95,379 matches
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului 17 Februarie 2016 Sunt tot mai multe boli nevindecate, Bolnavi ce nu vor în cuvânt să creadă, Eu nu scriu pentru capete plecate Tot așteptând minuni ca pe o pradă... Credința mea statornică-e una, Sub semnul crucii viu peste cuvânt Am fost și voi rămâne întotdeauna Aici și până dincolo de vânt. De voi lăsa în urmă o cărare, Pe ea nu crește iarbă niciodată Și-atâta doar am vrut, ca fiecare Să își cunoască umbra măsurată
EU NU SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1455661440.html [Corola-blog/BlogPost/384029_a_385358]
-
deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-un limbaj al său, destul de compozit, un amestec de îndrăzneli metaforice, de formulări discursive sau solemne, de rostiri colocviale și familiar-prozaice, totul stând sub semnul unui nuanțat registru de stări și atitudini sufletești - reacții tipice pentru un contemporan sensibil, fragil și rezistent deopotrivă, prins mai ales în zona comună, de jos, a existenței. Un poem ca Schiță de portret ne oferă un exemplu frapant de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
vis-à-vis și-n sens invers. Și totdeauna era-nsoțit de-o doamnă bine, ceva mai tânără decât el, dar care se folosea de-un baston înalt, vopsit în alb, cum au ambliopii. De-atâta decență, nici el, nici eu nu dădeam semn că ne vedem, că ne știm... În fine, mă bucurasem în sinea mea că-l mai văzusem... Și-atât! Dar prin minte îmi umbla ca un șarpe dorința să ne și vorbim... De vorbit n-am vorbit, dar am fost
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
ea! Chiar defel! Mijlocul încăperii alinta un blat de lemn cu design în linii curbe. În el era încrustată o plită electrică pe care odihneau ibrice și ceainice cu siluete rafinate, adăpostind, pesemne, apa trebuitoare. Bănuiai asta doar, fiindcă nici un semn de cald nu altera atmosfera potrivit de răcoroasă în care arome delicate se întrepătrundeau... Aparate performante recondiționau aerul dozând și răcoarea, și umiditatea. Zăboveau la vedere și niște recipiente de sticlă, adevărate particule de curcubeu, care împodobeau blatul până să
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
Antonia la un fierar armurier unde fu însemnat cu fierul roșu din porunca procuratorului care dorea astfel să-l umilească încă o dată pe vestitul tâlhar înainte de a-l elibera. Pecetea fierului înroșit fu aplicată pe brațul tâlharului pe mai vechiul semn pus în Cezareea Maritima atunci când fusese prins și întemnițat acolo. După aceast infam tratament, Baraba fu târât înapoi în fața pretoriului unde un tesserarius, un însărcinat cu primirea ordinelor procuratorului citi cu voce rară un manuscris în limba latină, și ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
fie răstignit însă Baraba nu fu atent. Durerea din umăr îl făcu să geamă. Adus din nou lângă Iisus, Baraba constată dintr-o dată faptul că acel om care mergea la moarte în locul lui, măcar nu purta pe pielea umărului său semnul infamiei, acvila romană, adică ceea ce el urâse cel mai mult în viață. Îl invidia din această pricină pe omul de lângă el. Acela era curat, pe lângă el care avea de acum pe umăr stigmatul, semnul robiei romane, pe care avea să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
nu purta pe pielea umărului său semnul infamiei, acvila romană, adică ceea ce el urâse cel mai mult în viață. Îl invidia din această pricină pe omul de lângă el. Acela era curat, pe lângă el care avea de acum pe umăr stigmatul, semnul robiei romane, pe care avea să-l poarte toată viața câtă va mai fi fost. Pilat impusese totodată tâlharului interdicția de a părăsi Ierusalimul ceea ce pe Baraba îl făcu să se gândească imediat la faptul că procuratorul nu avea să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
efectele speciale” ale zborului celor două și pentru paleta mai închisă, dominată de culori mai reci. Trupul Venerei este luminat nocturn, zeița având pletele răsfirate și luceafărul deasupra capului. Un medalion la gât și o brățară pe brațul drept sunt semnele cochetăriei aristocratice. Cam de pe acum, unele nuduri, de un erotism mai accentuat, vor apărea purtând podoabe care le intensifică parcă voluptatea carnației, cu o subtilă aluzie la păcat. Cu toate acestea, idealul expunerii nudului nu este mișcarea, ci starea de
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
veșnice, m-am dus la Cimitirul Bellu, la mormântul celui care a privit succesul din Franța al Chirei Chiralina de pe schelele muncitorești, unde lucra pentru o recompensă de 32 de franci și 50 de centime. Am fost la el în semn de respect și prețuire. Pentru că modelele reale, care au trasat cândva cărări, nu trebuie și nu pot fi uitate. Sunt personalități care au schițat alei pentru pașii celor dornici să le păstreze și să le dezvolte. Din păcate, toate aceste
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriel_dragnea_1430776326.html [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
pentru că nu avea bani și nu prea îi dădea mâna să spună asta) și apoi să faci rost de banii necesari ca să cumperi ce trebuia. Mai recent, a devenit tot mai greu. Și nu mă plâng, pentru că această „greutate” e semn de prosperitate în cele mai multe cazuri. Acum, cei apropiați ori își permit să își cumpere tot ce își doresc, ori își doresc experiențe (mai degrabă decât obiecte) pe care cu greu le poți face cadou: sănătate (că-i mai bună decât
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1408901205.html [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TRISTEȚE MOLIPSITOARE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De tristețe, sufletul mi-aș ascunde. Dar mă întrb, unde aș putea? Că mă găsește oricând și oriunde, tristețea ascunsă-n soarta mea
TRISTEŢE MOLIPSITOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412836347.html [Corola-blog/BlogPost/360227_a_361556]
-
chiar cu moartea personajelor. Cu toate acestea, un alt element comun al celor trei romane este și tema iubirii. Astfel, în romanul lui Camil Petrescu aceasta este anticipată încă din titlu, dar legătura dintre Gheorghidiu și Ela este pusă sub semnul întrebării încă din al doilea capitol al romanului: „Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală” . Cei doi trăiesc „pentru scurtă vreme un story conjugal perfect, în care Gheorghidiu aruncă asupra
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
însă în gruparea realiștilor”, conchide Dorin Murariu. A doua parte a volumului - Un puzzle în expansiune - are ca obiect analiza operei, în ansamblul ei, din perspectiva câtorva direcții și trăsături definitorii. Exegetul are în vedere șapte linii de orientare: Sub semnul fragmentarismului; Spații & timpuri; Scriitura istoriilor personale; Lumea măruntă; Portretele istoriei burlești; România pe varză; Final de portret. Aici istoricul literar își temperează, oarecum, vocea, pentru a lăsa loc comentatorului, analistului, criticului literar. Dorin Murariu ia în obictivul său opera de
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
secund modelul: Cu dalta minții îți sculptez lumina Cu palme oarbe te remodelez, Cu roua sufletului îți spăl vina, Te gust cu dor flămând și te pictez. (Creație) El nu ține seama de acest pericol, și-și cântă înainte dorințele, semn că poetul nu mai face temenele serafice, nu se mai lamentează, cercurile vârstei sale s-au împlinit în maturitate: Ca într-un joc, etern nesăvârșit, Te bântui ca un fur, ca o felină, Mi-e sufletul nebun și e vrăjit
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
cerul parcă gol și e rupt din Boticelli. ca și somnul serii calme, palidul azur se pierde, între cerurile alme de albastru și de verde. pajuri sacre pentru gând, peste stările solemne, se aud încet mergând, tot făcându-ne la semne. luni, 13 iulie 2015 Referință Bibliografică: peisaj / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1436767279.html [Corola-blog/BlogPost/384474_a_385803]
-
Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de un azuriu-violet. O șuviță împletită îi era răsucită în jurul capului, în semn de coroniță, iar în partea dreaptă, părul îi era prins cu o clamă rotundă, probabil din argint, sau poate chiar din platină și cu un citrin sclipitor la mijloc, lucrat cu mare finețe. Marginile metalice imitau dantela, iar de ele
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
primindu-și binemeritatele scărpinări pe după ceafă, iar Strimon, scruta intens valea, cu o mare curiozitate. Din când în când, ieșea cu câțiva metri înaintea grupului, dar de fiecare dată se întorcea lângă prințesa, care îi mai arunca priviri piezișe, în semn de nemulțumire, așa, cât să înțeleagă și junele alb cine e șeful. Referință Bibliografică: CEI PATRU VOINICI / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1234, Anul IV, 18 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
este exclus riscul, în asemenea situații ca, în ochii unui idolatru, aura acelei personalități să cadă din propria mitologie în banalul cotidian sau, și mai grav, să creeze iluzia că și noi sutem ca el. Adică riscul de a pune semnul egalității între omul obișnuit și omul de geniu. În pofida acestui risc, avantajul contactului direct cu urmele concrete ale unui mare artist oferă perspective mult mai generoase și poate genera, prin interacțiune, amintiri înălțătoare. Căci timpul trece, spațiul rămâne... Prilejul de
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL by http://uzp.org.ro/brancusi-omul-participa-la-subscriptia-publica-pentru-brancusi-artistul/ [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
ultimei creații literare eminesciene devine un argument important pentru cei care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut intactă puterea de creație, până în ultimele luni de viață, ipoteză abordată într-o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
zvon de cuvinte zămislesc ziduri noi gândului ademenit la aceeași veche lumină sortită sângerării... ce dezbinare-i în toate ș ce vlăguit e cerul de lumina poemelor când fulgerele germinează-n noi cuvinte rotunde prea repede alunecând în vâltori... Un semn se ivește în zare și-n taina ce-o întrevăd coborând ca un înger în firava horbotă a serii doar ochii tăi... ... două răni dezmierdate de frenezia altor buze ce-ți vor strivi strigătul - rămas între ziduri ostatic, ostatic... 12
ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ademenit_de_vechea_lumina_valentina_becart_1366232885.html [Corola-blog/BlogPost/345845_a_347174]
-
fi gândit să am așa noroc! ? - Că bine zâci! - Bine faci, bine găsăști! Am ajutat-o și eu pe Lina la năvădit, așa că... - Asta cam așa e.! Vezi ce faci cu poumbu’! Alege-ți de fiert, că văzurăm că sunt semne de ploaie, și nu mai țânurăm cont. Apucarăm s-alegem doar câțiva! - Aleg acuma, aleg! - Mamaie, punem la fiert? o întrebă Ionuț. - Punem, mamaie, punem acuma! Să aprind mai întâi focu’! - Pune pe pirostrii în bătătură! Vă aduc eu crăci
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Eu n-am nevoie de funcții,de grade, de decorații... sunt omul liniștei și-al tăcerii adevărate. Pentru înalte treburi nu-s născut, iar dacă, uneori, ochii îmi ard ca toiul verii sunt semne ca trăiesc reverii hotărât. Și n-am nevoie de funcții de grade,de decorații... sunt poetul liniștei și-al tăcerii adevărate.. Referință Bibliografică: Declarație / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de
DECLARAŢIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/george_pena_1406898963.html [Corola-blog/BlogPost/342286_a_343615]
-
parcului. O ultimă vedere. Spre surprinderea lui, la scurt timp, a primit drept răspuns o scrisoare. A fost ca un dar ceresc. Răndurile dojenitoare ale Ericăi l-au făcut fericit. Dorise să-i scrie încă de când el îi dăduse primul semn din armată dar nu avusese adresa. Rândurile în care îi relata munca de la „ Avicola ” l-au întristat și l-au revoltat. Ca și el, absolvise un liceu la care, la admitere li se spusese că îl vor absolvi ca tehnicieni
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476215170.html [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]