5,553 matches
-
piardă și omul să se clatine. Pentru omul exterior, viața se reduce la ce are ca avere materială și la ce reprezintă el în ochii altora, cu alte cuvinte criteriul după care se apreciază pe sine depinde de relația cu semenii. Cît ai și ce cred ceilalți despre tine, asta contează. Cine trăiește cu o astfel de optică își va dezvolta cu precădere facultățile volitive și pasionale, dar nu pe cele intelectuale. Căci trăind mereu cu gîndul la cum te oglindești
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
acestei revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia se poate desfășura în găoacea singurătății. Pentru asta nu trebuie decît să fii activ pe dinăuntru, chiar dacă în afară nu exiști. Marele avantaj al "omului interior" este că nu se plictisește
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
pp. 15-16) În al doilea rînd, omul acesta căruia viața i se scurge printre degete are pudoarea de a nu-și sufoca cititorul cu excese patetice. Cartea e scrisă fără lamentații, fără revolte și fără tentația de a stîrni compătimirea semenilor. Tonul însemnărilor este detașat, însuflețit parcă de curiozitatea vie a unui observator care descrie suferința altuia. Mai mult, Jean-Dominique Bauby arată atîta seninătate în felul în care își înfățișează mizeria fiziologică încît îți dai seama că, pînă să fi suferit
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
ar trebui să fim călăuziți de acest principiu, susține suveranul pontif, amintind de o zicală romană: Mergi înainte și lasă-i și pe alții să facă la fel. - Fiți deschiși cu ceilalți. Oamenii trebuie să fie generoși și deschiși către semenii lor, deoarece, dacă te închizi în tine, riști să devi egocentric. - Acționați cu calm în viață. Papa, care a predat liceenilor litearatură, a folosit o imagine dintr-un roman argentinian scris de Ricardo Guiraldes, în care protagonistul - gaucho Don Segundo
Papa Francisc, sfaturi pentru o viață mai fericită by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79094_a_80419]
-
se termină acuarelele, că nu sunt bani pentru cărți de citit, că dacă li se dezlipesc din nou pantofii, trebuie să aștepte o lună, nici gând să se poată apropia de cursuri de înot, de vioară sau de dans, precum semenii lor din alte țări vecine. Știu că nu vor putea merge în excursiile care costă prea mult pentru buzunarul părinților, învață să reziste și devin tineri. Gândesc că vor munci și le va fi mai bine! Dar convingerea lor se
Previziune cutremurătoare. "Nepoții noștri nu ne vor ierta NICIODATĂ!" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79228_a_80553]
-
vă demoralizează și izolează de lume pe termen lung. O tentativă de sinucidere și sentimentul că nici un vis nu vi s-a împlinit, scrieți versuri și ni le trimiteți, inspirată de nădejdea sfioasă că trebuie să aparțineți lumii, dăruindu-le semenilor lucruri frumoase, bine făcute, poezii cărora credeți pe bună dreptate că trebuie să le asigurați un suport cultural și moral. "De ce am hotărât să vă trimit aceste versuri ale mele, care nu știu dacă pot fi numite așa sau sunt
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
asupra noastră, trebuie să mărturisim adevărul credinței în Dumnezeu, să apărăm dreptatea și să săvârșim binele. Învierea lui Hristor ne arată că toți vom fi judecați ca persoane și ca popoare în ziua de apoi, potrivit criteriului iubirii noastre față de semenii noștri. De aceea. slujba de Înviere ortodoxă conține în ea ideea profetică de judecată de apoi. Înviază Dumnezeu și se risipesc vrăjmașii Lui și fug de la fața Lui, cei ce-L urăsc pe El. Este un psalm profetic care se
Paște 2014. Patriarhul Daniel către credincioși: Omul nu a fost creat pentru moarte, ci pentru viață veșnică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79262_a_80587]
-
temniței. Ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. / În temniță te eliberezi în fiecare zi". Astfel patosul se contrage într-un cinism carceral, ca saturație a răului, ca situație-limită a individului confruntat cu maxima ticăloșire a semenilor, grafiind "un ethos al martiriului și al speranței". n (va urma) Dar criticul de la Vatra se simte mult mai la largul său în exercițiul atitudinii negative. După ce a dat lui Dumnezeu ce I se cuvine, refuză a da Cezarului obolul
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
al acestui șobolan antropomorfizat se citește cu plăcere și cu zâmbetul pe buze, cartea fiind scrisă într-un ritm dinamic și într-o manieră ludică, iar accentele de tragicomedie bovarystă îl fac simpatic pe fragilul, dar cinicul șobolan aflat deasupra semenilor săi (celebri sau nu!), înflăcărat fiind de lumea imaginară a poveștilor în care viețile au mereu direcție și semnificație. Aspirațiile, bineînțeles, sunt pe măsura fanteziei și îl transformă pe Firmin într-un geniu neînțeles de celelalte rozătoare (și, vai! nici
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
Național din Timișoara a afirmat, vineri, că ” Nimic din piesa lui Nick Mancuso nu ofensează credința, și nici dreptul la opinie al vreunui cetățean. Dimpotrivă, spectacolul are un mesaj pozitiv, fiind, în egală măsură, o meditație asupra destinului unora dintre semenii nostri și un îndemn la responsabilitate și la compasiune. Autorul, actor de teatru și film, scriitor, profesor, artist plastic și producător, premiat cu cele mai importante distincții artistice din Canada, laureat al New York Film Festival declara: « Fără îndoială, nu am
Spectacol de teatru, apărat de poliție. Cultele, ofensate de titlul piesei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79384_a_80709]
-
Nu este mai puțin adevărat că Céline este descris de contemporani drept un temperament ursuz, arțăgos, un ins veșnic nemulțumit, care se socotea nedreptățit de confrați și cultiva cu nesaț imprecația, ocara și epitetul jignitor. în schimb, în relațiile cu semenii, Ezra Pound pare să fi fost generozitatea și omenia personificate, ajutându-i pe cei mai tineri sau mai puțin norocoși decât el - nu numai cu informații, sfaturi și idei, dar și în plan material. Iată cum îl descrie Ernest Hemingway
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
prea puțin admirația pentru scriitor. Sunt critici care caută numai punctele vulnerabile ale operei și biografiei unei autor, insistând pe ele și proiectând asupra ansamblului lumini și umbre compromițătoare. E în natura umană să observi mai curând defectele decât calitățile semenului tău, iar dacă totuși le înregistrezi și pe acestea din urmă, să le înscrii într-o ecuație a invidiei personale. Pe de altă parte, autoritatea critică pare mai bine servită de registrul minimalizării și al contestației, cu execuții pe texte
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
âTu frate al adevărului/ din Miez de Zi stai pe malul Nopții și nu/întinzi mâna?/ Crezi că nu trebuie să faci/niciun efort pentru ca literele să/devină un nume?..>". O emoționantă parabolă a deontologiei și rolului poetului în viața semenilor, incompatibilă cu oportunismul narcisic și egolatru al condeierilor de sezon, oferind divertisment și exhibiționism funambulesc, crezându-se inamovibili, de sine stătători și irezistibili. George Vulturescu se arată în acest volum un veritabil exeget al pietrelor și al fulgerului, al stelelor
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
fără legitimație. Un cititor este o autoritate peste care se trece greu. Dacă ideile dintr-o carte i se par minore, acolo vor muri, între coperțile cărții. Pe câtă vreme, dacă ele îl seduc, le scoate în lume și le plimbă printre semenii săi, ca pe niște trofee. Tot așa, cititorul apără teritoriul cărții și nu le permite escrocilor să se strecoare, pentru că un cititor este ca un îndrăgostit: aprig, luptător, perseverent, uneori fanatic. Aceasta este puterea cititorului de romane și a cititorului
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]
-
acestei specii au fost atât de limitate, lăsând la o parte faptul că durata lor de viață e de trei ani, e faptul că sunt creaturi timide, evitând nu doar contactul cu oamenii, ci și cu oricare alte specii, inclusiv semenii lor.
Caracatiţă în căutarea hranei... pe uscat - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68130_a_69455]
-
flutură cu dragoste, își salută mama și bunica, iar dacă e din categoria vorbitoare, începe să-și povestească viața. Aici intră în scenă scriitorimea, care colectează cu nesaț vorbele mustoase, direct pe coala de hârtie, care plutește alene peste capetele semenilor. Colcăirea foșnitoare, oamenii adevărați și gesturile lor imperfecte - acestea sunt lucrurile căutate de ochiul avid al cititorului. Și de ce nu? în aglomerația și îmbrânceala continuă în care trăim, cine s-ar mai opri fără grijă în fața unei vitrine cu flori
Personajul meu sadic by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7545_a_8870]
-
privirea pe care o aruncă în oglindă fiind sugestivă la acea limită tulburătoare dintre vis și realitate ce girează "adevărul" specific literaturii. Socotindu-se "străin și călător" în lumea aceasta, Gabriel Chifu simulează, totuși, nu în fața d-sale, ci în fața semenilor, o minimă "acomodare": "mă străduiesc crispat să mă acomodez, să nu se vadă că mă aflu din greșeală aici și că nu aceasta este casa mea. Mă prefac stînjenit că trăiesc tocmai întîmplările pe care era firesc să le trăiesc
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
roadele mele văzute?" (p. 75) Ar fi o utopie să se creadă că aceasta ființă solară este perfect scutită de toate dezagrementele vieții. Că toți oamenii, poetul are și el zile mai puțin faste, nu este complet imun la răutățile semenilor, a avut de-a face cu nedreptatea. În fața tuturor acestor agresiuni ale mediului cotidian, apărarea să, foarte eficientă, poartă un singur nume: lehamitea. Într-un poem nelipsit de umor eficientă apărării prin lehamite este comparată cu cea de care dau
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
în carantină. În absența vederii, izolați și lăsați să se descurce singuri, lipsiți de medicamente, ceea ce ar trebui să fie un spital se transformă relativ repede într-o colonie penitenciară unde fostul barman se autoproclamă anarhic rege și își tribalizează semenii pe unii folosindu-i ca soldați, pe ceilalți exploatându-i nemilos. Regele salonului trei pune mâna pe toate rezervele de hrană și apă și le distribuie în schimbul bijuteriilor și banilor celorlalți și apoi a favorurilor sexuale ale femeilor din celelalte
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
și originaluri de admirat. Nu vor mai exista decît copii și simulacre umplînd orizontul culturii. Va dispărea chiar și sensul alterității umane. Căci despre ce alteritate mai putem vorbi într-o lume în care fiecare om e copia-standard a celuilalt semen? Și astfel, stupul va fierbe în el însuși din neputința de a găsi un debușeu transcendent. În interiorul lui, idealurile vor fi înlocuite cu meschine iluzii vanitoase: să amînăm bătrînețea prin trucuri medicale, să ne perpetuăm frumusețea prin tertipuri chirurgicale și
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
superstiție de tip vanitos ne face să credem că, prin voință, putem să ne alegem episoadele vieții. În realitate, nu facem decît să reacționăm la niște situații a căror cauză nu depinde de noi, ci de parametrii epocii, de imprevizibilitatea semenilor sau de puzderia de necunoscute din jur. Sunt atît de numeroase variabilele care ne guvernează viața, încît a pretinde că ele ascultă docil de tresăririle noastre volitive e semn de emfază ridicolă. Voința nu ne-a fost dată pentru a
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
e denunțat pactul cu lumea (inclusiv literară), convenție ce se risipește ca o inanitate: Vine un ceas ce poate să cadă mult după / miezul nopții, cînd înțelegi fără să te opui. / Înțelegi că iluzia ținerii cadenței cu vremurile / și cu semenii activi și atît de diverși în / gusturi și dezgusturi se risipește brutal" (Despre ștafetă). În fond, e ceva ce ține de "memoria inimii", ce nu are nevoie de prelucrarea metaforică, de machiajul stilistic. Pasajele prozastice aduc o emoție care transcende
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
al celuilalt,... că suntem absenți din spațiul său, absents de son éspace... (interesantă observația din urmă, subliniată...) - cei care ne supraveghează făcând parte din spațiul nostru, cum nu face parte o altă specie (monstruoasă)... * Omul stăpânit de mânie este față de semenul său "ieșit din fire" și care ar vrea și el să fie, la același nivel... (vezi animalele care scuipă sau își zbârlesc blana, ca să-și intimideze adversarul, animalul ieșind din forma lui, căutând să ia o altă formă, neprevăzută, amenințătoare
Depersonalizarea, armă de apărare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7499_a_8824]
-
a exercitat asupra gîndirii lui Cioran. Autorul identifică la Pascal cinci teme pe care, ulterior, exegeții le-au găsit în opera cioraniană: 1) omul e incapabil de cunoaștere; 2) dominat de amor proriu, omul tinde să-și mascheze natura, înfățișîndu-se semenilor într-un travesti avantajos; 3) vanitatea îl îndeamnă la cele mai smintite gesturi pentru atingerea gloriei; 4) singura cale de progres spiritual este ura de sine; 5) omul e condamnat la nefericire, nefericire ilustrată prin trei stări fundamentale: inconstanța, plictiseala
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
restul oamenilor, dar e un nefericit suficient de antrenat spre a nu cădea în greșelile pacienților săi. De aceea, el fuge de suferință printr-o încorsetare austeră și igienică a vieții, știind să se conserve mult mai bine decît majoritatea semenilor. Iar mijlocul prin care își compensează încorsetarea poartă numele de rafinament cultural. E modul clasic prin care știe să se prețuiască în proprii ochii, făcînd din sine un obiect al considerației atente. Dar fiindcă este un bun tehnician al trupului
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]