5,139 matches
-
spontan, fără participarea conștiinței); 6) fondată pe cunoștințele interioare. Sinteza firească a categoriilor și principiilor enumerate este dată de o serie de procese triadice de percepție, asimilare și evaluare a imaginii artistice: 1) Procesul fizic (senzorial) - percepția vizuală imediată, momentul senzorial de impact; rezultă impresia estetică produsă la nivel empiric de: a) aspectul exterior al componentelor (actanți umani și non-umani, obiecte, ambianță, atmosferă și fundal, cromatică); b) realizarea tehnică (structura compoziției, proporții, armonie și echilibru, încadrarea modelului, planuri, perspective, puncte de
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
se creează și se percepe opera artistică). Întrucât imaginea artistică se bazează o configurație structurală autonomă și pe o viziune cognitiv-existențială la nivel individual, noi propunem, pentru percepția și analiza operei picturale, doar activarea a trei coduri esențiale: 1) coduri senzoriale; 2) coduri iconice; 3) coduri iconografice. Acestea au valori denotative și conotative corespunzătoare. În genere, opera de artă, indiferent de gen, stil, epocă sau calitate, include trei tipuri de valori: 1) valoare istorică (încadrare sociologică, mentalități, mijloace tehnice, context politic
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
statornic. Dumnezeu este invocat pentru a da puterea de transfigurare umilei ființe pământene, este chemat să participe la nașterea unei noi vieți. Logica rugăminții este una a eternității și a fraternizării cu ea. Geometria sufletului deslușește cititorului o poezie a senzorialului celebrat în sonuri imnice, un fel de curgere temporal-intimă pe care însuși titlul Stare, numerotat de la doi până la cifra douăzeci, dă măsura unei tensiuni lirice care atinge spre finalul cărții semnele vulnerabilității prădătoare:... m-am rătăcit o clipă/în pumnul
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
de forță și dus înapoi în salon. Curând însă starea sa se agravează și ajunge din nou catatonic chiar dacă dr Sayer încearcă disperat să-i ajusteze doza de medicament. Curând și ceilalți pacienți cad pradă unul câte unul înfiorătorului abis senzorial iar filmul se termină într-o notă de sad-end ca să spun așa, iar pe final se spune că pacienții au mai avut scurte reveniri din starea catatonică dar niciodată ca în acea vara a anului 68, dacă nu mă înșel
SCURT COMENTARIU LA UN FILM DIFUZAT PE CANALUL TV1000 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346366_a_347695]
-
cel care vede și înțelege, este ochiul înțelept, ce răzbate dincolo de aparențe. Iar actul estetic, rezultatul reflectării celor prinse de retină pe ecranele meditației. Ca urmare, instrumentele producerii textului, jocul sensurilor lui aparțin, cu precădere, într-o primă instanță, zonelor senzoriale, vizibilului. Pasiunea autorului, cunoscută și performată, pentru artele plastice, dialogul pe care-l instituie (cum s-a observat, de altfel) între “scriitura discursivă și simultaneitatea plastică” imprimă stihurilor o structură originală, deopotrivă cursivă și statică. În acest sens, e de
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
pitorești sau romantice, fără vreun detaliu sau décor, atât cat ar fi putut fi cuprins în doar cinci silabe, are forța imagistică datorită rezonanței cuvântului toridă, cuvânt care accentuează inerția peisajului copleșit de soarele dogorâtor. Sub palma streașină, acuitatea aproape senzorială a caniculei estompează linia orizontului, devenită unduitoare, aerul înfierbântat creând iluzii optice specifice deșertului, mirajele. Atmosfera de pustietate, părăsire este continuată în versul următor peste câmpul însetat, fără a aduce în atenție vreun element al vieții și încheind cumpănit într-
HAIKU , COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348428_a_349757]
-
intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor. Serviciile sociale pot fi de două feluri: - Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care, fără acestea, temporar sau permanent, datorită unor afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, se află în imposibilitatea desfășurării unei vieți demne, precum și persoanelor care suferă de boli incurabile în ultima fază. - Serviciile de asistență socială au drept obiectiv refacerea și dezvoltarea capacităților individuale și ale celor familiale necesare pentru a depăși cu forțe
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Schițând o hartă spirituală în care se simte acasă, el caută neîncetat sensurile primordiale ale creației și ale existenței. Aș spune că nota definitorie a creației sale este ’’transbordarea’’ limitelor de tot felul, transgresarea genurilor, speciilor și noțiunilor, a frontierelor senzoriale și telurice. În întreaga sa creație sunt de găsit inventare ale porților de acces către alte dimensiuni, pentru că poezia sa este iluminare pură, trăită într-o stare de luciditate maximă a conștiinței poetice (printre altele, coperțile volumelor sunt foarte sugestive
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
încât nu mai știu / de l-am avut, /de-a fost cu-adevărat al meu/ sau nu a fost decât iluzia unui timp/ răstălmăcit de Doamna Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
necontenit, urmându-și legile firești ale propriei evoluții, pasul lumesc se îndreaptă nelimitat, sfidând imposibilul, spre explorarea inevitabilă a secundelor virgine, ascunse în misterul îndepărtat, învăluit în ceața nopții, printre fumul risipit al incertitudinilor, indescifrabil integral ochilor minții și percepțiilor senzoriale, secunde anonime îmbrăcate cu grijă și delicatețe în mantaua viitorului din spatele cortinei, ce urmează să își intre în rol imediat ce prezentul își joacă ultimul minut pe scenă, în spectacolul de lumini și umbre, culori, magii și stări, având loc în
CONTEMPLÂND ENIGME LUMEŞTI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375793_a_377122]
-
pe Elementali- păzitorii aerului, focului, pământului și apei, cu care se ajută ori de câte ori este nevoie, fiind totodată în armonie deplină și cu celelalte fortele ale naturii. Își dezvoltă capacitățile mentale, folosindu-se de peșterile adânci ale munților, unde se privează senzorial și se claustrează ani și ani de zile. Studiaza alchimia, biologia, botanica, filozofia, geografia, geologia și cartografia, istoria. Cunoaște toate limbile pământului; înțelege graiul animalelor și le vorbește. Este scriitor și poet, meșteșugar, studiază mineralele și este creator de vrăji
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
avusese nimic de zis, nici scuze pentru osteneală și, de ce nu, pentru banii irosiți, nimic. Mira nu s-a supărat, dar nu a mai făcut asemenea gest niciodată. A conștientizat că aveau carențe în educație, bine poziționate pe o robustețe senzorială... Cine să-i fi deprins cu viața culturală?! Tatăl, mereu pe drumuri?! Marieta, care, în afara deplasărilor colective ca învățătoare, nu ieșise niciodată de pe raza cartierului său, de când devenise bucureșteancă?! Le ajungea programul de la TV și casetele video de care le
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
crescut de rezistență la insulină și complicații metabolice (inclusiv dereglări menstruale, hirsutism, diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială și steatoză hepatică), acestea sunt observate mult mai rar, comparativ cu alte tipuri de lipodistrofii. Ocazional, pot fi asociate anomalii funcționale, inclusiv surditate senzorială, epilepsie, deficit intelectual, miopatie și modificări ale retinei. Deși etiologia bolii este necunoscută, susceptibilitatea a fost legată de mutațiile heterozigote la nivelul genei LMNB2 (19p12.3), care codifică proteina din anvelopa nucleară a laminei B2. Cu toate acestea, această mutație este
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
în relație cu natura și în uniune cu adevărul pe care-l conține natura, dar adevărata uniune conține în chip esențial momentul negației naturii, așa cum ne este ea nemijlocit dată. O astfel de uniune nemijlocită este numai viața animalelor, viața senzorială, percepția. Spiritualul este una cu natura numai ca ființînd în sine și totodată ca unul care afirmă naturalul ca negativ...) [162]. Trebuie să notăm încă unele referințe mai precise despre principalul punct al sistemului samkhya. Sistemul samkhya, asemenea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
abstractă. Indienii nu se gîndesc tocmai la acest universal, în schimb conținutul lucrurilor îl introduc imediat și grosolan în universal. Este vorba de o substanță, toate individualizările prind nemijlocit viață și sînt însuflețite sub forma unor puteri anume. Materialul, conținutul senzorial, este receptat și integrat în general și în nemărginit doar sub o formă brută; el nu cîștigă libertatea formei frumoase prin formă liberă a spiritului, și nu este idealizat în spirit, în așa fel încît ceea ce se obține prin simțuri
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o formă brută; el nu cîștigă libertatea formei frumoase prin formă liberă a spiritului, și nu este idealizat în spirit, în așa fel încît ceea ce se obține prin simțuri să nu fie decît auxiliar și expresie docilă a spiritualului. Dimpotrivă, senzorialul este dezvoltat pînă la proporții uriașe, lipsite de măsură, ceea ce face ca divinul să capete un caracter bizar, confuz și copilăros. Visurile acestea nu sînt povești deșarte, ele nu sînt un joc al imaginației, în cadrul cărora spiritul și-ar îngădui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un punct fix la nivel superior; el se avîntă, desigur, dar cade înapoi imediat, în caracterul său limitat. El trăiește, într-adevăr, în contemplarea unității individului cu universalul; dar, în timp ce la noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală, în realitatea senzorială. [...] De aceea lucrurile lumii senzoriale sînt venerate ca divinități: soarele, luna, stelele, un om
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu universalul; dar, în timp ce la noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală, în realitatea senzorială. [...] De aceea lucrurile lumii senzoriale sînt venerate ca divinități: soarele, luna, stelele, un om. Există desigur și la indieni reprezentări care aparțin într-o mai mare măsură gîndirii: însă [205] ele nu sînt gînduri pure, ci, însă o dată, gînduri ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală, în realitatea senzorială. [...] De aceea lucrurile lumii senzoriale sînt venerate ca divinități: soarele, luna, stelele, un om. Există desigur și la indieni reprezentări care aparțin într-o mai mare măsură gîndirii: însă [205] ele nu sînt gînduri pure, ci, însă o dată, gînduri ce se raportează imediat la realitatea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
moralitate, nu mai poate fi pe departe vorba. Imaginația indianului își reprezintă, pe de o parte, iubirea, cerul, pe scurt tot ce ține de spirit, dar pe de altă parte cele gîndite sînt pentru el în asemenea măsură o prezență senzorială, încît el se cufundă în acest element na tural ca într-o beție. Obiectele de cult sînt astfel fie făpturi respingătoare, prelucrate artistic, fie lucrări din natură. Orice pasăre, orice maimuță, este Dumnezeul prezent, o esență întrutotul universală. Într-adevăr
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
naștere, o determinație substanțială și, totodată, spiritul lor [219] este înălțat la idealitate, astfel încît ei reprezintă contradicția conform căreia ferma determinație a intelectului trebuie dizolvată iar, pe de altă parte, aceeași idealitate trebuie coborîtă la simplul rol de diferențiere senzorială. Acest lucru îi face incapabili de a scrie istorie. Toate cele real întîmplate iau la ei forma unor vise încîlcite. Nedeterminarea conștiinței are drept consecință și nedeterminarea lumii exterioare. Ceea ce noi numim adevăr și veridicitate istorică, înțelegere rațională și legată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înăuntrul meu și zăvorăsc toate simțurile ce mă leagă cu exteriorul, pronunțînd în sine silaba OM: acesta este Brahman" [332]. "Cînd, în timpul meditației, indianul se reculege în sine, aplecîndu-se asupra propriului gînd, momentul acestei concentrări pure este Brahman, unicul, în afara senzorialului, ființa supremă, cum îl numește omul: atunci eu sînt Brahman. Această retragere în cuget se verifică atît în religia, cît și în filozofia indienilor, care afirmă că aceasta este beatitudinea cea mai înaltă, căreia condiția zeilor înșiși îi este inferioară
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
existența individului ca o suită de probe inițiatice, însă personajul nu este conștient de aceste inițieri. În drama lui Gavrilescu se ascund idei ale filosofiei indiene, comune buddhismului, filosofiei Samkhya sau filosofiei Yoga, în sensul că experiența vieții pământești aparține senzorialului și mentalului și nu sufletului în care viața mentalului se reflectă doar pentru a avea loc înțelegerea: „așa cum o floare se reflectă într-un cristal“. Eroul acestei povestiri este Gavrilescu, profesor de pian, fire sensibilă de artist, iubitor de artă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
spune el. Această „agățare“ de prezent îl împiedică pe Gavrilescu să treacă cu ușurință dincolo, „cu ușurință“ însemnând: prin revelația sacrului. El nu știe să deosebească sacrul de profan. Trecerea lui Gavrilescu are loc cu ezitări, cu întoarceri în lumea senzorială; toate acestea au loc fară ca el să conștientizeze. Senzorialul este tradus prin zgomotul tramvaiului, zgomot ce simbolizează o lume la care era pe punctul de a renunța: „Prea târziu!“, exclamă el înainte de a intra la țigănci. Deoarece nu ghicește
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
să treacă cu ușurință dincolo, „cu ușurință“ însemnând: prin revelația sacrului. El nu știe să deosebească sacrul de profan. Trecerea lui Gavrilescu are loc cu ezitări, cu întoarceri în lumea senzorială; toate acestea au loc fară ca el să conștientizeze. Senzorialul este tradus prin zgomotul tramvaiului, zgomot ce simbolizează o lume la care era pe punctul de a renunța: „Prea târziu!“, exclamă el înainte de a intra la țigănci. Deoarece nu ghicește, își primește sancțiunea: este prins ca într-o horă a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]