3,287 matches
-
din totalul de 126 de comune care participau în perioada 1905-1906 la activitățile cercurilor culturale, asemenea manifestări se organizau anual, bianual, trimestrial, de șase ori pe an și chiar lunar 70 , o serie de comune organizând conferințe publice, lunar, și serbări peste norma stabilită de regulament ( o dată pe an ). Este, de fapt, doar începutul firav al împlinirii unui întreg sistem unitar de educare a adulților din mediul rural, un început de muncă eroico -romantică a învățătorimii satului, pătrunsă tot mai mult
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
care va fi prezent și la șezătorile din anii următori 97). Paralel, secția locală a Ligii culturale (președinte Iovan Bogdan ), desfășura o activitate similară având în plus preocupări pentru strângerea de fonduri necesare unor activități culturale de conținut ( înființarea de serbări culturale naționale etc ) 98. În general, Liga culturală avea în vedere obiectivele generale stabilite pentru întreaga țară, orientându-și activitatea în sensul unei active propagande culturale care să mențină trează conștiința națională a românilor din provinciile încă ne unite cu
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
-și activitatea în sensul unei active propagande culturale care să mențină trează conștiința națională a românilor din provinciile încă ne unite cu țara . Pentru muncitori și populația săracă, Casa de citire Petre Liciu 99 și mai ales sindicatele locale organizau serbări literare 100 și alte manifestări artistice. Prin înființarea Casei poporului, activitatea de culturalizare a maselor muncitorești capătă noi contururi. Statutul societății prevedea în mod 199 expres, în articolul 4 , ca pe tărâm cultural, în clădirea Casei poporului să se amenajeze
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Severin 103, pătrunde, după 1900, tot mai mult în lunea satelor, grație unor învățători inimoși care răspândeau lumina cărții și culturii. Spectacolele de teatru se organizau, de regulă, în sălile de clasă ale școlilor, cu ocazia diferitelor sărbători sau ale serbărilor școlare. Anotimpul preferat era iarna, când în unele sate se organizau de regulă 1-2 reprezentații. Sunt însă sate în care spectacolele teatrale aveau loc sistematic în perioada 1900 -1906. Este cazul satelor Pluta 104, Crăguiești 105, Orevița 106, Bălăcița 107
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul lor fiind în continuă creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale sau ședințelor cercurilor culturale 121, în cadrul unor manifestări cultural - artistice complete), este acela de a fi atras în sfera de receptare a artei culte, masa de țărani ce trăiseră până atunci în izolare. Dar dacă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
nevoia de frumos a severinenilor. Activitatea teatrală desfășurată pe plan local a cuprins și manifestări de teatru școlar. După 1900 , la fel ca în sate , și în 202 Tr Severin ( în școli și mai ales la Liceul Traian) aveau loc serbări și reprezentații de teatru 130. Astfel, la 21 februarie 1904, sub egida Ateneului român, avea loc șezătoarea a VIII - a, seria IV -a pentru strângerea de fonduri destinate monumentului lui Vasile Alecsandri 131. În program, pe lângă bucățile muzicale figura și
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
dar hrănit cu darul tău, Doamne. Doar așa îmi poate fi apărată ființa, sălășluind în copac, protejată de scoarța ce nu te dă ca pe o mireasă vândută și nu te piere ca un bun ce nu mai este bun. SERBAREA MORȚII Moartea mea nu va fi decât somn, copile. Tu să-mi zidești narcise, pe ape găsească-și crini galbeni, surori, când fi-va serbarea deschisă, izvoare lucească în ochii de om. Sublimul să șteargă suspine și calmul pădurii să
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
o mireasă vândută și nu te piere ca un bun ce nu mai este bun. SERBAREA MORȚII Moartea mea nu va fi decât somn, copile. Tu să-mi zidești narcise, pe ape găsească-și crini galbeni, surori, când fi-va serbarea deschisă, izvoare lucească în ochii de om. Sublimul să șteargă suspine și calmul pădurii să-și aibă inel, mă-mpresure lin, cu verde m-anine visul de ieri. Altoiul cu neputințe, cel scris fără de cuvinte să-ți fie, copile, îndemn. ÎMI
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte românești, și-au pus în serviciul idealului național sufletul lor și forța lor ... ”. *** Era în anul 1943. Serbarea de sfârșit de an. Învățătoarea mă îmbrăcase în costum de înger. Aveam aripi și trebuia să dau din mâini în timp ce mă mișcam în ritm de dans și îmi plăcea acest rol. Îmi spusese că sunt un înger, dar eu mă
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
blând și sfătos, neobosit povestitor, ca un bunic... Mai târziu, iarăși nu știu de ce, colegii i-au schimbat porecla în Grasul, fiindcă era înalt și solid, fără să fie însă deloc gras... Recita, minunat, ca un actor, diferite versuri, la serbările școlii, totdeauna numai din poeziile proprii, și mi-l amintesc cu multă claritate, parcă-l văd și acum: era aproape un copil. Era un adolescent blond, frumos ca un zeu, cu ochii albaștri, înalt, zvelt și îi plăcea să se
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
se gândeau la altceva decât la cum să nimerească mai bine cu joaca în locurile pline de noroi, porcușorul nostru visa să devină muzician, dar nu orice fel de muzician, ci unul renumit, care să fie invitat să cânte la serbări și să fie răsplătit cu mormane de plăcinte cu dovleac. După părerea lui, urechiușele roz, care îi tremurau de fiecare dată când auzea o melodie, erau cele mai muzicale urechi care existaseră vreodată și nu puteau decât să îl poarte
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
în hambar o liniște atât de adâncă încât nici musca nu se mai auzea. Acela fu doar începutul șirului de concerte care urmară căci, după un succes răsunător la propria fermă, Marinică deveni un muzician adevărat, un maestru invitat la serbări și recompensat cu mormane de plăcinte cu dovleac. Vezi bine că nici veveriței nu-i mai lipsiră din acel moment nucile și alunele. Așa că, luați bine seama copii și nu râdeți de ambițiile celor de lângă voi, oricât de neîndreptățite vi
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
nu sfârșitul acestei lumi l-aduce el care e călăul îți pare-n zarea vremii că ar fi hoitul lumii ducându-și a sa cruce [17] Și iată-l el nechează maiestuos la porți și lumea se trezește din nopțile serbări din visuri par ca morții ieșind din catacombe pe morțile lor înseși ei nechezând călări [18] Și se deschide poarta cea Mare a Cetății și toți minunea Lumii s-o pipăie ar vrea și-ncearcă în Cetate ca hoții s-
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
mama își naște fiul ei ea nu e decât Troia care-și repetă drama America adusă de-o Europă-n timp fu prilejul dramatic de-a-și face-n lume seama [70] Chiar Dumnezeul nostru ce fu dacă nu Calul ce în serbări înalte adus fu în Cetate cu schela lui în Lume și-n sufletele noastre ne inventarăm groaza și ne-aduserăm moarte [71] Și sufletele noastre ce sânt dacă nu schele ale-unui suflet cosmic ce-l închidem în noi din care
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
a Franței, Francisque Gay, ministru de stat, Naegelen, ministru al educației, Charles Tillon, ministrul armamentului, Marcel Paul, ministrul industriei, directorii publicațiilor „L’Humanité” și „Ordre”, Paul Boncour, Paul Langevin, Marcel Cachin, Paul Éluard, ambasadorii la Paris ai URSS și Chinei. „SERBĂRILE GALANTE” LA BUFTEA România, 1965, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1965, subiect b. Reportaje. - René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea. RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE România, 1965, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
L’Humanité” și „Ordre”, Paul Boncour, Paul Langevin, Marcel Cachin, Paul Éluard, ambasadorii la Paris ai URSS și Chinei. „SERBĂRILE GALANTE” LA BUFTEA România, 1965, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1965, subiect b. Reportaje. - René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea. RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE România, 1965, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965, subiect d. Pe platourile de filmare. - René Clair toarnă la Buftea filmul „Serbările galante”. Imagini cu actorii Jean Pierre Cassel și
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
1965, subiect b. Reportaje. - René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea. RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE România, 1965, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965, subiect d. Pe platourile de filmare. - René Clair toarnă la Buftea filmul „Serbările galante”. Imagini cu actorii Jean Pierre Cassel și Puiu Călinescu. ALBERTO CAVALCANTI, BERTOLT BRECHT, CHARLES CHAPLIN, JOSEPHINE BAKER ALBERTO CAVALCANTI SOSEȘTE ÎN ROMÂNIA România, 1956, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 32 / 1956, subiect c. Cineaști străini în R.P.R. - Regizorul
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
și dansează ritmuri îndrăcite, te întrebi cine-i mai poate salva pe bieții vestitori ai Primăverii? Dar ce face Primăvara și Mărțișor al ei? De ce nu mai vin odată? Ei bine, în Grădina Fericirii Veșnice șederea era deosebit de plăcută pentru că serbările se țineau lanț și maestrul Rază de Vis se întrecuse pe sine. Într-un moment de luciditate, când se trezi din beția razelor de vis, Mărțișor îi spuse iubitei sale: - Gata! Cred că a sosit momentul să plecăm. - Da, dragul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ți vor asigura paza când ceilalți se vor lupta cu dușmanii care vor îndrăzni să vă atace. Primăvara, deși era nemulțumită, nu mai insistă. Spera să fie apărată de vitejii ei. Soare-Împărat chemă toți slujitorii și-i anunță: - Iubiții mei, serbările s-au terminat! Copiii noștri vor pleca în Țara Zăpezilor ca s-o izgonească pe nemernica Iarnă. Am hotărât să fie însoțită de credinciosul Zefir, căpitanul nostru, și de viteazul Nor Alb cu oștile sale, ca să asigure ocrotirea prințesei. Cei
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
maestrul Victor Rebenciuc. Născută pe 7 noiembrie, la București, actrița a simțit din copilăriea sa atracțiile scenei în ferestrele privirii și oglinzile inimii. Comenta scene de film pe care le viziona la televizor și făcea aprecieri despre actori, participa la serbările școlare cu recitaluri de poezie, cântec, dans, organizate într-o factură neprofesionistă, firește, de către profesoara de educație fizică. La 11 ani dansa pe poante, într-un spectacol de balet. A jucat chiar si la Teatrul de Stat din Pitești, apoi
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
turte și colțunașii cu brânză. La ea era unul dintre locurile preferate de joacă și odihnă. Spiritul meu aventuros și dorința de a mă distra, le făcea pe verișoarele mai mari să se furișeze de mine când se duceau la serbările și balul satului. Aici am trăit nenumărate momente care ar putea fi povestite. Mi-au rămas în suflet cele cu haz, pentru valoarea lor sentimentală. Aici prinde viață și rădăcini, probabil, tumultul vieții care crește odată cu obrăzniciile cele mai nevinovate
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
culturale în educația unui copil. Odată cu primul spectacol văzut în oraș, am descoperit și magia scenei. Model devenindu-mi chiar unchiul meu, actorul Paul Basarab. Din primii ani de școală până la terminarea liceului, reușind să fiu o prezență permanentă la serbările școlare și diversele activități culturale organizate în orașul natal. Această pasiune am ținut-o ascunsă chiar și față de învățătoare, care firesc ne întreba pe noi copiii ce ne dorim să devenim când o să fim mari. Trăiam cu impresia că o să
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. Ioan Gură de Aur în anul 380. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul secolului IV, Nașterea Domnului e numărată ca cea dintâi dintre sărbători, recomandându-se serbarea ei la 25 decembrie, iar în alt loc (cart. VIII, cap. 33) e amintită ca o sărbătoare deosebită de cea a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dată a sărbătorii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
clasă se realiza prin contribuție individuală, fiecare copil aducând lemne de acasă. Curățenia era, de asemnea, realizată de către elevi, iar întreținerea, de către locuitorii satului. Învățătorul era zilnic invitat să ia masa la părinții copiilor, deoarece nu avea salariu de stat. Serbările școlare erau interzise, singura zi festivă fiind atunci când se dădea examenul școlar, în fața părintelui protopop. Legea Appony din anul 1908 va avea efecte dezastroase pentru învățământul în limba română; acesta va fi interzis, tot tineretul școlar fiind obligat să învețe
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
să-l aducă acasă. Monika se angajase ca învățătoare. Deși copiii o iubeau și se făcuse rapid remarcată și apreciată, simțea că salariul ăsta o nemulțumește, că poate să facă mai mult în viață decât adunări și scăderi, silabisiri și serbări de Crăciun. Facultatea de Psihologie și cunoaștera profundă a limbii engleze i se părură două urgențe. Lucra încă la școală (după amiaza), dimineața mergea la cursuri, la zi, iar spre seară, la cursuri de engleză, la International House. Aici, la
IUBIRI CARE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366807_a_368136]