1,868 matches
-
tendent habituellement à se réserver" [Marcoin, p.44]. Duroy va fi prins între două variante ale Parizienei, Madeleine Forestier, tipul femeii intelectuale, spirituale, care concurează cu capacitățile bărbaților și montează intrigi și scenarii politice, si Clotilde de Marelle, tipul femeii senzuale, seducătoare și fanteziste, care se regăsește în plăcerile interzise. Deosebirea lor este accentuată și prin trăsăturile fizice: Madeleine Forestier "jolie blonde élégante", Clotilde de Marelle "une petite brune". Construcția este asimetrica, deoarece Madeleine Forestier este, cum observa critică, singura intelectuală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
protejat, deseori scriitor sau artist. Această schemă este valabilă și pentru societatea franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o vom întâlni la Zola, Flaubert și Maupassant. Caracteristic pentru Pariziene este faptul că cele mai senzuale dintre ele ajung să inverseze ordinea stabilită, transformând-o până la a lua locul amantului. Inversarea rolurilor, facilitata când soția alege un partener mai tânăr decât ea, precum în cazul lui Renée și Maxime, este ocazia unei minunate revanșe. Femeia care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici de seducere prin costum, privire, corp, gesturi etc. Ea își
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
degradeurile, schimbările bruște, orice mijloace care permit redarea situațiilor psihologice și a emoțiilor 384. Ea este determinată de psihologia personajelor 385. Această abordare se vede de exemplu în La Curée, unde apartamentele roz ale lui Renée Saccard constituie un fundal senzual, care îi scoate în evidență nuditatea. Spațiul, chiar și cel abordat fugitiv, într-un amestec de percepții diverse zgomote și lumini participa la crearea unui efect complex, mergând mai departe de pictural și prefigurând toate virtuozitățile filmului, sunetului și imaginii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
permite o schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja cunoscută 395. Pariziana, care are la dispoziție ultimele invenții ale modei, încearcă să le aplice pentru înlesnirea proiectelor sale. Alegerea și elaborarea toaletei modelează imaginea unei ființe senzuale, rafinate, cochete și frivole: "comme elles șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au doar o valoare senzuala, ci și una sentimentală, ideală: cutare este o amintire, alta un simbol. Fiecare dintre Pariziene se personalizează prin anumite detalii: "C'était Mme Correur, avec un chapeau garni d'une botte de roses" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.74
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
identifica în această calitate (desemnare) și modul în care reușește să se exprime (manifestare). Destinul Parizienei îl devansează pe cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a inventa și interpreta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
halta Geoagiu ipoteza într-un mănunchi de drumuri, Zlatna 30 km săgeată în bordul Munților Metaliferi, Orăștie urban umed, Turdaș figurinele în aluat preistoric cu somn, șoseaua taie cursul de țară, Strei umflat, văzduh căzut în staționarea Simeria, spinările prea senzuale ale ploii, magaziile gării Deva cu nordul montan în cețuri de Ultima Thule, vălătucul norului duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă nori de strat, mai este închiderea în ograda orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șarm și o eleganță aparte, cu un stil tot mai original, fiind printre pionierii noului gen : tangoul. Care cucerea Bucureștiul cu o viteză nemaiîntâlnită. Care se răspândește în câteva nopți ca o boală, influențând din ce în ce mai mulți dizeuri cu ritmurile lui senzuale și delicioase, făcând ca toată lumea să vuiască despre aceste cântece de amor, care se și dansau, aproape erotic, la marginile orașului. Nici presa nu a putut sta deo- parte, aducând în prim-plan moacele și numele unor tineri îndrăzneți, care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fragile în perfecțiunea mișcării lor, încât ți-ar fi fost și frică să le atingi, de parcă ai fi putut să le zgârii cu un gest nepotrivit. Purta o rochie neagră, scurtă, fixă pe corp, ce-i punea în evidență trăsăturile senzuale, șoldurile ferme și talia atât de fină, aproape ca a unei copile, iar mărimea sânilor, nici prea mici, dar nici prea mari, ca să fie vulgari, era atât de potrivită, de parcă ar fi fost desenată de-a dreptul. Mersul ei felin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ei ca de copil și gropițele mici care se formau pe obraji, vai ! Dacă o făceai să râdă, aveai impresia că ai descoperit fericirea. Iar dacă o făceai să plângă, lumea se termina de îndată. — Avea buzele mari ? — Mari și senzuale, iar odată ce te-ar fi sărutat, ai fi uitat imediat de orice altă femeie. Și, desigur, parfumul ei puter- nic de primăvară, de viață, care făcea ca toate clipele să pară o eternitate. — Și cum de nu v-ați căsătorit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
tinerii trebuie să aibă și maturitate economică. există o mare diferență între tânărul condus de focul patimii și cel sensibilizat de iubirea spirituală. Căsătoria creștină începe, în general, cu dragostea sublimă, spirituală, în timp de căsătoria emoțională începe cu afecțiunea senzuală, ștergându-se când apar dificultăți, ceea ce arată că nu a fost deloc dragoste. Dragostea spirituală, dimpotrivă, oferă fără a 63 primi nimic în schimb. Ea se oferă în esență. Pentru aceea dă la toți în mod liber și fără reproș
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe ninsori purificatoare: incendierea purgatoriului cu vibrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
pe tocuri înalte. Era (și este) o bună actriță și o femeie foarte inteligentă. (Aceste două calități nu sunt întotdeauna compatibile.) Avea un amestec de frumusețe celtică și galică, eu ochi albaștri, un păr negru sârmos, și o gură mare, senzuală și umedă. Dumnezeule! Cât de diferite pot fi sărutările! Sărutările lui Lizzie erau uscate, caste și totuși adezive. Rosina săruta ca o tigroaică. Avea farmecul aprig al fetei rele dintr-un basm, care nu reușește să-l subjuge pe prinț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui Fitch mi-a apărut grosolan băiețească. Era scund și îndesat, și avea un cap rotund, cu o expresie de adolescent, un gât gros și un păr cenușiu, tuns scurt. Ochii de un căprui foarte închis erau înguști, gura mare, senzuală, bine conturată, iar nasul proeminent, lucios, cu nări largi, mobile. Avea umeri lați și degaja un aer de forță. Dacă era cumva infirm, acest lucru, cu certitudine, nu se observa. A intrat zâmbind. M-am hlizit și eu, clipind din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-l iubea. Cum ar fi putut să-l iubească? Moralicește, era lipsit de orice distincție; în omul ăsta nu exista urmă de spirit sau de tandrețe spirituală. Din punct de vedere fizic era lipsit de atracție, cu gura lui mare, senzuală, și cu înfățișarea de licean tuns scurt. Și, după toate probabilitățile, era un barbar și un violent. Un tiran, probabil un gelos cronic, un câine posac și înciudat, un tip limitat, închis în el însuși, lipsit de orice simț al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la C. o anume prospețime neașteptată, ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
să devină semnătura Dvs. Dacă în Carmen v-ați mai duelat cu una, cu alta, în Dalila ați domnit niște zeci de ani. V-a plăcut atunci, la prima vedere? — Da. E o operă extraordinară, în care femeia este completă. Senzuală, răzbunătoare, frumoasă, rănită. Tot ce reprezintă viața și relația dintre un bărbat și o femeie este acolo. Eu nu am avut însă o viață ușoară la începutul carierei, se știe. După Dalila au venit Carmen, Azucena, Eboli, Amneris, Charlotte, Adalgisa
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
iau. Te cheamă odată și nu ești liber, ești liber și nu te mai cheamă... Salomeea a fost una dintre marile producții ale lui Lavelli. O gră madă de spectacole, pentru că venea lumea, umplea sala. și ce muzică... Atât de senzuală... — și rolul Dvs., Herodias, era cu totul deosebit... — Ăsta și Klytemnestra din Elektra sunt două roluri cum plite. Sunt scurte, dar nu te lasă o clipă să respiri. În treizeci de minute ai tirade neîntrerupte, iar muzical e foarte greu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a actului polonez se întâmpla în gră dini ciudate, porți enorme și încăperi cu băi de vapori, în care evoluau femei goale. Toată acțiunea era transfor mată într-un ritual nebun între femei. Viorica Cortez avea și personalitatea, și feminitatea senzuală și dominatoare care sedu cea nu numai partenerii pe scenă, dar și spectatorii din sală. Perso najul participa la un ritualul suprarea list, în care se sa crificau tinerii pretendenți și se derulau amanții Marinei. Era îmbrăcată și machiată pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
aceleași condiții: să fie fată și să aibă picioare lungi. Pentru prima oară de când umbla năuc după un contract, dădea și un test de inteligență. Deși două întrebări formulate în italiană erau exagerat de personale -membrii comisiei remarcaseră ce gură senzuală avea Vasile B. și-i dădeau întâlnire la un club gay -,a răspuns românește la toate în același fel: „Pe mă-ta, dobitocule“. Președintele comisiei i-a strâns mâna și l-a felicitat pentru doctorat. „Veți spăla cești, farfurii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cf. 406, p. 265"/>). Ne putem Întreba dacă există Într-adevăr un „profil evreiesc” tipic sau este vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință populară” conform căreia evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc. <endnote id="(248, pp. 189 ș.u.)"/>. Și pentru „savanții” antisemiți, „nasul foarte convex”, „buzele cărnoase, cu cea inferioară proeminentă”, și „ochii ieșiți din orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-numita „mască de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și de moarte”, ca „o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere” <endnote id="(794, pp. 16-19)"/>. Cam În același stil este descrisă senzuala Ghenea (Golda) Kersanova, „fiica unui evreu bogat, fabricant de lichioruri”, din romanul lui Gib Mihăescu Rusoaica (1933). Ghenea „nu era chiar o frumusețe”, dar trăsăturile ei aveau ceva „asiatic”, „neobișnuit”, „straniu” și „enigmatic de nepătruns”, așa cum le-a prevăzut „sumbrul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românii se autopercep ca un fel de „greieri” În raport cu „evreii-furnici”, În schimb aceiași români se autopercep ca un fel de „furnici” În raport cu „țiganii-greieri”. Într- adevăr, În imaginarul colectiv al românilor, aceștia din urmă apar ca fiind „cântăreți Înzestrați, sentimentali și senzuali, dar leneși, dezordonați, incapa bili de muncă susținută și, În consecință, pe drept săraci”. Utilizarea opoziției socio- economico-culturale prin această banală tipologie livrescă - remarcă antropologul Vintilă Mihăilescu - este „nu numai un mijloc de clasificare socială, dar și unul de excludere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]