acest român o artă a seducției, a supraviețuirii. Curtezane, vrăjitoare, pitici, clerici corupți, artiști celebri, în inima Veneției renascentiste aflate pe culmile măririi și decăderii. E lumea Fiammettei Bianchini, frumoasa curtezana pe care căutarea zadarnica a iubirii și fericirii o lasă cu inima franța. Și probabil
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
ce ai făcut este să te gândești la conținutul poveștii și să îl legi firesc de ideea, oferta sau propunerea pe care vrei să i-o faci interlocutorului tău. Concluzia Să nu uită că motoarele de propulsie ale persuasiunii sunt seducția și ficțiunea cu cele două forme ale ei minciuna și mitul. Minciuna Psihologic vorbind, minciuna reprezintă o strategie protectivă, adaptivă și succesivă de inserție a individului într-o rețea socială complicată. Mințim ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie sedus
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie un discurs al adevărului decât în cazul unui adevăr rostit din eroare” . Seducția este una dintre artele iluziei, ale podoabelor, o încununare a retoricii sofistice. Obiecte ale seducției pot fi: succesul, faima, banii, iubirea, celebritatea, respectul, prestigiul, importanța, puterea. Bibliografie 1. Jay Haley -Uncommon Therapy: The Psychiatric Techniques of Milton H. Erickson, M.D.
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie un discurs al adevărului decât în cazul unui adevăr rostit din eroare” . Seducția este una dintre artele iluziei, ale podoabelor, o încununare a retoricii sofistice. Obiecte ale seducției pot fi: succesul, faima, banii, iubirea, celebritatea, respectul, prestigiul, importanța, puterea. Bibliografie 1. Jay Haley -Uncommon Therapy: The Psychiatric Techniques of Milton H. Erickson, M.D. (WW- Norton & Company, New York, 1993) 2. Andy Syekely- Comunică, Influențează, Convinge (AS Publishing, București, 2013
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
Columb: pleci spre un anumit țărm, dar riști să ajungi în cu totul alt loc sau să nu mai ajungi deloc. Sunt riscurile abandonării totale în ficțiunea care te prinde și te poartă irezistibil înspre țărmuri nebănuite. De aici și seducția care mână-n lupta spiritul creator. Or, Parini nu s-a aventurat în larg, ci, cum singur zice, a navigat cât a putut „de aproape de țărmul evenimentelor reale”. E de înțeles: e greu și lipsit de sens să te abandonezi
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
urmărește „percutant, faptul crunt care opune amărâți și feroci zbătându-se pentru o bucățică de iluzie”; Vasile Dan obiectivează „vacuitatea echilibrului prezent”; Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu oferă „file de arhivă istorică și sentimentală”; interviurile lui Gabriel Stănescu „beneficiază de seducția confesiunilor ce izolează și decupează prin conjugare elementele definitorii ale fenomenului focalizat”. Subtitlurile sunt inspirate: Cuvinte în rate, Românii din Lumea Nouă, Ziua de azi ca proză, Craiova, mon amour ș.a. Petre Ciobanu comentează lucid. Are simțul valorii. În plus
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
patrulea item se individualizează ca interogație în legătură cu sine, cu iubirea și cu faptele lumii. Rezultatul interogației este o cunoaștere practică și o împăcare cu destinul. Al cincilea element al formulei existențiale îl regăsim în inițierea prin iubire și în “mitologia seducției” (p. 32). În toate laturile sale această formulă o găsim la Maitreyi. O liniște sufletească, însingurată, înconjoară înțelegerea destinului. Este vorba de o opțiune la care, odată făcută, nu vrea să renunțe, deși ar putea s-o facă. Alegerea este
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
ar fi trebuit să se facă de către toți și că ia asupra sa gestul pe care mulți literați au fost tentați a-l face, Eugen Negrici cedează unei „ispite căreia, măcar o dată în viață îi poți ceda” și „respinge brutal seducția instituționalizată și factorii care ne fac supușii masei și părtașii opiniei curente”. Generic, obiectul analizelor l-ar reprezenta „realitatea psihologică a unei literaturi care a trebuit să supraviețuiască în aerul toxic al unei istorii nenorocite”. Fac obiectul atenției situațiile în
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
mit” , ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv dintre regizorii literaturii”; acesta a pus în undă „flatarea orgoliului creator național” (p. 220). Consemnează „o fascinație reală” exercitată de Nae Ionescu, „puterea de seducție” a
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv dintre regizorii literaturii”; acesta a pus în undă „flatarea orgoliului creator național” (p. 220). Consemnează „o fascinație reală” exercitată de Nae Ionescu, „puterea de seducție” a lui Nichifor Crainic. Notează că C. Ciopraga „compune un tablou încântător al literaturii noastre”, iar Constantin Noica dă „strălucire spiritului creator românesc”. Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
exercitată de Nae Ionescu, „puterea de seducție” a lui Nichifor Crainic. Notează că C. Ciopraga „compune un tablou încântător al literaturii noastre”, iar Constantin Noica dă „strălucire spiritului creator românesc”. Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit și iluzie. În general, iluzia, „illusio” se definește drept „adeziunea tacită la aceeași doxa” (precum susține P. Bourdieu în „Meditații pascaliene”, București, Meridiane, 2001). Traumele istoriei, arată E. Negrici, produc
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
perdea de iluzii ocrotitoare”. Pe de altă parte, „orice schimbare este producătoare de iluzii”: schimbările rodesc irepresibil iluzii. În al treilea rând, pe componenta sa mai rațională, prin conștiința sa critică, literatura însăși își produce iluzii, tehnici de iluzionare și seducție, concepte iluzorii. Anormalitatea literaturii române se sprijină esențialmente pe un spirit critic deficitar, parcă mai retardat decât însăși literatura. Ea se lasă manipulată de propria conștiință, alterată și șovăitoare. Literatura română (întârziată, desincronizată și defazată) este, în parte, creația unui
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]