773 matches
-
constituenților s-a mai făcut. Descoperirea lui Saussure este că în relația dintre semnificant și semnificat nu există nici o urmă de motivare. Relația dintre semnificant și semnificat este imotivată, sau, pentru a relua altă expresie a lui Saussure, legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară: "Legătura care unește semnificantul de semnificat este arbitrară, sau, pentru că noi înțelegem prin semn totalul rezultând din asocierea unui semnificant cu un semnificat, putem spune mai simplu: semnul lingvistic este arbitrar". (24/1, p. 100). Ceea ce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este că în relația dintre semnificant și semnificat nu există nici o urmă de motivare. Relația dintre semnificant și semnificat este imotivată, sau, pentru a relua altă expresie a lui Saussure, legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară: "Legătura care unește semnificantul de semnificat este arbitrară, sau, pentru că noi înțelegem prin semn totalul rezultând din asocierea unui semnificant cu un semnificat, putem spune mai simplu: semnul lingvistic este arbitrar". (24/1, p. 100). Ceea ce înseamnă, concret, că, în absența cuvintelor, gândirea noastră
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificant și semnificat este imotivată, sau, pentru a relua altă expresie a lui Saussure, legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară: "Legătura care unește semnificantul de semnificat este arbitrară, sau, pentru că noi înțelegem prin semn totalul rezultând din asocierea unui semnificant cu un semnificat, putem spune mai simplu: semnul lingvistic este arbitrar". (24/1, p. 100). Ceea ce înseamnă, concret, că, în absența cuvintelor, gândirea noastră nu este decât o "masă amorfă și indistinctă", "o nebuloasă unde nimic nu este necesarmente delimitat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
indistinctă", "o nebuloasă unde nimic nu este necesarmente delimitat". La rândul lor, sunetele vorbirii, semnificanțh, nu oferă entități circumscrise dinainte. Substanța fonică este și ea o materie plastică ce se divizează la modul său în părți distincte, pentru a furniza semnificanții de care gândirea are nevoie. Prin urmare, rolul caracteristic al limbii față de gândire nu este acela de a crea un mijloc fonic pentru expresia ideilor pre-existente, ci de a servi ca intermediar între gândire și sunete în astfel de condiții
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reciproce de unități. Unirea aceasta dintre gândire și materia fonică este asemănătoare contactului aerului cu suprafața apei, din care se nasc vălurelele: schimbarea presiunii atmosferice produce ondulații la suprafața apei care rezultă tocmai din îmbinarea aerului și apei ca a semnificantului și semnificatului în semn. Sau, lî fel de bine, limba poate fi comparată cu o foaie de hârtie, care nu poate fi decupată pe o parte fără a o decupa în același timp pe cealaltă. Ideea saussureană a arbitrarietății semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
decupată pe o parte fără a o decupa în același timp pe cealaltă. Ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic nu numai că neagă existența unei motivări, a unei legături naturale între "imaginea acustică" și "conceptul" care constituie cuvântul, respectiv între semnificantul și semnificatul care constituie semnul, dar și formulează pozitiv ideea unui nou tip de legătură. Legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară pentru că semnul lingvistic funcționează în sistemul limbii numai ca pură diferență. Arbitrar și diferențial sunt două calități corelative
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lingvistic nu numai că neagă existența unei motivări, a unei legături naturale între "imaginea acustică" și "conceptul" care constituie cuvântul, respectiv între semnificantul și semnificatul care constituie semnul, dar și formulează pozitiv ideea unui nou tip de legătură. Legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară pentru că semnul lingvistic funcționează în sistemul limbii numai ca pură diferență. Arbitrar și diferențial sunt două calități corelative. Adică relația dintre semnificant și semnificat este 23 arbitrară, pentru că în limbă contează numai faptul că un semnificant
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
constituie semnul, dar și formulează pozitiv ideea unui nou tip de legătură. Legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară pentru că semnul lingvistic funcționează în sistemul limbii numai ca pură diferență. Arbitrar și diferențial sunt două calități corelative. Adică relația dintre semnificant și semnificat este 23 arbitrară, pentru că în limbă contează numai faptul că un semnificant este diferit de ceilalți semnificând din preajma sa, tot astfel cum un semnificat este diferit de alți semnificați din proximitatea sa. Un semnificant și un semnificat sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificant și semnificat este arbitrară pentru că semnul lingvistic funcționează în sistemul limbii numai ca pură diferență. Arbitrar și diferențial sunt două calități corelative. Adică relația dintre semnificant și semnificat este 23 arbitrară, pentru că în limbă contează numai faptul că un semnificant este diferit de ceilalți semnificând din preajma sa, tot astfel cum un semnificat este diferit de alți semnificați din proximitatea sa. Un semnificant și un semnificat sunt legați într-un semn numai pentru că ei diferă de ceilalți care îi înconjoară. în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
corelative. Adică relația dintre semnificant și semnificat este 23 arbitrară, pentru că în limbă contează numai faptul că un semnificant este diferit de ceilalți semnificând din preajma sa, tot astfel cum un semnificat este diferit de alți semnificați din proximitatea sa. Un semnificant și un semnificat sunt legați într-un semn numai pentru că ei diferă de ceilalți care îi înconjoară. în limba concepută din perspectiva lingvisticii sincronice, ca sistem, nu există decât diferențe, fără termeni pozitivi. Limba nu comportă nici idei nici sunete
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu există decât diferențe, fără termeni pozitivi. Limba nu comportă nici idei nici sunete care ar preexista sistemului lingvistic, ci numai diferențe conceptuale și diferențe fonice ieșite din acest sistem. întrucît semnele lingvistice se constituie prin unirea arbitrară a unui semnificant cu un semnificat; dacă între lanțurile paralele ale acestor termeni putem vorbi despre diferențe, între semnele lingvistice este mai potrivit să vorbim despre raporturi de opoziție: întregul mecanism al limbii: "se bazează pe opoziții de acest fel și pe diferențele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
comparatiști cum sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul decât acela al convenției, pe principiul semiologic al caracterului pur diferențiator al semnului în planurile semnificantului și semnificatului, principiu ce rezultă din rolul său exclusiv în comunicare. Comunicarea este fixată ca funcție primă a limbajului și încetează să fie considerată ca rezultatul deturnării limbajului spre scopuri care nu sunt fundamental ale sale. Ca principiu semiologic al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este mai întîi comunicare și comunicarea nu trece prin reprezentare. Constituit pe seama funcției esențiale de comunicare a 24 limbii, arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic se întemeiază în cele din urmă pe calitatea de sistem de semne a limbii, care conține ansamblul semnificanților pe de o parte și ansamblul semnificaților pe de alta, legăturile între cele două fețe ale planului semnelor nefiind de conceput decât sub forma relațiilor structurale. Pe această cale el ajunge la epocala idee a sistemului, la ideea că elementul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
accentului tematic pe ceea ce este sau pe ceea ce putem cunoaște, limba apare numai ca instrumentul lipsit de autonomie al desemnării unor lucruri deja date sau al unor obiecte constituite în experiență. în noua perspectivă limba este însă cu totul altceva: semnificanții, semnele materiale ale limbii, servesc în primul rând la fixarea semnificațiilor și numai după aceea și împreună cu semnificațiile pot fi folosite la desemnarea lucrurilor sau obiectelor exterioare. Limba nu produce semne pentru semnificații existente deja; altfel, ar fi inexplicabilă lipsa
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Karcevsky și Trubețkoy, pentru a desemna relațiile din interiorul unui sistem, dependența reciprocă a două sau mai multe trăsături ale unei limbi. Insuccesul lui Saussure în a face din principiul său, al "limitării negative", al rolului de pură diferență a semnificantului, un criteriu de clasificare efectiv utilizabil se datorează complexității singurelor unități care îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau mai multe trăsături ale unei limbi. Insuccesul lui Saussure în a face din principiul său, al "limitării negative", al rolului de pură diferență a semnificantului, un criteriu de clasificare efectiv utilizabil se datorează complexității singurelor unități care îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a face din principiul său, al "limitării negative", al rolului de pură diferență a semnificantului, un criteriu de clasificare efectiv utilizabil se datorează complexității singurelor unități care îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la vreo premisă extralingvistică și substanța, ansamblul aspectelor fenomenelor lingvistice care nu pot fi descrise fără a recurge la premise extralingvistice. Solidaritatea imotivată între semnificat și semnificant, care caracterizează semnul la Saussure, devine astfel solidaritate între forma conținutului și forma expresiei și este caracterizată de faptul că o substituție într-un plan cere una și aceeași schimbare și în planul opus. Și, fie că alegem perspectiva funcției-semn
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei imagini), devine simphi semnificant în al doilea". (2/1, p. 199) Principiul funcționării mitului în societățile moderne și contemporane este că "el transformă istoria în natură". Pentru lectorul mitului "totul se petrece ca și când imaginea ar provoca natural conceptul, ca și când semnificantul ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal: semnificantul și semnificatul au în ochii săi raporturi de natură." (2/1, p. 217; vezi și: p. 215-216) In fine, unul dintre cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
codul "real" (de obiecte) la sistemul denotant al limbii; cealaltă face trecerea de la sistemul denotant la sistemul conotant al limbii. Adică limba apare ca un metalimbaj, ca un sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe linia studiului semiologic al conotației în care un prim mesaj, sau mesajul literal, servește de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cercetătorului". (13/1, p. 99.) Adică această "coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind aceea a schimbării nivelului relațiilor operei literare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]