KorAP: Find »[drukola/base=senzitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...45 >

1,101 matches

Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132

intensității stimulului dureros. Deci sistemul nervos central transduce intensitatea stimulului nociv printr-o codificare În frecvență, existând un paralelism stabil Între frecvența absolută și intensitatea stimulului exprimat prin legea Weber-Fechner, care arată că frecvența impulsurilor nervoase generată Într-un nerv senzitiv F este direct proporțională cu logaritmul intensității stimulului nociv LS. Dacă codificarea nu s-ar face logaritmic, receptorii ar genera potențial numai la intensități mari ale stimulului, ceea ce ar putea fi eventual adevărat doar pentru un grup special de receptori

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
reprezentare topografică a diferitelor zone receptoare. Orientarea spațială a informației se realizează prin transmiterea acesteia Într-un model precis structurat În nervii periferici, fibrele medulare algoconductoare și proiecțiile subcortico-corticale. Sumația spațială constă În recrutarea unui anumit număr de fibre nervoase senzitive. Numărul ramificațiilor nervoase stimulate (aparținând unei fibre) din câmpul receptor este mai abundent În centru și devine din ce În ce mai mic spre periferia acestui câmp. La o anumită intensitate a stimulului este stimulată intens o fibră centrală și apoi cele adiacente. Pe

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
este facilitată de bradikinină. Cele mai multe dintre substanțele algezice acționează de obicei simultan, condiții care se Întrunesc cel mai elocvent În durerea cronică (de ex. În artrită). La aceste substanțe algezice nonneuronal secretate se adaugă substanța P conținută În fibrele nervoase senzitive și care pare a fi un factor al asocierii inflamației cu durerea (inflamația neurogenică). Fibrele nervoase SP-ergice care sunt predominant nociceptive eliberează substanța P din terminațiile periferice În excitațiile de tip ortodromic și antidromic care determină vasodilatație și edem local

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Neoplazici Vasculari Degenerativi Chimici Iritații Compresii Distensii Tracțiuni Contuzii Decolări Tulburări psihosomatice Chimice Inflamația Leziunea chimică Psihologice Emoție Fiziologice Tulburări de aport senzorial Carențialenutriționale Aminoacizi Aluminiu Magneziu Mangan Vitamine (complex B) 1.5 Căile de conducere extranevraxiale ale durerii Informația senzitivă dureroasă este condusă sub formă de "potențiale de acțiune" (influx nervos) pînă În zona coiticală de proiecție finală (zona somestezică, senzitivosenzorială) pe calea aferențelor extranevraxiale (nervilor senzitivi rahidieni și cranieni) și intranevraxiale (fascicole și tracturi nervoase medulare și ale trunchiului

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Mangan Vitamine (complex B) 1.5 Căile de conducere extranevraxiale ale durerii Informația senzitivă dureroasă este condusă sub formă de "potențiale de acțiune" (influx nervos) pînă În zona coiticală de proiecție finală (zona somestezică, senzitivosenzorială) pe calea aferențelor extranevraxiale (nervilor senzitivi rahidieni și cranieni) și intranevraxiale (fascicole și tracturi nervoase medulare și ale trunchiului cerebral). Informația primară conține, se pare, În formă convertită, toate calitățile excitantului nociceptiv și mai mult chiar, le și păstrează nemodificate (intensitate, durată, frecvență) de-a lungul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
nervoase (indiferent de grosime și viteză), deci implicit și pe cele algoconductoare și care ar putea modula trenurile de impulsuri nociceptive (inhibare ?). Există ipoteza că această activitate antidromică inhibitoare ar putea fi generată Într-o anumită măsură de către unii neuroni senzitivi polimodali medulari din straturile profunde ale cornului posterior. Cercetări recente sugerează că neuropeptidul CCK, prezent În interneuronii arcului reflex motor stimulat nociceptiv, poate modula activitatea acestuia, administrarea sa intratecală având efecte antagonist-morfinice, fibrele implicate fiind Aδ și C. Nociceptorii polimodali

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Fibrele SP se termină În lamina I și substanța gelatinoasă profundă, iar fibrele VIP finalizează În principal În lamina I. Un număr considerabil de alte neuropeptide au fost depistate În fibrele nemielinizate, ca de exemplu CGRP și neuropeptidul Y.Aferențele senzitive ajung la măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
CGRP, transportate la periferie, au o semnificație funcțională mai mare decît cantitățile (mai mici) transportate În cornul dorsal (fig.1.4) Prima celulă neuronală (protoneuronul) se găsește În ganglionul spinal (ganglionul rahidian posterior) sau În ganglionul echivalent al nervului cranian senzitiv ce primește de la receptori superficiali un braț aferent ce se va continua cu un braț eferent prezent În rădăcina posterioară. Ajuns la măduvă axonul terminal se finalizează În fibre ascendente și descendente ce formează tractul dorso-lateral al lui Lissauer care

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
deutoneuronul. În mare, la intrarea În măduvă se disting 3 categorii de fibre: fibre mielinizate de calibru mare, care iau naștere din fusurile neuro-musculare (proprioceptori) care fac sinapsă la nivelul cornului posterior În coloana lui Clarke (prima sinapsă a căii senzitive proprioceptive inconștiente și originea căii spinocerebeloase). fibre mielinizate de calibru mare (dar mai redus ca al precedentelor) provenind de la receptori Meissner (tact), Paccini (presiune) care se divid În: a. ram care urcă direct În cordonul posterior de aceiași parte constituind

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
șase se află În cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1 : subțire, Înconjoară extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2 și 3 : au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile acestor axoni cu centrii mai Înalți de proiecție (talamus) ei au conchis că aceste căi reprezintă o parte a unei căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare. El recepționează mesajele nociceptive și pe măsura activării sale, supresează marile centre senzitive talamice, nucleul parafascicular și centrolateral. O analiză comparativă Între nucleul centro median și nucleul parafascicular arată că deși Nucleul centro-median este În relații spațio funcționale foarte strînse cu cel parafascicular (sunt uneori denumiți Complexul Central Median-Parafascicular), există și multe diferențieri

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
modelând senzația dureroasă emoțional, iar neocortexul conferindu-i „personalitate", „subiectivitate"; la rândul lor conexiunile ariilor corticale cu sistemul vegetativ explică reacțiile vegetativo - endocrino metabolice ce Însoțesc senzația dureroasă. După Hassler la nivelul nucleilor talamici se poate reprezenta chiar un hommunculus senzitiv similar celui neocortical. Complexul nuclear talamic ventro - postero lateral (VPL) reprezintă așa după cum s-a arătat mai sus, principala arie de proiecție a tractului spinotalamic Împletită cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
talamice și telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și posterior (pulvinar) complex postero lateral pe dreapta, sugerează o procesare lateralparalelă asociată cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
răspunsuri de senzație dureroasă clară fiind vorba mai curând de parestezii, dureri difuze viscerale, senzații de descărcare electrică, toate cu caracter trecător și nesuperpozabile cu durerea clinică sau experimentală prin stimuli algogeni. Există trei arii de proiecție corticală de integrare senzitivă (Fig.1.8.): SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a emisferelor cerebrale (neunanim

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai puțin precisă decât SI, ambele jumătăți ale corpului (controlaterală și ipsi laterală) sunt reprezentate bilateral și ar avea mai puține conexiuni cu talamusul comparativ cu SI fiind

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
și ar avea mai puține conexiuni cu talamusul comparativ cu SI fiind implicată esențial În sensibilitatea termică și durerea de tip "Înțepare" (condusă de fibre delta) și mai puțin În sensibilitatea tendoanelor și articulațiilor, contribuind În general la integrarea informațiilor senzitive primare În percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de electrofiziologie animală au stabilit că sistemele lemniscal și extralemniscal proiectează somatotopie (precis) În VPL talamic și În S l cortical, și mai difuz În S2. Există și ipoteza conform căreia S2 (arie secundară

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
formând o rețea intranevraxială de la măduvă la encefal) Mecanismul gate-control spinal (IV]: În substanța gelatinoasă din cornul posterior există un interneuron inhibitor care modulează activitatea aferentelor dureroase Înainte ca acestea să conducă sensibilitatea nociceptivă În tracturile spinotalamice plecate din neuronul senzitiv din cornul posterior (neuron T). Acest interneuron are efect inhibitor presinaptic, efect amplificat de aferentele sosite prin fibrele cu diametru mare și diminuat de aferentele sosite prin fibrele cu diametru mic (fig.1.9.) Interneuronii inhibitori se găsesc În straturile

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
se știe că una din principalele căi cu acțiune descendentă inhibitorie a durerii pleacă din SGP și se finalizează pe neuronul T spinal. O altă buclă locală este realizată prin fibre emergente din neuronii peritalamici dorsolaterali ce finalizează pe neuroni senzitivi de releu talamici și asupra cărora au un rol inhibitor. Pe de altă parte, este semnalată convingător În literatură existența de interconexiuni cu rol de influențare reciprocă prezente pe parcursul ascendent al tracturilor neo-spino talamic (NST) și paleospinotalamic (PST). Sunt cunoscute

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
sistemul PST (paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe (Melzack, 1994). și În fine, tot de-a lungul PST se desprind colaterale care stimulează bine cunoscuții nuclei senzitivi din talamus, cortexul anterior cingulat (CAG), cortexul orbital (CO) și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
CO) și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
giganto-celular, nucleul paragigantocelular (cale enkefalinergică, noradrenergică, serotoninergică, dopaminergică). Cu cât impulsurile nociceptive sosite pe cale ascendentă prin colaterale desprinse din tractul spino-reticulo-talamic și ajunse În zonele susmenționate sunt mai intense, cu atât mesajele eferențiale inhibitorii descendente sunt mai puternice pe neuronii senzitivi ai cornului posterior spinal și ai nervului trigemen. Modificările neuroplastice diferite (variații ale SP, ale receptorilor NK,, etc.) care au loc În laminele superficiale ale cornului dorsal comparativ cu cele profunde sprijină ipoteza conform căreia fibrele ascendente din lamina I

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]