1,871 matches
-
Poezie > Credinta > MULTUMIRE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mulțumire Mulțumesc pentru ziua în care M-ai privit cu atâta iubire, Pentru milă, iertare, uitare, Ce-a creat omul nou, în sfințire. Mulțumesc pentru planul salvării Ce-a inclus și ființa-mi căzută, Apucând mâna-ntins-a-ndurării, Duhul Sfânt m-a făcut o redută. Mulțumesc, întreita putere, Netezește cărarea spre slavă, Chiar de sunt închistat în durere, Tu din fân mă transformi în otavă
MULTUMIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378579_a_379908]
-
de culoare albastră. Pe umeri, împrejurul gâtului, ierarhul purta omoforul mare, unul dintre cele mai vechi veșminte arhierești, care se folosește numai la începutul Liturghiei, până la Apostol, când este înlocuit cu omoforul mic, la hirotonie și la alte taine, precum sfințirea de biserică, canonizare, hirotonire. Pe cap purta acel acoperământ specific, numit mitră, confecționat din țesătură fină pe fond de culoare albastră, mai închisă decât albastrul de pe veșminte, pe care străluceau sub razele soarelui broderiile de aur și aplicațiile de pietre
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
sobor de preoți și diaconi s a poziționat înapoia domniei sale și lateral, de o parte și de alta, ca într un semicerc desenat imaginar, după criterii numai de dânșii cunoscute. Din acest loc s a început slujba propriu zisă de sfințire a bisericii, ea fiind una dintre cele mai frumoase și solemne slujbe ortodoxe. Este o slujbă specială și se desfășoară potrivit unei anume rânduieli foarte vechi, cu rădăcini în practica vechi testamentară, stabilită se pare încă de prin secolul al
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
anume rânduieli foarte vechi, cu rădăcini în practica vechi testamentară, stabilită se pare încă de prin secolul al doilea, dar, din nefericire, lipsesc cu totul mărturiile istorice care să ateste acest lucru. Primele mărturii istorice despre o ceremonie solemnă a sfințirii bisericii, le avem de la Eusebiu de Cezareea. Acesta a descris procesiunile care au avut loc cu prilejul sfințirii catedralei din Orașul Tyr, la care el a luat parte personal, în anul 314, precum și pe cele desfășurate cu ocazia sfințirii Bisericii
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
doilea, dar, din nefericire, lipsesc cu totul mărturiile istorice care să ateste acest lucru. Primele mărturii istorice despre o ceremonie solemnă a sfințirii bisericii, le avem de la Eusebiu de Cezareea. Acesta a descris procesiunile care au avut loc cu prilejul sfințirii catedralei din Orașul Tyr, la care el a luat parte personal, în anul 314, precum și pe cele desfășurate cu ocazia sfințirii Bisericii Învierii Domnului (Ierusalim), săvârșită douăzeci de ani mai târziu, în anul 335. După cum precizează pioasa călătoare Egeria (Aeteria
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
a sfințirii bisericii, le avem de la Eusebiu de Cezareea. Acesta a descris procesiunile care au avut loc cu prilejul sfințirii catedralei din Orașul Tyr, la care el a luat parte personal, în anul 314, precum și pe cele desfășurate cu ocazia sfințirii Bisericii Învierii Domnului (Ierusalim), săvârșită douăzeci de ani mai târziu, în anul 335. După cum precizează pioasa călătoare Egeria (Aeteria alias Silvia) prin anii 835, sfințirea Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim, a avut loc în ziua Sfintei Cruci. Interesant este faptul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
care el a luat parte personal, în anul 314, precum și pe cele desfășurate cu ocazia sfințirii Bisericii Învierii Domnului (Ierusalim), săvârșită douăzeci de ani mai târziu, în anul 335. După cum precizează pioasa călătoare Egeria (Aeteria alias Silvia) prin anii 835, sfințirea Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim, a avut loc în ziua Sfintei Cruci. Interesant este faptul că la acest prilej, potrivit mențiunii Egeriei, veneau în cetatea sfântă și anahoreții retrași în pustie, părăsindu și vremelnic sihăstriile... Așa cum am precizat anterior, acolo
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
în ziua Sfintei Cruci. Interesant este faptul că la acest prilej, potrivit mențiunii Egeriei, veneau în cetatea sfântă și anahoreții retrași în pustie, părăsindu și vremelnic sihăstriile... Așa cum am precizat anterior, acolo, în fața bisericii s a început oficierea slujbei de sfințire. Când s a auzit în difuzoare vocea caldă și limpede a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan, ca un freamăt de codru verde s a făcut auzit fiorul ce a cuprins mulțimea, după care s a statornicit o liniște deplină
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
un freamăt de codru verde s a făcut auzit fiorul ce a cuprins mulțimea, după care s a statornicit o liniște deplină, nefirească pentru un așa mare număr de oameni. Nu voi reda în amănunt întreaga desfășurare a slujbei de sfințire, dar voi încerca să punctez principalele momente, pe care le voi explica după puterile mele, astfel încât semnificația lor să poată fi înțeleasă și de cititorii ce merg la biserică sporadic ori numai de două ori pe an: în noaptea Învierii
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
ori pe an: în noaptea Învierii Domnului și în ziua nașterii Domnului, adică... de Paști și de Crăciun... Au fost făcute citiri vechi testamentare și cântările aferente, aici, în fața bisericii. La începuturi s a citit din rugăciunea lui Solomon de la sfințirea Templului din Ierusalim (III Regi 8, 22 31), în care se cere lui Dumnezeu: „să fie ochii Tăi deschiși ziua și noaptea la casa aceasta, la acest loc pentru care Tu ai zis: Numele Meu va fi acolo! (...) să asculți
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Meu va fi acolo! (...) să asculți rugăciunea robului Tău și a poporului Tău din locul locuinței Tale celei din cer (...) și milostiv să le fii lor!”. De aici cred că trebuie să înțelegem că Dumnezeu se află pretutindeni, iar după sfințirea acestei biserici, ea va deveni casa Lui, un loc sfânt, un cer pământesc, locaș sfânt de rugăciune și de împărtășire a darurilor Duhului Sfânt, în care El îi vede și îi ascultă pe cei ce Îl cheamă. Va fi locul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
fiecare latură în afara celei în fața căreia am fost deja. La fiecare popas s a făcut câte o lectură evanghelică, s a stropit cu agheazmă și s au uns cu Sfântul și Marele mir zidurile exterioare ale sfântului locaș. Faptul că sfințirea bisericii s a început cu exteriorul și nu cu interiorul, semnifică delimitarea, mai întâi, a spațiului sacru ce va alcătui „casa lui Dumnezeu” și „poarta cerului” (precum se arată în Facere 28, 17). La fiecare popas, pe fiecare latură a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
că toți cei prezenți, mulțimea aceea uriașă de credincioși, au înțeles, ca mesaj, că rolul de căpătâi al bisericii în lumea pământeană este de a ne pregăti să devenim viitori locatari ai Împărăției Cerurilor. După săvârșirea înconjurului bisericii, a urmat sfințirea interiorului acesteia. Potrivit tradiției ortodoxe, ÎPS Teofan s a așezat în genunchi în fața ușilor de la intrarea în biserică, a rostit o frumoasă rugăciune și apoi a bătut cu crucea în ele de trei ori, cerând: - Ridicați, căpetenii, porțile voastre și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
parohial și de o mulțime de credincioși, spațiul interior al bisericii fiind deosebit de generos. Intrarea acestora din urmă, spre marea și plăcuta mea surpriză, s a făcut fără gălăgie, fără înghesuială, fără lupta pentru întâietate remarcată de mine la alte sfințiri de biserică. Nu am fost de față în interiorul bisericii decât foarte puțin pentru a face fotografii. Am ieșit afară, cu același scop și pentru a mă minuna de entuziasmul mulțimii, de bucuria ușor de citit în ochii celor ce intrau
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
la vânzare, dar și candele, iconițe, cărți religioase etc. - construit imediat la intrarea din pridvor în pronaos, sub biblioteca de la etaj, adică de la nivelul cafasului - balconul pronaosului, pe toată lățimea sa, destinat corului bisericesc). Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai adânc, constând în mai multe activități specifice ritualului bisericesc, unele dintre ele executându se în preziua sfințirii. Pronaosul și naosul sunt spațiile în care
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
bisericesc). Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai adânc, constând în mai multe activități specifice ritualului bisericesc, unele dintre ele executându se în preziua sfințirii. Pronaosul și naosul sunt spațiile în care stau credincioșii. În Sfântul Altar stau numai clericii și paracliserul, adică acea persoană care l ajută pe preot în desfășurarea slujbelor: aprinde candela, pregătește cădelnița, taie anafora etc. Până în secolul al XII lea
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Sfintei Evanghelii, a Sfintei Cruci și a sfintei mese, în vreme ce diaconul face cele trei metanii și sărută numai colțul sfintei mese, iar credincioșii se rezumă doar la cele trei metanii și la binecuvântarea preotului. Cu toate acestea, când are loc sfințirea unei biserici, credincioșii pot intra în sfântul altar și pot săruta atât Sfânta Evanghelie, cât și Sfânta Cruce prezente pe Sfânta masă. (Amănunte preluate de pe internet, CREȘTINORTODOX.RO - „Cine poate intra în Sfântul Altar?”, Adrian Cocoșilă) În timpul Patriarhilor Vechiului Testament
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
afirma că este partea cea mai importantă a bisericii. Doresc să aveți convingerea că nu mi am propus să abuzez de răbdarea voastră, iubiți cititori, oferindu vă aceste amănunte aparent netrebuincioase și lipsindu vă de continuitatea descrierii complete a ritualului sfințirii bisericii. Singurul gând a fost acela de a vă furniza elemente și situații pe care noi, credincioșii, ar trebui să le cunoaștem, pentru că, numai cunoscându le, ne putem apropia mai mult de biserică, ne întărim în credință și înțelegem tainicele
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
este de bine, Să pot a-Ți scrie zilnic un catren. Aș vrea să spun mai mult decât vorbirea Ce-o am ca om pe-acest umil pământ! Ai pus în mine-un dor, nemărginirea, Ce mă îndeamnă ca să caut sfințirea Și contopirea cu al Tău Cuvânt. Sunt doar un om și bine văd acesta, Când firea mea ar vrea să mă domine, Dar Duhul Tău înlătură năpasta Și cu mult drag m-așează sus pe creasta Muntelui Sfânt, acolo lângă
DOAR LÂNGĂ TINE, DOAMNE SUNT ÎNTREG de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378968_a_380297]
-
însuflețesc cel mai mult în această perioadă a Postului Mare - Sfântul Ioan Sinaitul, prin lucrarea sa, Scara, ne îndeamnă să purcedem pe calea virtuților, iar Sfânta Maria Egipteanca, prin viața sa de pocăință, este un exemplu de îndreptare și de sfințire a conduitei. Epilog - Perioada Triodului constituie momentul intensificării vieții după duh... Întreaga Săptămână a patimilor este o meditație la pătimirile Domnului, dar și la ultimele fapte și învățături date de El. Pe de altă parte, aceasta este o perioadă de
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
este creația binecuvântată a lui Dumnezeu - Tatăl, care a fost răscumpărată de Dumnezeu - Fiul și sfințită de către Dumnezeu - Duhul Sfânt și deci, este „casa Tatălui”, „casa părintească”. Așa a fost creată ea dintru început, având această destinație: a comuniunii și sfințirii însă noi, oamenii ulterior, am schimbat și transformat această casă a binecuvântării, îndemnați fiind de vrășmașul - diavol, într-o peșteră de tâlhari (Mat. 21, 13; Luc. 19, 46), în care cel rău a devenit puternic, „omul cel puternic”, căpetenia celor
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
a atitudinii față de El!... În momentul în care noi nu mai cugetăm la aceste adevăruri și realități existențiale ajungem la secularizarea contemporană, în cadrul căreia „omul de astăzi nu se mai gândește la îndumnezeire și este arareori preocupat de propria lui „sfințire”. Aceștia sunt termeni ce au dispărut din fondul principal de cuvinte al limbii române.” Iată secularizarea care a dus la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim într-o generație de oameni care niciodată nu le-a cunoscut și acceptat
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric și om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Voi reveni, într-un material viitor asupra acestei așezări, după ce voi fi participat, prin bunăvoința bunului Dumnezeu, la sfințirea bisericii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, în Parohia Dumbrăvița din comuna Ruginoasa, județul Iași.” Dorința exprimată atunci, de a participa la sfințirea bisericii, s-a realizat și, iată, cartea a apărut! Între coperțile ei, domnul Marian Malciu pășește cu abilitate
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
Voi reveni, într-un material viitor asupra acestei așezări, după ce voi fi participat, prin bunăvoința bunului Dumnezeu, la sfințirea bisericii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, în Parohia Dumbrăvița din comuna Ruginoasa, județul Iași.” Dorința exprimată atunci, de a participa la sfințirea bisericii, s-a realizat și, iată, cartea a apărut! Între coperțile ei, domnul Marian Malciu pășește cu abilitate pe o graniță imaginară între bogăția informațională a unei monografii bine documentate, detaliile toponimice și topografice ale unui jurnal de călătorie și
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]