748 matches
-
și a celei retorice. Aceste procedee sunt acreditate inițial de practica sofiștilor, care au relaxat legăturile logice riguroase ale silogismului și l-au infuzat cu procedee semantico-retorice. Semnificațiile oculteazî relațiile logice, contururile logice ale diviziunii noțiunilor, îngăduind construirea sofismelor, a silogismelor intenționat eronate. Dar ei nu sunt conștienți decât de retorica pe care o folosesc. Nici Platon nu vorbește despre hermeneutică în sensul pe care îl dăm noi acestui termen. Totuși el are în vedere interpretarea pe care o situează între
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clar, este un om de o enormă valoare intelectuală. O știm amândoi, iar în același timp este un ins ale cărui judecăți ponderate, a cărui politețe eficace în relațiile cu autoritatea de orice fel pot face minuni. Iar de asemenea silogisme calme și așezate este nevoie mai ales în momentul în care gândești politica externă în termeni strategici. Prezența domniei sale acolo este cât se poate de bine-venită, iar în relația noastră nu este vorba numai de respect administrativ sau de comunicare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
privat" (p. 187). Inversare, și încă dramatică, din perspectiva unui set de valori pe care poate că nu toți sînt obligați să-l împărtășească. Cred că, în genere, ideea că o argumentare ar putea convinge logic, rațional, prin exemple și silogisme, e o stranie utopie: dacă seturile de valori ale autorului și ale unora dintre cititori sînt total diferite, nu se produc acte de convingere, nici măcar parțială, ci doar iritări reciproce... Or, aici problema stă chiar așa: nu cum este judecată
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
culturalului se văd și capătă un sens. O carte realmente europeană aceasta, atât de bogată în idei și interpretări, lipsită de complexe, dar exactă în descrierea lor. I-aș reproșa autorului doar refuzul categoric al expresivității metaforice, menținerea pe turnantele silogismului critic fără o minimă conversiune plastică. Este motivul pentru care un exeget de valoarea lui Mircea Martin nu are, în prezent, recunoașterea publică, largă, pe care ar merita-o. Asemenea cărți epurate de imagini și puse, de la un capăt la
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
se constituie printr-un act de adeziune personală, de voință. Această deschidere, observă Vulcănescu, este preferabila unei afirmări silogistice a identității. Brăilenii sunt români; Sebastian e brăilean; Sebastian e român; raționamentul poate fi spune Vulcănescu destul de ușor răsturnat printr-un silogism paralel și destul de inconfortabil pentru Sebastian, căci există și brăileni evrei... Așa cum spuneam ceva mai înainte, textul dezvăluie libertatea de gandire a autorului, mobilitatea argumentării, flexibilitatea demonstrației orchestrate pe toate nivelele problemei. În același timp, Vulcănescu se desparte de Eliade
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
conținut și structura) - raporturi între propoziții 2. Termenii: - definire - caracterizare generală - raporturi între termeni XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE - definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente 1. Deductive: - argumente/raționamente cu propoziții compuse - inferențe imediate cu propoziții categorice - silogismul - demonstrația 2. Nedeductive: - analogia - inducția XII. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA 1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiții 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire și clasificare XIII. EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare XIV. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
conținut și structura) - raporturi între propoziții 2. Termenii: - definire - caracterizare generală - raporturi între termeni XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE - definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente 1. Deductive: - argumente/raționamente cu propoziții compuse - inferențe imediate cu propoziții categorice - silogismul - demonstrația 2. Nedeductive: - analogia - inducția XII. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA 1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiții 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire și clasificare XIII. EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare XIV. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
acest context, s-a considerat că problemele de drept deduse examinării instanței supreme pe calea recursului în interesul legii presupun un grad ridicat de abstractizare, cu eludarea referirilor la probele administrate, întrucât situațiile premisă de la care se pornește în susținerea silogismului judiciar ce se cere a fi dezlegat trebuie să fie întotdeauna aceleași: pe de o parte, situația de fapt care trebuie să fie neschimbată în toate litigiile analizate, iar, pe de altă parte, dreptul ce se cere a fi interpretat
DECIZIE nr. 11 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la acordarea în perioada 2005-2007 de către Societatea Comercială OMV Petrom - S.A. Bucureşti,a unui ajutor material. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236074_a_237403]
-
de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, referitoare la cererile formulate, nu constituie un arbitraj cu caracter politic, ci sunt rezultatul unui silogism judiciar a cărui concluzie rezultă din analiza temeiurilor cuprinse atât în hotărârea de condamnare, cât și în art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 16
DECIZIE nr. 301 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (1^1)-(5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253829_a_255158]
-
în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora. ... (2) Hotărârea judecătorească are conținutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută. ... (3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanțe se vor arăta pe scurt
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267776_a_269105]
-
că în opinia ziaristului nu este vorba de o bănuială, ci de certitudinea faptului că [V.G.] este spion, folosindu-și galeria de artă drept pretext pentru a-și realiza misiunea ce-i fusese încredințată. Nu ne aflăm în prezența unui silogism logic inform, a cărui concluzie să fie lăsată la îndemâna cititorului, ci a unor afirmații categorice a căror coincidență cu realitatea nu este deloc înt��mplătoare. Afirmațiile descrise sunt de natură a aduce atingere onoarei și reputației părții vătămate și de
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora. ... (2) Hotărârea judecătorească are conținutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută. ... (3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanțe se vor arăta pe scurt
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
limbă greacă deveniseră mai rare, traducerile lui Boethius în limba latină au reprezentat sursa principală de cunoaștere a operei lui Aristotel. A mai comentat "Topica" lui Cicero. În afara muncii de traducător, Boethius a scris și lucrări proprii, în special despre silogisme, de matematică, de teorie a muzicii, precum și pe teme teologice: sau "Consolatio Philosophiae", este opera principală a lui Boethius, scrisă în cei doi ani de detenție în închisoare. Lucrarea este redactată în ""prosimetri"" (pasaje de proză întrerupte de "carmina", versuri
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
la ce se referă? Nu, pentru că respectiva propoziție este formată și din cuvinte care nu corespund faptelor. Asta inseamna ca propoziția exprimă o anumită parte din realitate ; problema acestei teorii este însă cum este aceasta posibil. În ciuda teoriei sale a silogismului, se pare ca Aristotel nu a știut să distingă primele două sensuri ale adevărului. Această deosebire apare în logica stoica, expusă de Sextus Empiricus în lucrarea să "Schițe Pironiene". Analiza stoica a implicației permite validarea propozițiilor că "dacă pământul are
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
său îi dă primele lecții de geometrie și astronomie. Tragediile grecești erau lectura sa favorită. La fel de mult îl interesau fizica și botanica. Hegel însuși își amintea că învățase, la 11 ani, definițiile lui Christian Wolf, astfel că figurile și legile silogismului, care stau baza logicii (iar acest fapt este luat de Jacques Derrida ca un argument în polemicile privitoare la vârsta potrivită pentru o educație filosofică. Formarea sa la Stuttgart stă sub principiile iluminismului și se bazează pe textele clasice ale
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține de domeniul logicii informale și al teoriei probelor juridice. Pe de altă parte, teoria probelor juridice depinde în mare măsură de evaluarea credibilității martorilor, inclusiv a mărturiilor date de martori oculari sau de experți. Dovezi
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Spre deosebire de alte genuri ficționale (ex. filme polițiste, de aventuri, science fiction), telenovela afirmă primordialitatea familiei și a relațiilor personale. Tematica telenovelelor include iubirea, romantismul, viața de familie, problemele sociale sau aspecte din cultura și istoria unei țări. Dacă aderăm la silogismul tacit evidențiat de Ann Oakley bărbați/femei i. e. muncă/non muncă, putem califica soap opera drept construct ideologic care naturalizează “locul femeii” în spațiul privat (M. E. Brown, 1990: 203). În perspectiva teoriei psihanalitice fantezia nu trebuie văzută ca simplă
Telenovelă () [Corola-website/Science/306609_a_307938]
-
poate evaluat, în mod corect, ca fiind adevărat sau fals. <li>Propoziția esete formată din doi termeni, în care unul (predicatul logic) este "afirmat" sau "negat" despre celălalt (subiectul logic), și poate fi evaluată cu valorile adevărat sau fals. <li>Silogismul este o inferența în care o propoziție sau o judecată(numită concluzie) este consecința necesară a altor două propoziții sau judecăți (numite premise). O propoziție (care în acest context reprezintă judecăți categorice) poate fi particulară sau universală, și afirmativă sau
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
loc la Abélard în alt sens: nu în sensul urcării filosofiei la rangul de teologie (ca la Eriugena), ci în sensul coborârii teologiei la nivelul logicii sau dialecticii. Până și Trinitatea divină este comparată, la un moment dat, cu un silogism. Toate acestea nu înseamnă că Abélard ar fi voit să pună în criză importanța credinței sau că nu a fost conștient și atent la pericolul căderii în erezie. Dimpotrivă, ar fi spus el, dacă dialectica ar însemna îndepărtarea de Sf.
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
oponenților săi decât o desconsiderare directă a lui Platon . În Dialectica, Abélard numește șapte lucrări utilizate de latini în textele de logică: Isagoga lui Porfir, Categoriile și Despre Interpretare de Aristotel și patru lucrări de Boethius (Cartea despre diviziuni, Topica, Silogismele categorice și Silogismele Ipotetice). Îndatorat profund lui Boethius, Abélard va folosi textele acestuia în toate interpretările sale asupra lui Aristotel și Porfir. De altfel, se pare că el nici nu avusese contact decât cu cele două lucrări aristotelice menționate, despre
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
o desconsiderare directă a lui Platon . În Dialectica, Abélard numește șapte lucrări utilizate de latini în textele de logică: Isagoga lui Porfir, Categoriile și Despre Interpretare de Aristotel și patru lucrări de Boethius (Cartea despre diviziuni, Topica, Silogismele categorice și Silogismele Ipotetice). Îndatorat profund lui Boethius, Abélard va folosi textele acestuia în toate interpretările sale asupra lui Aristotel și Porfir. De altfel, se pare că el nici nu avusese contact decât cu cele două lucrări aristotelice menționate, despre restul Organon-ului
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]