1,455 matches
-
lichide, sensibilitatea la semnele funerarului din existență), se pune firesc întrebarea cât este sensibilitate reală în aceste poeme și cât este poză literară. Răspunsul nu poate fi decât unul: lirismul lui B. este o împletire ingenioasă de poză și trăire sfâșietoare, de „secreție”, cum zice Lovinescu, a unui spirit bolnav de tristețile, melancoliile lumii. E greu de spus cine a imitat și pe cine. Mistificația literară este atât de bine asimilată încât nu se mai simte în poem ce este expresie
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
pline de invective. Personajul-narator, condamnat la ocnă pentru uciderea propriei fiice, este fiu al unei prostituate, crescut într-o casă de toleranță. El se confesează cu intenția de a-și motiva crima, apoi se sinucide. Tenta senzațională, aerul de tragedie sfâșietoare, atmosfera de scandal care s-a iscat în jurul cărții și a autorului i-au asigurat succesul comercial, ducând și la traducerea ei în limbile bulgară, maghiară, franceză, spaniolă, turcă, engleză. Astfel, popularitatea neobișnuită (Apărarea..., în formă dramatizată, a avut și
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
ea avea să se afle puțin după aceea pe marginea alunecoasă a unei gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și, în bucătăria noastră, un bărbat cu brațele pline de tatuaje vorbea despre un lac înghețat umplut cu cadavre goale. Și toți oamenii din vagonul de clasa a treia care mă ducea la Saranza păreau să nu remarce paradoxurile acelea sfâșietoare. Continuau să trăiască. Liniștit. În strigătul meu, voiam să revărs asupra Charlottei aceste imagini. Așteptam de la ea un răspuns. Voiam ca ea să se explice, să se justifice. Căci ea îmi transmisese sensibilitatea franțuzească - a sa-, condamnându-mă să trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o capătă vinul vechi. Limba aceea supraviețuise viscolelor siberiene, arsurii nisipurilor din deșertul Asiei Centrale. Și răsună încă pe malul acestui râu, în mijlocul stepei nesfârșite... Abia atunci i s-a înfățișat privirii mele singurătatea acestei femei în toată simplitatea ei sfâșietoare și cotidiană. „Ea nu are pe nimeni cu care să vorbească, mi-am spus eu cu stupefacție. Nimeni cu care să vorbească franțuzește...” Am înțeles brusc ce puteau să însemne pentru Charlotte acele câteva săptămâni pe care le petreceam împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nopții, Când timpul nevăzut e în cutremur, Când am pierdut ideea-eternității, Eu singur stau s-o reprezint aici. Și cine-ar și putea? Cine se simte Destul Titan și îndestul asemenea Ca să resimtă-n inima sa proprie Acele lungi vibrări sfâșietoare, Acele doruri făr' de margini Ce sub o minte bat, cari oglindă În sine lumea într-un fel ciudat, Istoria în toată măreția Și în tot fatalismul său? Lumea îmi vede purpura și mantia * Ea vede scena veselă, ușoară, Ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trecut, mai multe sute de familii române din Banat sosiră în București, pentru a cere pământuri în Dobrogea, că aceste pământuri li s-au refuzat și că sărmanii emigranți s-au întors în Banat, ducîndu-și morții în spinare. O priveliște sfâșietoare se prezinta ochilor omenești de-a lungul drumurilor țării. Crivățul, acest dușman de la nord al șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Da. Îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor." Abatele deveni livid și încercă să se ridice din fotoliul în care stătea. Mișcarea i se frânse însă la jumătate și se prăbuși la loc. În piept simți o durere sfâșietoare. Mâna stângă îi amorți imediat și tâmplele începură să-i vâjâie. Cu ultimele sale puteri văzu cum Ariam se năpustește spre el în timp ce Maria ieșea grăbită pe coridor. Dintr-odată perspectiva se schimbă și se văzu pe el însuși, privit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și ochii celorlalți îl zăriră abia când își reluase locul în vârful randului, de parcă nimic nu se întîmplase. Formația Ulanni porni spre ei cu pași hotărâți. Fiecare rand avea simbolul său de luptă. Tribul Ulanni își trăgea numele de la vârtejul sfâșietor pe care îl închipuiau războinicii săi atunci când urcau în rand, Oamenii Kyrallului înțeleseseră cu multă vreme în urmă că modul cel mai eficient de luptă era să participe cu toții la o imagine mentală a unui animal sau fenomen distrugător. Tribul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de la Mr. Micawber care îl anunță că este obligat să părăsească orașul cît poate de repede din cauza dificultăților financiare și pentru a aștepta la Londra inevitabilul, adică trimiterea sa în închisoarea datornicilor: Am fost atît de zguduit de conținutul acestei sfîșietoare scrisori, încît pe loc am dat fuga la han, cu gîndul ca în drum spre școală să caut să-l îmbărbătez pe mister Micawber. Dar la jumătatea drumului am întîlnit diligența de Londra, iar sus pe imperială i-am văzut
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
stricteță absolut magistrale. Mila nesfârșită și literalmente „topirea inimii” care ne invadează la lectura acestei bucăți sunt efectul lipsei totale de „sentimentalism” și al unei excepționale potențări artistice a sentimentului. Fetița aceasta amintește irezistibil de toate fetițele torturate, într-o sfâșietoare solitudine a durerii, pe care le întâlnim în Dostoievski și, de asemenea, și de fetița care a încercat să fure un covrig, în cvasi-necunoscuta capodoperă a lui Caragiale, În vreme de război. Sunt nenumărate la Marin Preda asemenea sobre și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și drepților Vechiului Testament -, poate că o datorează nu numai cutremurătoarei lui convertiri, ci și faptului că a fost coleg de suferință cu Domnul. Căci una e să stai la picioarele crucii și să suferi, oricât de sincer și de sfâșietor, și alta e să fii pe cruce. Durerea altuia nu e a ta, e a lui, ți-o Însușești numai printr-un proces ideator, nu prin simțire. Numai tâlharul cel bun simte la fel ca Domnul.” (N. Steinhardt) Durerea care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
te trage de mânecă să-l iei În seamă). Μ Cât de imprevizibil și de derutant poate fi uneori spectacolul conduitei umane: iată-l, de exemplu, pe extravertitul aflat, la un moment dat, la o Înmormântare, care plânge mult, chiar sfâșietor, cucerind astfel admirația celor impresionabili din jur. În schimb, introvertitul de alături, care plânge mai mult În el Însuși decât În exterior, riscă să fie privit și considerat de către participanții la ceremonialul religios ca insensibil sau insuficient de conectat la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
naratorul, deși are „stilul” unui artist „naiv”, nu are deloc tendința eufemistică a acestuia, teama sa reverențioasă, autolimitarea. El povestește; și, întrucât pentru el (ca să fim expeditivi) nomina sunt res, povestea sa transbordează în viață, restituindu-i fără efort „date” sfâșietoare menite a fi cunoscute. Pentru următoarea lucrare pe care sper că o va face Camon, două cărți apărute zilele acestea îmi dau posibilitatea de a identifica două „cazuri” noi. Primul (cu privire la care nu pot fi decât laconic, dată fiind incompetența
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și imaginația care e Înăuntrul acestui limbaj. Și aici mărturisesc că m-am dus cu gândul la Baudelaire, care, Într-un articol de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, observa că morala fără imaginație n-ar putea fi decât ceva pustietor, sfâșietor și lipsit de Înțelegere umană. Apoi e problema timpului. Aici - tu spui - timpul e o funcțiune logică prin care raționalul stăpânește peste autenticitatea vieții, te vindecă. Psihologic, cred, putem să-l Înțelegem așa: e o ficțiune, dar nu știu dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar oarecare repulsie din punct de vedere etic. Pe de altă parte, chiar dacă a suferit această reeducare și apoi autoreeducare și a fost un Înfrânt, Noica a fost creatorul unei „școli
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Iorga, Veronica Micle, Traian Demetrescu și mulți alții). Semnificativă ar fi și stăruința lui Hasdeu în a crede că a descoperit în Gheorghe din Moldova un mare talent. Remarcabile cu adevărat se dovedesc doar versurile lui Hasdeu, izvorâte dintr-o sfâșietoare durere (Așteptând, Gaudeamus, Dumnezeu). Cultul Iuliei Hasdeu este întreținut într-o manieră aparte; în memoria ei sunt publicate versuri, partituri muzicale, imagini picturale. Bogată și frecvent de valoare este proza: Delavrancea (Hagi-Tudose, Sentino, Neghiniță, Irinel ș.a.), I. Ghica (noi scrisori
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
n-am făcut decît să redau întocmai vorbele lui. Asta ca nu cumva să le uit. Și poate că într-o zi lucrurile vor fi destul de liniștite pentru ca să-i pot citi Întrebarea e dacă dăm crezare, ca document probatoriu, acestor sfîșietoare însemnări din jurnalul lui Sebastian. Dl Handoca, reproducîndu-le, are, am văzut, îndoieli și socoate că veracitatea lor trebuie numaidecît coroborată cu documente de epocă. În aceste circumstanțe, care erau documentele de epocă verificatoare? Cronicile reciproce despre cărțile publicate de cei
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut? Răspunsul e dat de poetul însuși: un lucru ieșit din mâini omenești, țesătura, trece în domeniul divin, devenind țesut - deci un fragment de viață, la îndemâna doar a Pantocratorului! Sfârșitul poemului e mai puțin sfâșietor sentimental decât pare. Necredinciosul Sf. Toma feminin vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința eului liric e neîndoielnică: De ce pretinzi că nici n'a fost nici o
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
e spectacol Urcușuri și prăbușiri Iubire, patimă și vis Reîntoarceri din sublimuri La rupturi, vaiete, plictisuri Ne dăm în spectacol de dragul artei Și al tumultului de a trăi Apoi vine apusul, lumina se îneacă în marea de dureri Finalul e sfâșietor, scena lumii își oprește rotația, Iar tu, marele erou al unui spectacol banal, Pleci spre altă lume, fără scenă, fără admiratori, singur, Între mulțimi De anonimi... HALTE ȘI GĂRI Am trecut prin ele Alergând Sau în pas de melc Și
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
scădere minimile termice se vor situa ceva mai sus ca de obicei cotele apelor Crișuri au scăzut cu doi centimetri poșghița de la mal s-a rupt în solzi argintii pe semne că la noapte va ploua pe a locuri țipătul sfâșietor al păsărilor va pune în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate că e aceeași noapte de gheață din care am ieșit nimeni nu renunță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
nicinu va bate vântul temperatura aerului va marca o scădereminimile termice se vor situa ceva mai susca de obiceicotele apelor Crișuri au scăzutcu doi centimetripoșghița de la mal s-a ruptîn solzi argintiipe semne că la noapte va plouape a locurițipătul sfâșietor al păsărilorva pune în mișcare noriitot ce iese din mineva trece prin noapteo noapte pe care nu o distingdar o simtpoate că e aceeași noapte de gheațădin care am ieșitnimeni nu renunță la luptănorii înaintează tranșeele se umplu cu păsărimâine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
durerii pe care femeile o arată la pierderea soților, copiilor, părinților și fraților lor. Unele femei se duc în fiecare zi, altele numai în zi de sărbătoare, la cimitir, unde, șezând sau îngenunchind pe mormântul celui iubit, bocesc atât de sfâșietor, încât într-adevăr îți trezesc mare compasiune”75 se cuvenea să aibă o înfățișare capabilă să asigure eternizarea. Dacă implicarea unor văduve în așezarea unor pietre de mormânt o putem doar bănui (rămânând în limitele firescului)76, în privința altora nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund, si suferințele exilatului, relevate și în pagini de jurnal (Călcând pe urmele lui Nerval și Verlaine), trezesc stări sfâșietoare și presimțiri încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în ocean pentru peștii arămii/sau
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
a mediului steril ce le împiedică pornirile instinctuale, amputărilor fără anestezie (tăierea ciocului, a coarnelor, a cozii, castrare) și a altor proceduri dureroase (Dr. Bernard Rollin, Farm Animal Welfare).În mod obișnuit, tăierea implică teroare și de multe ori durere sfâșietoare (Gail Eisnitz, Slaughterhouse). Ilustrând cruzimea din industrie, animalele prea bolnave pentru a merge sunt mai degrabă târâte intr-un mod foarte dureros spre a fi tăiate decât sa fie eutanasiate. Tipic pentru atitudinea din această industrie, John Byrnes a scris
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]