3,605 matches
-
fluviul Danubius, Istrul, Oceanul Potamos, etc), la floră: Fucsia, Camomilla - mușețelul-plantă medicinală, tămăduitoare -Trandafirul, Irisul, care „spre vânturi patru revarsă lumina”, ducându-ne cu gândul la TETRADĂ și TETRAKTYS (4+3+2+1)=10, adică Unul (fără zero) sau IO, silaba sacră a voievozilor români, vocabulă cu care își începeau redactarea oricărui act oficial. Așa cum două triunghiuri suprapuse- unul cu vârful în sus, reprezentând umanitatea ce aspiră spre cer și altul cu vârful în jos, care închipuie divinitatea ce-și revarsă
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1711 din 07 septembrie 2015. Pentru Georgi Cristu „Viața ca un cazinou”, Editura Semne-2015, este al doilea volum personal, primul fiind un debut în poezie, intitulat, „Clepsidra cu silabe”, la Editura Betta, în același an. Iată, anul 2015 este un an prolific pentru debutul autorului cu două volume personale. Îl felicit sincer că a ales să scrie și proză scurtă, dat fiindcă la noi s-a scris mai puțin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Subiectele textelor din volumul mai sus menționat se desfășoară pe perioada de după revoluție până ... Citește mai mult Pentru Georgi Cristu „Viața ca un cazinou”, Editura Semne-2015, este al doilea volum personal, primul fiind un debut în poezie, intitulat, „Clepsidra cu silabe”, la Editura Betta, în același an. Iată, anul 2015 este un an prolific pentru debutul autorului cu două volume personale. Îl felicit sincer că a ales să scrie și proză scurtă, dat fiindcă la noi s-a scris mai puțin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înalță tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Referință Bibliografică: Recviem / Călin Marton : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Călin Marton : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RECVIEM de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366453_a_367782]
-
de aripi îngerești, o exaltare aproape religioasă în lirica d-nei Voicilă Dobre. Iubirea apare descătușată de orice determinații individuale, e înălțată până la treapta identificării, în esență, cu însăși Divinitatea: “Aud cum urcă în mine o doină. / Vreau să prind trilul silabei rănite/și devin o rană, un cântec spre cer. Și rog înaltele izvoare safire/să păzească liniștea sufletului/însetat de iubire. // Te bucură de roua iubirii divine, /lăsată sub bolta de inimi senine!” (“Iubirea, dar divin”). Îți vin în minte
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înaltă tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Citește mai mult Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii...infuzie de ratări:aroma-i m-a separat...Trecerea viselor printre mesteceniînalță tăcerea spre zenit.Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă că nu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PANSEURI în 17 silabe (II) Greierii sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PANSEURI în 17 silabe (II) Greierii sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
desprinde ultimele petice din vesta toamnei. Vrăbiile prind pe sârma de telegraf știrile verii. Moș Crăciun coase un nou petic la cojoc, deși sacul e plin. Frunza așteaptă întreaga viață pe ram zborul din toamnă. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17 silabe (II) / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
și Viațas-au întrupat,fiindcă nimeni de pe-acest pământ... XXIV. DOUĂ UMBRE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1189 din 03 aprilie 2014. două umbre Umbra vine dintr-o lume fără ceasuri, fără sorți și se-ndreaptă nu știu unde prin silabele din bolți. Jumătate e lumină, jumătate-i un cărbune: tu și eu două însemne ... Citește mai mult două umbreUmbra vinedintr-o lumefără ceasuri,fără sorțiși se-ndreaptănu știu undeprin silabeledin bolți.Jumătatee lumină,jumătate-iun cărbune:tu și eudouă însemne... XXV. JOC ÎN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cum ați venit. Acum nouă cine să ne mai numere îndepărtările, frustările și mult prea multe însingurările? Căci plecând, cu voi ați luat total Nimicul! Un acatist Atât mai pot să fac când iarăși hoții Se rânduiesc să fure ultima silabă, Să nu avem nici blândele cuvinte Când ne oferă la vânzare pe tarabă; Mai pot să cânt cu blânda mea chitară Povestea unui zbor ingenuu mereu furat, Cristale din fântâna de la țară Și limpezimea apei din cană ne-au luat
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dă-mi curcubeul visului tău fiindcă am aflat recent gândul e nemuritor ... deci călător și atunci ...să plutim ușor pe tot ce-i dor nerăbdător sau sub rosul arzător purtat de silabe incendiator până spre soare de clipă gălbeior, strălucitor... capilar de verde increngător sau sub albul iertător dragul meu, mereu de frumuseți săditor! Referință Bibliografică: Curcubeu / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi
CURCUBEU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365600_a_366929]
-
Acasa > Literatura > Proza > DOMNIȘOARA IULIA-3 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trecuse luna octombrie și noi învățaserăm să citim bine, chiar dacă mai bâlbâiam uneori silabele. Dar a venit luna noiembrie cu ploile tăioase ca briciul și vântul nemilos, ce înfuleca lacom frunzele de pe crengi. Într-o luni din ultima săptămână de noiembrie domnișoara Iulia nu a mai intrat în clasă dimineața la ora opt fix
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
pišum în montagneză, pisim în limba cree (în ambele „soare“, nat. amer.), Așadar, cuvantul țigănesc seamănă cu denumiri ale soarelui la indienii din America. După noi aceste nume ale soarelui la amerindieni se explică prin fenicianul šipiš „soare“ cu prima silaba decupata. Puricele cu r că în românește îl au turcii: pire, evreii parosh, coreenii piorek (pjorek) maorii puruhi, dar mai aproape de Apolo sunt: fale în cușitică, pelia în qwara, pillo în omotică, pilla în cușitica de est. În turcice p
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
Aflat sub protecția unui Daimon generos, Theodor Răpan este într-o continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare. Ea să ducă greul, în timp ce eu tac desăvârșirea lunecării...” Descătușarea de sine
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
stăpân pe alchimia cuvintelor, capabil să modeleze în creuzetul spiritului dărnicia unei existențe ale cărei ferestre au stat totdeauna deschise. „Un poet, pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența frumosului. Profund lirică prin natura sa, riguroasă prin formație și cultură, poezia lui Theodor Răpan este aici, în somptuosul și atât de firescul decor al cărții, o autentică sfidare pe care Poetul, chemat de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Catharsis, Extaze, Stanțe infidele, Exil de voie, Praf lunar, Uitaria, Sintaxa ploii, Ante finis) exprimă forma de trăire înaltă a unui „poet pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
e o rufă roșie la orizont. În teaca baionetei mele s-a furișat un vers sălbatic. El mă privește cu îndurare și așteaptă să-l agăț în ștreangul singurătății lui. Vai, lumea aplaudă! Scâncetul i-l aud din depărtare, cu silabele atârnându-i pe gură ca niște lampadare vorbitoare.” (Replică lirică la Gellu Naum!) Deseori, se poate remarca familiaritatea adresării: „În sfârșit, Bukowsky, iată-ne față în față. Tu, așteptând moartea ca pe un pisoi care-o să-ți sară pe
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
לוֹי עַל עֵץ. MUNTELE DE MINCIUNI Întotdeauna bărbatul oprit din fumat se întoarce să-și privească chipul în oglindă dar tu erai muza care nu erai în stare să dărui cuiva ceva nici măcar o silabă nici măcar o floare te credeai iubită, dar te iubeai... colecționai aplauze sub geam și farduri amețitoare te cuibăreai pe muntele de minciuni uitând că nu ești vultur... ci o simplă agățătoare, plantă, plantă urcă, urcă, simbioză, de-a pururi și
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ,,I,, DIN IUBESC Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Silabele mi se intersectează pe torsul de greier inert. Și sar peste noaptea ce trează, Îmi face cu ochiul, discret. Nu-mi aparține lascivul tău urlet de lup singuratec și pesimist. Dar vreau un bemol dintr-un scâncet să scot și
,,I,, DIN IUBESC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366252_a_367581]
-
închide ochii, îi tremură puțin capul, și prinde subiectul. Continuă calm. Nu voiam să intru, a insistat Fănuș Neagu. Ce să caut eu acolo, eu sunt scriitor? Nu sunt (râde). Am fost înalt funcționar public al statului roman! (subliniază fiecare silabă, vrea să-mi intre bine în cap, asta ar fi cam ajunctul faraonului Tutancamon). Eu am în lucru un tratat de metafizică, în care voi demonstra eul absolut, inconfundabil cu omul slugă al lui Marx și-l voi pune la
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Acasa > Stihuri > Momente > POETUL NU TACE NICICÂND Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului poetul nu este tăcut doar adesea rămâne mut în fața atâtor minuni ce plâng irosite-n genuni dacă silabe-n cuvinte nu se despart să alinte ceea ce ochiul admiră în corzi de suflet pe liră visuri dorm în călimară le scoate noaptea afară în scârțâitul de condei cu îngeri zboară către zei poetul nu tace nicicând el mângâie macii
POETUL NU TACE NICICÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361649_a_362978]
-
SSra, I, 205): Plâng în fața cifrei cinci - / cina cea de taină fără șase. Unde sunteți voi cei care sunteți, / iară voi cei care nu mai sunteți, unde sunteți ? / Rupeți deci cuvântul, este trupul meu. Sânge poate va și curge din silabă. / Pentru voi voi face vin din V și I / și blândețe dintr-un trup barbar... (SOrd, II, 66 sq.), ori ca în poemele: A cumpăra un câine, După întoarcere, Ce fel de tren etc.: A venit îngerul și mi-a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cu minusculă în cap de vers, uneori, atunci când vrea să sublinieze gravitatea rostirii, el trece peste această deprindere slujindu-se de majusculă, ca la început de nou „alineat“. Uneori își refuză virgulele. Uneori se ambiționează să umple un gol de silabă repetându-l, flancat de virgule pe și (și, și...). Deseori sfârșește poezia fără a înscrie în final, punctul, spre a sugera astfel că materia friabilă a poemei nu e cu totul coagulată în tipar... [...] Titlurile poeziilor sunt deseori și ele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
și că Odette a ucis-o pe Odile ai mai omorât-o și tu încă o dată știi mai avea o îmbrățișare de-a ta în ochi un ''te iubesc'' eteric pe-un ecran albastru de telefon impregnat în parfumul din silaba ''bi'' și acum miroase a bere de după amiază o întâmplare doar Odette râde sardonic și aruncă balerinii Odilei în focul Gheenei dansul nu va mai îmbrățișa teama ta de îngheț doar cântecul ultimei respirații se va ascunde fără să știi
ODILE ŞI ODETTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351952_a_353281]