1,780 matches
-
bărbat, preluase greul gospodăriei și o iubea pe frumoasa și buna lui nevastă, chiar dacă uneori era absentă, cu gîndurile aiurea, cînd o lua el de mînă și o băga în casă, ochii ei se umpleau de lacrimi de fericire și, sfioasă, îi săruta mîna cu recunoștiință. Spre deosebire de Caiafa, așa vulgar și bădăran și violent cum fusese el, care o călărea cu pasiune, făcînd-o să și-l dorească cu ardoare de cîte ori îl simțea că are chef de iubirea ei blîndă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
a zîmbit. Acum sînt aici? Nu, lipsesc de cîteva zile, nu știu unde au plecat. Uneori se comportă ciudat. Poate mai au și alte suflete, pe care trebuie să le salveze. CrisLi era amuzantă cînd mă ironiza. Devenea gravă, privea în pămînt, sfioasă, apoi zîmbea imperceptibil și mă privea pe furiș, cu coada ochiului, și în clipele alea părea o fetiță de paisprezece ani, alintată. Nu voiam s-o conving că îngerii mei sînt reali. Carina îi vedea, pentru că uneori Licurișca vorbea cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
facem? a zis CrisLi, îngrijorată. Nu ne lasă Dumnezeu, i-am spus eu. 33 ROUA Venise primăvara mai devreme ca deobicei și Europa era uimită de această incantație a vegetației ce exploda de sub frunzele uscate ale iernii. Ghioceii își ițeau sfioși delicatele lor căpșoare de sub frunzișul foșnitor, iar guvernanții, sfîșiați lăuntric de melancolia renașterii naturii, hotărîseră să se facă recesămîntul populației, ca să afle cît a mai rămas din poporul ce tînjește s-o șteargă la cules de căpșuni prin Spania și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
e avocadă și dacă vrea ea odată o vezi că se face porculoare ca aia din filmul ăla de voia s-o aia bandiții, da eu i-am spus fetițo e bine și avocadă, porcese să ai tu și ea, sfioasă, de, bine crescută de mă-sa, belita dracului, că știu eu ce-am și cu ea, da, tăticule al meu cu mult drag ... da' eu nu mă moi, bă, ascultați voi aicea la mine, ca și cu fînul că cînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
umilită, ba chiar le era recunoscătoare ... Afrodita avea dreptate, recunoștea în sinea ei Adelina, dar uite că ea nu avea puterea aia interioară să le pună aia pe bot și să-i facă să se plece în fața ei, ea era sfioasă ca o păpădie și tremura la gîndul că marele mascul din fața ei ar putea fi nemulțumit de prezența ei de insectă ușor de strivit. O colegă, pe care ea o admira în secret, o fată tuciurie cu șoldurile grațioase, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
s-a întors, ea a așezat-o la masă, i-a întins bricheta, ca să-și aprindă o țigară, a servit-o cu o cafea și i-a spus, topită de emoție: O să am un copil, Adelino ... Și, ca o prepeliță sfioasă și devotată puilor ei, Afrodita a descălțat-o pe Adelina, i-a pus în picioare papucii cei călduroși, a scufundat-o în fotoliul ei preferat din fața televizorului și i-a zis bucuroasă: Tu ai aflat prima, fata mea ... nici măcar pitpalacul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SUNT ȘI NU SUNT EU! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 523 din 06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 667 SUNT ȘI NU SUNT EU! Zâmbesc și sunt voios, Nu am motive zici? Mă știați retras sfios, Ați rămas tot mici! Cânt. Nu prea frumos. Ei și!Nu știam cânta? Dar de când sunt pe aici, Nu am ce face altceva! Vorbesc, îmi ziceți filosof, Nu sunt așa deștept! Măcar să fiu urât ca și Esop, Dar tot atât de înțelept
SUNT ŞI NU SUNT EU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358189_a_359518]
-
alese prin actele iluminatoare ale inovației și creației, sub îndrumarea unor mentori de prestigiu, profesori universitari, academicieni, cercetători științifici, modele stimate și respectate. Unii dintre doctorii atestați cu cel mai înalt titlu academic se vor fi simțind poate, în viitor, sfioși, timizi, prudenți, în a-și atașa, înainte de nume onorantul titlu, alții vor fi poate îngrijorați să nu fie cumva suspectați de plagiat, dacă nu au pus ghilimele la orice citat, fie cât de scurt, odată cu enunțarea sursei în pagină sau
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
plină de dorință și voluptate a femeii, sub perdeaua de lumină este tot mai greu de stăvilit, de refuzat, de împotrivit. Atunci are loc extraordinarul: „Cu suflarea tăiată mă ridic, îmi impun calm, mă clintesc, tremur din toate fibrele, pășesc sfios, mă apropii de ecranul de lumină, ființa se retrage, abia o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol, îmi e jenă, dincolo e beznă, văd trupul serafic al tinerei ca pe o
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
goală și strălucitoare, îmi face semn cu o mână, cu cealaltă își descoperă chipul, trecând prin păr degetele superb șlefuite, să mergem, îmi șoptește surâzând. Cu suflarea tăiată mă ridic, îmi impun calm, mă clintesc, tremur din toate fibrele, pășesc sfios, mă apropii de ecranul de lumină, ființa se retrage, abia o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol, îmi e jenă, dincolo e beznă, văd trupul serafic al tinerei ca pe o
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
în jur, dar nu-l zăresc niciunde. - A nins la noi în sat, tăticule! M ămica-i singură și iar e iarnă, bătrână-i și bolnavă și-i este tare greu. Ți-aud și-acum pași obosiți prin curte, bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun. Purta-i pe umeri suferinți atât de multe, dar nu plângeai nicicând, munceai din greu... Astăzi, când vin la casa părintească, mai fac un drum, mai greu, la cimitir. Mămica îți aprinde candela acasă; eu o
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MI-E DOR DE TINE CA DE MINE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine ca de mine, Copil fiind și prea sfios, Ca de un tren ce nu mai vine Și trebuie s-o iau pe jos. Mi-e dor de tine ca de mine, Când ți-am furat primul sărut, Ca un parfum ce-abia se ține Din florile ce-au
MI-E DOR DE TINE CA DE MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358703_a_360032]
-
deșertul timpului și al celui sufletesc, în același timp primind solii reechilibrării timpului și sufletului; căci, spunea James Matthew Barrie, și “dragostea neîmpărtășită își are propriul ei curcubeu.” Imaginea ființei dominate “de spaimă și-ndoială” coexistă cu vestea ecloziunii : “iarba sfioasă/ abia înverzită/ mirosind a primăvară/ și-a viață renăscută...” Este sugestiv moto-ul volumului, din Scrisori imaginare de Octavian Paler. În deșertul obsesiv ce-i inundă poetei teritoriile lirice, întâlnim contururi - “piramide” - care duc la reflecția “că trebuie să facem
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
cuvinte smulse din inimile și de pe buzele creatorilor și a le așeza în rând, piesă cu piesă, ca într-un nesfîrșit puzzle. Și căutându-ți versul, nu poți să nu-ți arunci privirea spre celălalt. Priviri furișe, priviri îndrăznețe, priviri sfioase, până când te instalezi în cuvânt și ți-l tragi mănușă, recunoscându-te în el, ca în oglindă. Este meritul inițiatorului de a fi unit în chip virtual atâția poeți, cum nici una din Antologiile lumii nu ar reuși. Nu e de
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Întoarce-le fața către Tine Milioanelor de chipuri zâmbitoare Cu sufletul lor de argint, Cum se-ntoarce Floarea soarelui Către Soare ! AJUTĂ-I, DOAMNE, PE COPIII OBRAZNICI ! Există în lumea aceasta Așa cum sunt și dealuri Și văi Copii buni și sfioși Și copii răi Copii delicați Și frumoși Și copii nespălați Și zdrențăroși Pentru copiii buni și cuminți Mă rog cu ardoare așa: Ține-i, Doamne, la nesfârșit În bunătatea ta Umple-i de sănătate Și de noroc Și ferește-i
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
ca un vis. Greu de descris, și, în consecință, și mai greu de înțeles. Dimensiunile spațiilor în care se petrece visarea într-o poezie modernă nu sunt ușor de pătruns de o minte care abia s-a ridicat și trăiește sfios în a treia dimensiune. Lumea e goală, tristă și greu suportabilă, fără oameni și poeți ca Vasile BURLUI. Mă gândesc la caracterul său nobil, înclinat către prietenie și solidaritate, la verva, la umorul său, la surâsul său de nordic, strălucitor
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
REVERIE ... . Odată cu zăpada care pleacă Tu natură, iar o să renaști, Așteptăm să vină și să treacă Sfinte sărbători de Paști. Sufletul mai plin ca niciodată De iubire și de ani frumoși, De tinerețea de mult uitată Și de bătrâni tăcuți, sfioși. Gândurile mă poartă-n lume Ocolind-o în fel și chip, Căutând nume și nume Sonore, simple sau vreun VIP. Doar privirea se oprește Sus pe cer la Carul Mare, O steluță strălucește Oare! pentru cine oare? Referință Bibliografică: Reverie
REVERIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358891_a_360220]
-
Trântindu-te pe jos, Tu te ridică și mai tare, Iubește ce-i frumos! De-i putred totul împrejur De un lugubru miros, Tu, păstrează-te tot pur, Iubește ce-i frumos! Când te insultă unii grav, Prefă-te mai sfios. Ocolește totul cei mârșav, Iubește ce-i frumos! Admiră cerul plin de stele, Și cel întunecos, Și în bune și în rele, Iubește ce-i frumos! Referință Bibliografică: Iubește ce-i frumos! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBEŞTE CE-I FRUMOS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358936_a_360265]
-
așeză ea darul, / Cu mâna dreaptă, I s-a închinat. / Și fața toată i s-a luminat / Când, sărutându-L, i-a cântat troparul - // Și parcă-n toată viața ei nu a primit / Un dar mai scump. Ca un copil, sfioasă, / Era în fericirea-i, mai frumoasă / Ca somnul unui prunc, la răsărit. // Și am plecat prea plin de bogăție, / Lăsându-i ei, în palme, pe Maria / Cu pruncul, sărutându-i veșnicia. / De-un leu, o iconiță de hârtie ... // Dar ei
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
în infinit, Steaua de care am trebuință, Ea apare și dispare la Zenit, În oceanul gândurilor mele, Îmi dă încă o doză de suferință! Te-nsuflețește stea, cobori în jos, Trimite-mi o rază de lumină, Spre chipul ce apare sfios, O clipă cât de cât senină! Arată-ți fața din marama de nori, Privirea îți îndreaptă spre mine, Vei răscoli în suflet adânci fiori, Vei aprinde gândirile senine. De ce să fii tristă când totul îți surâde? Să te ascunzi în
CHEMARE IREALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359095_a_360424]
-
la emisiunea noastră! Stimați telespectatori, în seara asta vă vom prezenta povestea halucinantă a unui bărbat acuzat de soția lui că ar avea un copil din flori cu o altă femeie. Bună seara, stimate domnule Tudor Pascarenco! - Bună seara, răspund sfios. - Haideți să facem cunoștință! Lucrați la o bancă, sunteți director de sucursală, sunteți căsătorit de opt ani și aveți un băiețel de șase anișori, pe nume Mihai. Care este povestea dv.? Povestiți-ne, vă rugăm, ca să afle și telespectatorii noștri
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
regal, acum retras la pensie, pe undeva prin insula Capri pentru anotimpul rece, iar vara era nelipsit de la Sinaia, unde participa la toate sindrofiile curții. - Bună seara!... Vă rog să mă scuzați. Vă doresc noapte bună!... și s-a retras sfioasă ca o fată de pension, iar cînd s-a închis ușa în spatele ei, boierul Pandelică n-a mai rezistat ispitei și l-a luat direct pe administrator. - Bătrâne!... - Ascult, boierule! Auzi, pungaș bătrân, cum aș face s-o am pe
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
piciorul stîng flexat din genunchi, îi cîntă o melodie la fluier, doi bătrîni stau sprijiniți în toiege, iar în plin plan, în partea stîngă, este o fată nudă, cu sexul bine reliefat și cu sînii ca două mere, care privește sfioasă spre un bărbat întins la picioarele ei. Mai sînt o mie de amănunte, pe care n-am cum să ți le redau, pictura nu se poate povesti, la fel cum nu se poate povesti muzica, sau nu se pot descrie
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
visat Că te voi găsi iubită! Cuvintele frumoase se adună Iar buzele se caută-nsetate, În suflet e veșnică furtună Și trupurile sfârșesc îmbrățișate. Tu ești icoana minunată Pe care o privesc pios, De frumusețe aureolată Te înconjoară gândul meu sfios. Referință Bibliografică: Amintire / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AMINTIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359564_a_360893]
-
spre zarea ce-mi numără secunde, iar Soarele pare c-a furat surâsul mamei, care, privind în gol, își răscolește gândul: - Of, draga mamei, era bine când era și el acasă...! Aud și-acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun,/ purta pe umeri suferințe-atât de multe,/ nu se plângea nicicând,/ muncea din greu.../ Așa era tăicuțul meu./ Acum doar lumânarea, ce arde pe mormânt,/ mă mai petrece răscolindu-mi amintirea... Te stingi!/ Tu, satul meu
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]