793 matches
-
prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
dig de protecție. Mai rămâne de soluționat problema calității apei, poluată ca urmare a deversării apelor reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
urmare a deversării apelor reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare rezervă de apă potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de pământ datată din anul 900 î.Hr. și alta dacică, tezaurul numismatic aflat în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcții, prin sistematizarea spațiilor verzi și amenajarea pădurilor. Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele ușoare nuanțe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variații evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri. Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă și continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim și tropical-continental. Precipitațiile căzute pe acest teritoriu apar
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
în pal. Partiția inferioară are câmpul spiralat cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate. Fauna
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km²; pădurile - 1,53 km²; iazurile - 1,65 km²; pășunile, livezile și terenurile arabile - 28 km². Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 292 m - dealul Kalinovski, situat la confluența hotarelor comunelor Hădărăuți, Clocușna și Mendicăuți). Localitatea propriu-zisă e așezată pe un platou cu altitudini ce variază între 244 și
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
și precipitații de 450-500 mm (zonele de câmpie din județele Botoșani, Iași și Vaslui). Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din județele Botoșani, Iași și Vaslui. Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău și Suceava. PIB-ul per capita în
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
importanță pentru aplicațiile lor sunt a lucrat în ultima parte a vieții la restaurarea picturilor murale termenul provine din limbajul navigatorilor insemnând tâlhării sau jafuri pe mare iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu a existat un singur supraviețuitor jumong a fost cunoscut pentru abilitatea sa de excepție la tras cu arcul pisica de mare se hrănește mai ales cu viețuitoare marine mici moluște și raci pe care
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Moldovei din România. Altitudinea maximă este de 561 m. Tipul de relief cuprinde: cueste, platouri structurale, relief fluviatil, glacisuri, conuri de dejecție, cueste erodate etc. Prin curg râurile: Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Jijia, Prut, Covurului. Apare stepa și silvostepa, molisoluri, influențe climatice de ariditate, climat secetos, precipitații reduse, bate crivățul.
Podișul Bârladului () [Corola-website/Science/306490_a_307819]
-
europeană) sau "Banatski Pesak" (Nisipul Banatului). Dunele reprezintă un fenomen geomorfologic, biologic și biogeografic unic nu numai al Bazinului Panonic, ci al întregii Europe, fiind de asemenea o importantă resursă genetică a planetei noastre. reprezintă o insulă a stepei și silvostepei, ce se caracterizează printr-o varietate de ierburi, arbuști și habitate ferestiere. Bogăția florei din această regiune se reflectă în existența a aproximativ 900 de specii de plante superioare, inclusiv rarități și multe relicve, precum și specii, care au răspândire redusă
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
medii ale iernii și ale verii sunt de 0-3 grade C, respectiv 21-23 grade C. Precipitațiile medii anuale oscilează în jurul valorilor medii de 500-700 mm. Vegetația se caracterizează printr-o multitudine de specii stepice, combinate cu păduri, specifice etajului de silvostepă, iar din punct de vedere faunistic peisajul se întregește cu speciile specifice acestui etaj vegetativ, adică: rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul etc.), păsări (vrabia, guguștiucul, fazanul, potârnichea), specii de pești etc. Tipurile de sol întâlnite sunt, mai ales, cele
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
30 de exemplare, cu diametrul mediu de 21 cm și înălțime medie de 11 m, având o vârstă de aproximativ 92 de ani. Deși coborât aici cu două etaje de vegetație, sub fag și gorun, molidul rezistă în climatul de silvostepă din Iași. Experții în domeniu au sugerat completarea peisajului cu alte specii lemnoase montane, precum fagul, ienupărul sau cetina de negi. Aleea salcâmilor cuprinde 35 de arbori ("Robinia psuedoaccacia v. Inermis") cu un diametru mediu de 51 cm, înălțimea de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
au utilizări medicinale, ca hemostatice, antihemoragice (cresc rezistența capilarelor) și dezinfectante. Scoarța are utilizări în febra intermitentă, iar fructele se recomandă ca antianemice. Carpinus betulus L. (carpen) este un arbore de cca 20-25 m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
împotriva pistruilor și a "coșurilor", sau pentru calmarea durerilor de urechi. În cazul speciilor din genul Sedum, acestea nu au rozetă bazală, iar florile sunt bisexuate. S. maximum (L.), crește pe coaste pietroase, stâncării, în rariști de pădure, nisipuri, din silvostepă pînă în etajul molidului. S. acre L. (iarbă de șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu muguri de primăvară mari, acoperiți de catafile rășinoase. Frunzele sunt palmat-compuse, opuse. Florile dispuse în inflorescențe cimoase sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
puncte sau zone de atracție a dipterelor miazigene din cauza mirosurilor specifice și a descompunerilor bacteriene intense. Procesul parazitar se instalează foarte repede când fătarile au loc în boxe neprotejate, sub căldura ardentă a soarelui din regiunile de stepă și de silvostepă. În aceste circumstanțe, "W. magnifica" depune larvele sale pe mucoasele genitale existente pe suprafața corpului. Consecințele acestei miaze sunt extrem de nefaste, pentru că ea provoacă pierderea până la 20% din efectivul de nou-născuți și distrugeri foarte întinse pe partea dorsală a pielii
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]