5,267 matches
-
torturat, Campanella este mai cunoscut prin capodopera sa, Cetatea Soarelui. Utopică și anacronică deopotrivă, această cetate e construită pe șapte cercuri concentrice. Visul cosmic al autorului prevede revenirea vîrstei de aur și, o dată cu ea, sfîrșitul producției, al muncii și al servituților. Perspectiva sa temporală este organizată după un ritm ciclic, dar în forma unei spirale ascendente asigurînd un renovation perpetuu al lumii. Iată, așadar, cîteva figuri de pionierat ale teoriilor ciclicității evoluțiilor umane și, în particular, ale celor economice, "cavaleri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
văzut cu ochi buni dacă te aventurezi spre un nivel de cultură generală ceva mai ridicat, devii suspect și chiar periculos. Spre onoarea lui și Hayek a fost acuzat de amatorism și diletantism după succesul de public al Drumului către servitute. Scrisul bun și deschiderea culturală sunt semne de neseriozitate științifică pentru universitari cu pretenții bovarice de specialiști. Cum arăta H.-R. Patapievici, preluînd un avertisment mai vechi al lui Jacob Burckhardt, "progresul științific a fost adesea întîrziat de o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
civică ar trebui să aibă fiecare român. Este o atitudine care lipsește poporului nostru, cum istoria supunerii la rău o spune. Spiritul civic de revoltă al scriitorului când acesta există e fapt singular și ineficient în raport cu o mulțime gata de servitute voluntară, ca în povestea dostoievskiană a Marelui Inchizitor, o supunere însoțită de vaiere în surdină, contra puterii politice devenită stat. Chiar dacă scriitorii resping tirania "corectitudinii politice", politicienii o acceptă și amețesc poporul cu demagogia ei. În eseistica occidentală, political correctness
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
propria înlănțuire sau chiar o urmărește (...). Am impresia că dacă oamenii disprețuiesc ceva, aceea e doar libertatea, din moment ce dacă ar dori-o, ar avea-o: de parcă, fiind prea ușor de cucerit, ar refuza să o cucerească.". La ce bun această "servitute voluntară", se întreabă indignat Etienne de La Boétie52. "Ce viciu implacabil a denaturat ființa umană singura născută pentru a trăi liber, încît a făcut-o să uite cu totul starea sa originară și chiar dorința de a o regăsi?" La Boétie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
încît a făcut-o să uite cu totul starea sa originară și chiar dorința de a o regăsi?" La Boétie emite o ipoteză îndrăzneață: vor fi existat, înainte de ceea ce el numește "neînțelegerea" (suprema decădere), societăți fără stăpîni și supuși, fără servitute voluntară. Este imposibil să nu fi existat, în primele momente ale aventurii umane, lumi de oameni liberi și egali. Oamenii moderni au nevoie să creadă că acest imposibil e o simplă reverie poetică. La Boétie a afirmat-o, cu dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
întreprindere) dacă nu: "care este cea mai bună metodă de a conduce și de a fi condus?" Pe de o parte, societățile de tip Guayaki și Nuer. Lumi înapoiate pentru omul modern, organizate pentru a face imposibile dezbinarea societății, inegalitatea, servitutea voluntară. Pe de altă parte omul modern, pretins superior, pentru care un grup uman (organizat, civilizat) fără șefi, fără servitute voluntară este imposibil, de neconceput pe pămînt. Cine suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
parte, societățile de tip Guayaki și Nuer. Lumi înapoiate pentru omul modern, organizate pentru a face imposibile dezbinarea societății, inegalitatea, servitutea voluntară. Pe de altă parte omul modern, pretins superior, pentru care un grup uman (organizat, civilizat) fără șefi, fără servitute voluntară este imposibil, de neconceput pe pămînt. Cine suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de uluire pe care un Nuer ar avea-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
posibilă. Alții, desigur cei mai numeroși, nu vor pregeta să vadă în acest episod în caracterul efemer al experienței confirmarea caracterului utopic al unei lumi populate de egali. Pentru ei, utopia este imposibilă pe pămînt. LIBERI, CĂCI SERVILI Noțiunea de servitute voluntară e mai complicată decît pare. Relația sa cu ideile de libertate și de egalitate, atît de dragi omului modern, dă la iveală un paradox major. Ceea ce-l interesează pe La Boétie sunt relațiile dintre oameni pe care le putem numi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de egalitate, atît de dragi omului modern, dă la iveală un paradox major. Ceea ce-l interesează pe La Boétie sunt relațiile dintre oameni pe care le putem numi directe. Puterea unuia singur tirania implică, explică el, apariția și dezvoltarea voinței de servitute. Din această perspectivă, libertatea desemnează o relație prin care omul nu este supus altui om. Definiție simplă și radicală, a fi liber înseamnă a nu fi condus, a nu fi comandat, a nu fi supus nimănui. Libertate = egalitate: nimeni nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
supus nimănui. Libertate = egalitate: nimeni nefiind în postura și în măsura de a conduce, de a decide pentru alții, de a da ordine, oamenii sunt egali între ei (și nu numai de drept). Așa cum e gîndită de La Boétie, noțiunea de servitute voluntară este restrictivă: ea nu se referă la relațiile indirecte dintre oameni, cele care se formează din perspectiva raporturilor lor cu timpul, cu spațiul, cu lumea de dincolo... Lărgind perspectiva lui La Boétie, ne dăm seama că servitute voluntară există
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
noțiunea de servitute voluntară este restrictivă: ea nu se referă la relațiile indirecte dintre oameni, cele care se formează din perspectiva raporturilor lor cu timpul, cu spațiul, cu lumea de dincolo... Lărgind perspectiva lui La Boétie, ne dăm seama că servitute voluntară există în ambele lumi, dar nu e de aceeași natură. În lumi precum cea a Guayaki-lor, oamenii se supun cuiva care, în mintea lor, îi depășește și li se impune: Legea. În acest tip de lume, este imposibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
imposibile mai este vorba de vreo problemă economică? Constrîn-gerea reprezentată de "realitatea economică" nu e, oare, creată de acest triplu non-imposibil? Lumea noastră se ține pe nimic altceva decît pe propria lume, posibilele și imposibilele ei o fac să existe. Servitutea voluntară a oamenilor moderni față de "realitatea economică" exprimă aservirea lor față de cîteva non-imposibile pe care și le-au creat. Se impune formularea unei ipoteze generale: ceea ce o lume consideră a fi realitatea fondatoare a lumii (ceea ce ea consideră drept constrîngere
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este un imperativ major, au decis că nu sunt liberi. Pentru prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe un singur și cel mai bun drum. Ce înseamnă servitutea voluntară față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
A accepta ideea de realitate istorică, realitate economică sau de realitate socială (sociologică) reprezintă o decizie politică esențială. Înseamnă să participi la un demers care reduce, neagă libertatea umană. Avînd drept obiectiv cunoașterea realității, științele umane nu produc libertate, ci servitute voluntară (legată de constrîngerile și determinismele impuse de ideea de realitate.) Aservirea omului modern față de științele umane este una din componentele servituții voluntare moderne. Problema care se pune este cea a relațiilor dintre cunoaștere, realitate, libertate și responsabilitate. Limitînd libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un demers care reduce, neagă libertatea umană. Avînd drept obiectiv cunoașterea realității, științele umane nu produc libertate, ci servitute voluntară (legată de constrîngerile și determinismele impuse de ideea de realitate.) Aservirea omului modern față de științele umane este una din componentele servituții voluntare moderne. Problema care se pune este cea a relațiilor dintre cunoaștere, realitate, libertate și responsabilitate. Limitînd libertatea oamenilor, în numele pretinsului imperativ științific, științele umane le reduc responsabilitatea. Ele produc ceea ce vom numi a-responsabilitate. A fi a-responsabil înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Friedrich, Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998. Hayek, von Friedrich, Denaționalizarea banilor argumentul îmbunătățit o analiză a teoriei și practicii monedelor concurente, Libertas Publishing, București, 2006. Hayek, von Friedrich, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 2006. Hayek, von Friedrich, Drumul către servitute, Humanitas, București, 2006. Hazlitt, Henry, What you Should Know about Inflation, ed. a II-a, D. Van Nostrand Company, Inc., 1960. Hazlitt, Henry, Economia într-o lecție, Editura Libertas Publishing, București, 2008. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David, Perraton, Jonathan
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de morți și marile distrugeri provocate de "primăverile islamice" nord-africane, siriene din 2011 încoace, iar de aici, la prelungitele demonstrații antiguvernamentale și antiprezidențiale din iarna lui 2011-2012 în capitală și în orașele românești, nu se ajunge la "bine". Drumul către servitute descris în 1940 de Friederich Hayek (1899-1992) își schimbă doar direcțiile și victimele. El se asfaltează mai departe. Faptele petrecute în cele treizeci și nouă de luni după 23 august 1944 au fost devastatoare pentru români. Ele rămân ca stigmate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
europene de la începutul secolului XX. După o clipă de libertate, popoarele s-au trezit asuprite din nou de călăuzele eliberării lor. Promisiunea salvării terestre, garantată de "socialismul științific", a implantat aparatul totalitar, s-a impregnat în naționalism, a adus noua servitute. Violența culturicidă a procesului de europenizare a lumii a generat un contra-curent de fanatism integrist. Naționalismele, integrismele, revoluționarismele, expansionismele și hegemonismele se dezlănțuie, se combină, se combat, avînd în comun doar ura față de toleranță și satisfacția de a lovi nepedepsite
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile cu propriile lor interese
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost nevoită să scoată la vânzare moșia Mărăței. Profitând de ocazie, Primăria orașului Piatra Neamț a reușit să cumpere o bună parte din această moșie, restul fiind trecut în proprietatea unor particulari. Fenomenul imigrației evreiești, detașarea treptată a locuitorilor față de servituțile ce decurgeau din practica plății bezmănului, dezvoltarea industrială din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, nu în ultimul rând, sporul natural de creștere demografică au adus orașul în rândul centrelor urbane mari din Moldova - în anul 1899
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dominației care nu se căiește, imaginate arhaic în feudalism" (1981, p. 14). Sunt de părere că aceste personaje configurează percepțiile limitate, apte de a funcționa doar la nivelul unor premise empirice și de aceea concepând relațiile interumane în termenii unei servituți, nu a unui schimb social. Adevăratul pericol este reprezentat de natură intelectuală a lui Orc: "The Kings of Asia heard / The howl rise up from Europe! / And each ran ouț from his Web; / From his ancient woven Den; / For the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu puțin peste 58 ani în urmă sau, pentru cine vrea să fie foarte precis, acum 21303 zile. Mă întreb dacă acest lucru mă face persoana cu cea mai lungă experiență în predare din această sală? Conștiente fiind de lungimea servituții mele, autoritățile însărcinate cu organizarea întâlnirii noastre de astăzi au tras concluzia că știu, sau, în orice caz, ar trebui să știu ce este predarea, drept pentru care m-au desemnat să vă spun și vouă. Cursul pe care l-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
altfel, raportul rațiune- instincte este paradigmatic nu doar pentru scopul educației, ci și pentru orice raport de dominație care își face loc în mod inerent în viața omului; în acest sens, Michel Onfray nota: "În această relație de dominație și servitute (dintre rațiune și pasiuni n.a.) regăsim cuplurile clasice ale opresiunii, dominatorul și dominatul: soțul și soția, tatăl și copilul, adultul și minorul, învățătorul și învățăcelul, preotul și credinciosul, stăpânul și servitorul, regele și supușii lui, republica și cetățenii ei, patronul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numi trăirea trecutului necunoscut prin intermediul grupului. În termenii lui Ion Ianoși, "memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult, și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri (...) Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate (...) Postulăm, parcă, un scenariu prestabilit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vizează toți producătorii în aceeași măsură și nu controlează indirect prețurile și cantitățile. În 1944, Hayek a semnat un contract de publicare cu Universitatea din Chicago, iar din 1945 până în 1962 a predat la această universitate. Publicarea cărții Drumul către servitute în SUA și etichetarea ideilor și studenților lui Hayek ca Școala economică din Chicago a dat un mare impuls susținătorilor conservatori ai ideilor pieței libere. Milton Friedman, coleg cu Hayek la Universitatea din Chicago și laureat al premiului Nobel în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]