17,843 matches
-
pe lună de la tot felul de ugere. În realitate cântăresc doar un chintal (și ceva), iar 30 de milioane de lei reușesc să storc (muncind din greu, adeseori și noaptea) pe an. Cât privește ugerele, ele sunt instituții de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio și televiziune), cu care colaborez la cererea lor. Noroc că soția mea este o femeie cu umor, care știe cât credit trebuie acordat unei publicații că România mare. Altfel s-ar întreba cu cine
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
care merită să fie știut. Nu ne obligă nimeni să-l împărtășim, desi argumentele sînt puternice și atmosfera generală este, cum am arătat, favorabilă acestui fel de a-l privi pe Călinescu. Trebuie să ne deprindem a respecta toate opiniile serioase și care au în spate personalități. În ce mă privește, desi nu-i pot nega d-lui Grigurcu justețea multor observații, bazate, de altfel, pe fapte sau pe citate elocvențe, mă despart de d-sa într-o privința și anume
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui Eminescu provocată de cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin evocări pioase la aniversări. În orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și de bilanț critic. La noi, dincolo de fotografia poetului pusă pe foaia de coperta a revistelor literare de la mijlocul lui ianuarie și, respectiv, iunie, nu mai e mare lucru. Articolele de pe spatele fotografiei, dacă pot
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
observă încă o nuanță stilistica în uzul actual al acestei categorii de adverbe: ca elemente culte, livrești, ele se asociază adesea tonului ironic; eminamente, dar parcă și fatalmente, trimit la lumea lui Caragiale (ultimul, poate, prin toposul fatalității, pe jumătate serios, pe jumătate minimalizat parodic: "Fatalitate! Madam Georgescu lipsește de pe banca"). O statistică improvizată, pe versiunea din Internet a unui număr din revista "Dilemă" (nr. 269, 1998) oferă următoarele date (evident, prea puține pentru a ne permite concluzii, dar totuși semnificative
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
cu zecile. Singurele sinteze care circulau, totuși, erau unele didactice și de popularizare, cum ar fi cele semnate de Mihail Alpatov sau Elie Faure, ori cele autohtone, școlarești de-a dreptul, ale lui Golfin sau Sutter. Manualul lui G. Oprescu, serios și cuprinzător pentru vremea lui, era demult scos din circulație, cu metoda și cu informația datate, stopat în pragul sec. XX. Iar de reeditat, nu s-a reeditat decît în deceniul nouă. A fost nevoie să treacă decenii la rînd
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea economică națională a început să producă serioase nemulțumiri regionale. Foarte netă reacție a președintelui Constantinescu, aflat într-o vizibilă vînătoare de procente, are un singur merit, acela de a sufla în iaurt de dragul Constituției. Dar dacă e de semnalat o chestiune economică importantă care are loc în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
și Billy Cristal. Primul, un mafiot cuprins de atacuri repetate de panică, cel de-al doilea - doctor psiholog obligat prin forță împrejurărilor să-l trateze pe mafiot. Începută sub auspicii ciudate, relația dintre cei doi va sfîrși printr-o prietenie serioasă. Titlurile franceze nu lipsesc din lista comediilor: Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună calitate, care se află încă în fruntea box-office-ului francez la aproape un an de la premiera. Leș
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
Paul Staicu (Franța), sunt maeștri de anvergură care au ordonat câte 6 și respectiv 4 membri reprezentând fiecare un important palmares individual. Muncă multă (5 zile de audiții continue), aprecierea unui repertoriu ales savant pentru a provoca posibilități și șanse serioase: două etape pentru categoriile A.B.C., trei pentru categoria D. (între 18 și 29 de ani). Premianții au fost 18 la număr; nu știu foarte clar care a fost răsplată individual repartizata în funcție de premiile anunțate (15.000 U.S.D. în bani
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
azi că și ieri, în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare istoricului, există în studiile de acest fel și un interes în sine, pe care aș dori să-l semnalez, cumva împotriva opiniei celor mai serioși dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
încoace. Legătură nu este lipsită de sens. În ambele pelicule există un context social (în Gol pușcă mult mai explicit decît în Jocuri, poturi și focuri de armă) favorizant pentru dramele eroilor. În vreme ce Gol pușcă rezolva problemele cu o soluție serioasă, Jocuri, poturi... canalizează rezolvarea într-o direcție înfundata. Comicul situației provine în primul din credibilul speculat în chip amuzant, în cel de al doilea din incredibilul luat în serios. Peliculă tînărului realizator britanic este un film cu gangsteri cu aură
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
cu totul inoportune într-o poezie în general plină de grație: "Era să intru într-o față/ dar a intrat altul cu prioritate de dreapta.// Când am concurat singur am ieșit al doilea." (Istoria romanțata a sinucigașului ratat) Cu o serioasă educație intelectuală, supertalentatul Mircea Dinescu ar fi putut ajunge un mare poet. Mircea Dinescu, Fluierături în biserică, 30 de ani de poezie, București, Ed. Seara (volum publicat în colaborare cu Fundația pentru Poezie "Mircea Dinescu"), 1998, 280 pag., 35.000
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
Călinescu Interstiții, aduce informații bibliografice suplimentare, demonstrînd că istoria cenzurii în România comunistă nu e un domeniu atît de puțin studiat cum se crede, o primă contribuție în acest domeniu apartinîndu-i chiar domniei-sale. Andrei Corbea critică și el, cu argumente serioase, deficiențele de abordare și nivelul modest al unei cărți despre literatura germană din România, publicată de Cristina Tudorică în Germania, iar Florian Bratu, luînd ca pretext Kakistocratia lui Dorin Tudoran, isi expune propriile cugetări despre prostie, într-un aliaj cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
mediatice. Într-un interviu acordat ziarului CURENTUL, Javier Solana mulțumește României pentru felul în care s-a implicat în chestiunea iugoslavă. De asemenea, semnalele occidentale către România, după ce țara noastră și-a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-un nou moment al istoriei sale. * Ciudățenia e ca o parte dintre ziarele care au tot reproșat puterii de la București că nu știe să se apropie de Occident și de NATO par a se da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
în șir după decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci și plin de consilii, mergînd pînă la imperatie: "Acum Iubitule, iti adresez o rugăminte serioasă: istoriseste-mi exact ceea ce s-a petrecut la Jockey, întrucît n-am înțeles totuși dacă a existat sau nu o ceartă între voi, si răspunde-mi imediat la această chestiune printr-o scrisoare recomandată.Scrie-i și unchiului ca să-l
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
se lucrează la Cotroceni din răsputeri, inclusiv cu viruși, pentru a-l împiedica să mai candideze, și-au jucat de această dată remarcabil rolul de victime. Mai întîi cu proteste susținute de generalități, ceea ce putea da impresia că afacerea e serioasă, iar cînd s-a ajuns în punctul culminant, PDSR a intrat convingător în rolul de victimă, iar dl Iliescu și-a luat revanșa pentru anonima cu virușii. La guvern nu s-a activat, ci s-a pus capăt legăturii cu
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
că fostul președinte al României a putut susține un neadevăr, acela că n-a știut de negocierile firului roșu. Declarațiile ulterioare ale d-lui Iliescu dovedesc din belșug că știa despre ce e vorba și ne face să ne punem serioase întrebări asupra onestității sale, în principiu. Dl Iliescu poate spune oricînd că n-a știut despre cutare negociere, dar cu ce aplomb se mai prezintă d-sa la aceste alegeri? * De unde știe directorul ziarului Adevărul că cei doi congresmeni erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
înmulțit, în ultima vreme, polemicile pe tema folosirii unor cuvinte și expresii în presa scrisă și, mai ales, în mass-media. Polemici este, poate, mult spus. Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai necesară, cu cît discursul (și vocabularul) public au o mulțime de implicații morale și sociale. S-a ajuns la invocarea cenzurii pentru a bloca vulgaritățile tot mai frecvente de limbaj. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
shakepeareana ei măsurare în zile sordide, mult mai apropiată nouă, europenilor. Întrebarea pe care mi-am pus-o eu vizitînd expoziția Școlii Shanghai este, desigur, aproape fără răspuns. E întrebarea pe care și-o pun adeseori antropologii (cei lucizi și serioși) cînd studiază o cultură străină. E întrebarea pe care, de fapt, ne-o punem cu toții atunci cînd vrem, din diverse motive, să vedem lumea cu ochii altcuiva decît noi înșine. Și este, din păcate doar în subsidiar, întrebarea pe care
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
invitați, și care fuma un trabuc Honduras, puturos, negru, ca de catran, și care lăsa să se scurgă o zeamă scîrboasă, părea că glumea că aș fi fost pasibil de închisoare, dar asta era doar o aparență, vorbea de fapt serios, și aș fi pus pariu și că în afacerile lui era de o probitate de neclintit. Sînt și astfel de bogătași - dar musai în America, patria lui FORD... Devenisem, fără voia mea, un centru de interes al seratei, al partiului
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
deși pe copertă se află poza lui Nichita Stănescu (cu o carte în mîini). Apropo de respectul pentru ultimul, vreau să fac o paranteză și să reamintesc că, din punct de vedere al mitificării, Nichita Stănescu se află într-o serioasă competiție cu Mihai Eminescu ; revistele de liceu nichitizează abundent, am văzut de curînd un exemplar al unui prestigios liceu bucureștean, liceenii se simt avangardiști și cîștigă premii cu poezii în stilul Frunză verde de albastru, un onorabil inspector financiar voia
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
postmodern, de un remarcabil bun gust și cu o sită axiologică fină. Fără aroganță, teribilism, snobism sau stridențe contestatare, Amphion "are clasă", pledează nu împotriva altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit de o interpretare ciudată a vieții și operei eminesciene. în ce mă privește, deși nu neg interesul unor observații și conexiuni ale d-sale, nu-i acord d-lui Georgescu nici o șansă serioasă de a face din perplexitățile de care e stăpînit o cale (cu atît mai puțin, una regală) a studiului eminescologic. " Ceea ce lipsește, la ora de față [...], este o critică temeinică a izvoarelor", scrie dl Georgescu în A doua viață... (p.
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor tombale de la Săpînța în volumul Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța a cura di Bruno Mazzoni (Inscripțiile la persoana I din cimitirul de la Săpînța îngrijite de Bruno Mazzoni), Edizioni ETS
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
metodă de tratament la angoasă: tîrcoale în jurul morții ca spectacol; participări "active" la ședințele de terapie colectivă (mereu la modă în America) ale unora și mai nefericiți decît el: oameni cu cancer - diverse tipuri, diverse faze -, sau oameni cu alte serioase "suferințe obiective" ("datornicii"! "alcoolicii anonimi"!). Regizorul pune în pagină spectacolul disperării cu un curaj epatant, în registrul unei ironii negre. În plimbările grotești prin gheena nenorocirilor, timidul nevrotic adulmecă, rapid, o intrusă, în persoana unei brune palide, cu zulufii zbîrliți
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
nu sînt mulți; i-am citit deseori articolele în diverse reviste și le-am descoperit mereu pline de un bun simț funciar unit cu cea mai rafinată intelectualitate. Lipsa de apetit pentru o astfel de carte n-avea deci temeiuri serioase, dar venea din ceva mult mai puternic: prejudecata creată de toată resuscitarea religiosului în ultimii ani, reticența față de mascarada credinței afișate care ia, mai ales în mediul universitar, forme grotești. N-aș fi ales niciodată de una singură o astfel
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]