2,182 matches
-
penală? Chanel și Fi schimbară priviri amuzate. —Desigur, zise Fi, lăsând la o parte partea cu dominatul, celălalt motiv pentru a dori să te culci cu un ginecolog e că se cam pricep la părțile femeilor. Cum să nu fie senzaționali În pat? Ruby spuse că nu și-l imagina pe bătrânul doctor Butoiaș bun la pat. —Ai fi surprinsă, zise Chanel. Pun pariu că știe exact cum să o facă pe doamna Butoiaș să se simtă grozav. Gândul o făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
e o minune. La Avocado, soțul meude fapt, fostul meu soț - a adus lumânări parfumate. Am ascultat muzică de relaxare. În stadiile finale, moașa l-a convins chiar să-mi maseze vulva. N-aș putea să-ți spun cât de senzațional a fost. Nu credeam că e posibil să ai orgasm În timpul unei nașteri. Aici vorbim numai despre experiențe Zen, bineînțeles. Avocado a venit pe lume zâmbind și perfect relaxată. Simțeam că Îi datorez asta. Ruby a fost tentată să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu știi niciodată și sunt sigură că te-ai simți mai bine... Claudia scăpă un oftat. Bănuiesc că ai dreptate. Mai bine m-aș duce să văd ce are, dar refuz să plec Înainte de a proba câteva din costumele astea senzaționale. Și zicând asta apucă vreo trei din raft și se Îndreptă spre cabinele de probă. —Strigă-mă dacă ai nevoie de altă măsură, Îi zise Ruby. Știa că nu are voie să nu intre Înainte de a fi chemată. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
culori organice pastel- Chanel i-a spus lui Ruby despre ce au discutat. Se pare că Ronnie a convins-o să caute un consilier la care să apeleze pentru a Încerca să se obișnuiască cu ideea infertilității. —Mama ta e senzațională. Mi-ar plăcea să pot vorbi cu propria mamă așa cum vorbesc cu ea. Ești atât de norocoasa că o ai. A Înțeles perfect cum mă simt pentru că Își amintește că i s-a spus că trompele ei erau blocate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
scurtă: în Întâmplări (2000) reunește cincizeci de istorii nonfictive văzute drept secvențe dintr-o comedie a existenței creată de jocul întâmplării. Într-un stil nepretențios, pe un ton direct și familiar, autorul relatează alert și cu umor întâmplări minore sau senzaționale, cu protagoniști anonimi (bucătăreasa, ziarista, necunoscuta din tren) sau notorii din lumea politică (Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu) ori literară (Augustin Buzura, Ana Blandiana, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, Octavian Paler, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Gabriel Dimisianu, George Arion). Observator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
un caracter publicitar, axat pe verbe puternice și concrete. Ziarele serioase își permit însă titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul”. La rândul lor, ziarele populare și de scandal vor încerca să supraliciteze informația, într-o manieră senzațional generalizantă („Statele Unite șchioapătă”) sau ironic deplasat („SUA - într-un picior”). Orice generalizare este echivocă și neinteresantă: „Explozie imobiliară”, „Vandalism duminical”. „Marea înghite pământul” etc. Să nu fie noțional și abstract. Ne gândim la titluri precum: „Roșu și negru”, „Limbă și
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la celebrul titlu al lui Émile Zola: „J’Accuse”), până la exemplul oferit de Voirol (o fotografie a unei piscine suprapopulate și un titlu superb: „Comprimați în puțină apă călâie”). Umorul și talentul fac diferența dintre titlurile remarcabile și cele ieftin senzaționale. Ar mai fi de remarcat un detaliu important; este vorba de onestitate. Un bun titlu nu poate fi realizat, coafând sau, și mai grav, mistificând realitatea. Câteva sfaturi Orice titlu bun se construiește în jurul unui cuvânt-cheie legat de spațiu, timp
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cineva a avut o idee salvatoare, propunând un titlu cu totul neașteptat: „CHINA”. Pur și simplu. Supralicitarea titrării poate fi un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul se obișnuiește repede cu titlurile senzaționale care promit mult și nu oferă mai nimic. Ne amintim de strategia Evenimentului, care propunea număr de număr: „Dezvăluiri senzaționale”. Un cititor dezamăgit reprezintă, de regulă, o pierdere irecuperabilă și lesne vizibilă în tiraj. (2) 5.1.3. Intertitlul Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul se obișnuiește repede cu titlurile senzaționale care promit mult și nu oferă mai nimic. Ne amintim de strategia Evenimentului, care propunea număr de număr: „Dezvăluiri senzaționale”. Un cititor dezamăgit reprezintă, de regulă, o pierdere irecuperabilă și lesne vizibilă în tiraj. (2) 5.1.3. Intertitlul Orice text lung este obositor. Putem suplini acest defect inerent, organizând articolul pe secvențe (respirații) succesive, marcate de un titlu aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
americanii simplifică lucrurile și disting între știrile puternice și cele slabe. Ken Metzler merge mai departe și propune în cunoscuta sa carte, Newsgathering, cinci tipuri de știri: Hard news. Conțin evenimente foarte importante. Știri sobre și grave, fără elemente de senzațional. Soft news. O știre mai interesantă, dar mai puțin importantă. Este vorba de faptul care privește viața intimă a unei personalități, incidente, curiozități. Straight news. Se prezintă faptele așa cum sunt, fără elemente de culoare, care să țină de interesul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spune Berne. Autorul spune: „Procedurile pot fi reușite,ritualurile pot da rezultate și formulele de petrecere a timpului pot fi profitabile, dar toate sunt, prin definiție - imparțiale; ele pot implica o întrecere, dar nu și conflict, iar deznodământul poate fi senzațional, dar nu spectaculos. Pe de altă parte, fiecare joc este în esențănecinstit, iar deznodământul are o calitate dramatică” (Berne, 1964). Programarea neuro-lingvistică (NLP) Această abordare, inițiată de către Richard Bandler și John Grinder în anii ’70 ai secolului trecut pornește de la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
existând diferențe între mesajul produs de prima persoană și modul în care a înțeles acest mesaj persoana care transmite, pe mai departe, mărturia; - informația transmisă este o știre, în sensul că are înlăuntrul ei anumite aspecte care sunt sub arealul senzaționalului. Nimeni nu va transmite pe mai departe un zvon despre faptul că noul director este un tip corect. Dar dacă apare informația că noul manager și-a însușit din fondurile companiei la anteriorul loc de muncă, această știre merită transmisă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor riscante aventuri aviatice. Nu pierde ocazia de a intervieva diplomați și scriitori străini: Louis Barthou, Paul Morand, Felix Gaiffe, de la Sorbona, dar și pe celebra Ana Sage, „femeia în roșu”. Celebritatea și-a consolidat-o prin impactul reportajelor sale senzaționale. Cu Cinci zile printre leproși (1928), reportaj-proces, comparabil cu Dragoste și lepră (1943) de Egon Ervin Kisch, el reușește „a descoperi America pentru autorități” (T. Arghezi), denunțând condițiile inumane, bine camuflate, din lazaretul de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
colaborare cu Lisette Daniel). Repere bibliografice: Ștefan Roll, Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986, 150-151, 370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
văzut rolul educatorului mai mult În a crea situații de Învățare decât de a preda direct, fiind mai mult un ghid decât un lider. Dr. Montessori s-a concentrat pe observarea copiilor. În timpul acestor observații ea a făcut niște descoperiri senzaționale: 1) Motivarea este naturală În procesul de Învățare—copiii Învăța ca urmare a unei dorințe firești, naturale de a Învăța; educatorii Montessori Înțeleg acest principiu și pregătesc un mediu În care copiii sunt lăsați să Învețe ceea ce au nevoie și
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
se leapădă de socialism și devine teroristă, la o manifestație trăgând asupra ziaristului. Și Roxane devine, fără ezitare, amanta ziaristului, fiind atât de vrăjită de el încât renunță la cai, la curse, și face pasiune pentru socialism. Intrată pe panta senzaționalului, acțiunea devine tot mai romanțioasă și neverosimilă. Rezervat la început față de „infanta burgheză”, militantul în slujba proletariatului e, acum, obsedat de ea și se duce să o caute în capitala Poloniei, unde fosta amazoană se afla pentru un timp. Față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
vrea să ia contact, în străinătate, cu bolșevicii. Căsătorit cu strănepoata lui Talleyrand, la Berlin, unde are o misiune, Vasile Stancu e arestat, apoi închis la Văcărești, unde își găsește toți comilitonii etc. Introdus pe fondul de reportaj și cronică, senzaționalul, anecdoticul facil, de gust coborât compromit observația socială și în Robul, unde protagonistul, secretar al unui ministru, Obogea, ce îi fusese coleg de gimnaziu e, de fapt, „rob” al demnitarului. Asemenea lui Unanian din Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
cenzori, securiști etc. veghea la puritatea ideologică a spectacolului și scotea replici, cuvinte, scene întregi. Numai că, în spectacolele propriu-zise, cum ar fi putut cenzura gesturile actorilor, intonațiile acestora, pauzele semnificative dintre cuvinte? Din acest punct de vedere, cu totul senzațional mi s-a părut un spectacol al trupei „Divertis” din anii ’80, pe vremea când se întrerupea mereu electricitatea. Spectacolul începea pe întuneric cu replica: „Cine a stins lumina?”, iar răspunsul era „E stinsă de la tablou!”. Doar că, în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cenușiului exasperant sau al negrului sordid, ceea ce consonează cu alegerea universului închis ca spațiu de desfășurare a acțiunii. Transpunerea ficțională presupune o documentare atentă, dar și permanenta grijă de a o depăși prin încapsularea parabolică, uneori cu derivații de factură senzațională. Tehnica de compoziție a scrierilor, majoritatea transpuse scenaristic sau articulate pornind de la scenarii de film, este puternic cinematografică, uneori în dauna închegării epice: autorul pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
pentru filmul Prea târziu, dar este și scheletul romanului omonim. În realitatea subpământeană a minei din Fundesac au loc o serie de crime și textul se organizează sub forma unei anchete. Rezolvarea presupune recurgerea la un deloc binevenit efect de senzațional: ucigașul nu e racolat dintre cei care alcătuiesc fauna sordidă a locului (personaje reușite ar fi Îngeru’ sau omul cu caprele), ci este „subomul”, creatură cu aspect de maimuță, ins tarat psihic, refugiat pentru totdeauna în mină. Nu parabola, destul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
XXIII). Impresia pe care i-a lăsat-o Dnei Ballance a fost aceea că era "mîndru ca Lucifer" (Croft 1780: 189; cf. și Masson 1874: 117). [*Lucrarea Părintelui Croft, Love and madness / Iubire și nebunie, publicată în 1780, este un "senzațional docu-roman" ce conține o mare cantitate de informații despre ultimele zile din viața lui Chatterton; Croft a procedat ca un reporter modern, precum și ca un procuror, strîngînd laolaltă numeroase scrisori, extrase din operă, relatări, recenzii, etc., pentru a contura povestea
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
unei făclii de magneziu" (Groom 1999: 8-9). Este vorba de o ipoteză potrivit căreia poetul ar fi murit din cauza unei supradoze accidentale de medicamente anti-venerice (Rawson 1999: 17), episod imortalizat remarcabil de Ackroyd (1993: partea III, 13 și 15) în senzaționalul său roman (vezi infra). O ipoteză conexă este că Chatterton s-ar fi sinucis din cauza suferinței pricinuite de un sifilis sau o gonoree incurabile (cf. Kaplan 1989: 2). Oricare ar fi însă adevărul, cert este că există mai recent o
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
intoleranței față de evrei. Sunt elogiate nume importante ale culturii și vieții publice românești (M. Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Al. Macedonski, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. Tonitza, G. Călinescu ș.a.), care s-au aflat de partea celor prigoniți. Atracția pentru senzațional sau pentru întâmplări care pot deveni subiecte de senzație se va manifesta într-un volum precum Trimis special (1974), subintitulat Din amintirile unui ziarist, alcătuit din „relatări” care de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Macedonia, de unde, scăpat din captivitate, se înapoiază în țară, pe jos, în tovărășia Diplomatului. Trece prin felurite peripeții, traversează o experiență imaginabilă numai în vreme de război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
XIV, recent achiziționate, cercetătorii au dibuit subsoluri masive privitoare la Dorothea și Nevermoor. Prea sunt complecși; mai ducă-se pe pustii!” În partea a doua a cărții apar așa-zisele scrieri ale lui Milorad de Bouteille, valorificând motive de natură senzațională, miraculoasă, morbidă, stranie, detectivistică, absurdă, fantastică, metaliterară. Cărțile lui I. apărute în România au fost traduse în limbile germană, suedeză, japoneză. SCRIERI: Cinste specială, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1967; Până la dispariție, București, 1968; ed. (Aus), tr. Heidi Dumreicher, Frankfurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]