4,438 matches
-
viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre noi. 1028. Lacrima este rugul aprins al simțirii. 1029. Întreaga viață s-a născut din furtună de a fi noi înșine dar condamnați să ne căutăm mereu. 1030. Numai dorul poate ști cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget Și simțiri. Desigur, ar fi existat Și alte opțiuni : Ziua de naștere a lui Eminescu ar fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, așa cum Federația Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Pușkin (6 iunie) Ziua Limbii Ruse. însă, prin eforturile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
asuprămi, bazat pe acele realități cunoscute... Am folosit ca pretext literar un jurnal lăsat prietenei de către Laura, personajul principal care își trăiește ultimele zile de viață într-un spital. Sunt întâmplări reale, simțămintele ei au trecut prin filtrul înțelegerii și simțirii mele. Firul întâmplărilor este derulat în scopul arătării dramei celor O NARAȚIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINȚĂ ȘI VALORI de sub ocupație, dar și a celor refugiați, de teama «ciumei comuniste». Am urmărit destinul Laurei, pot spune de la naștere până la moarte, am mers
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
are loc în fiecare an, între 8 și 16 iulie. și se bucură și sunt mândri că pot participa la acest eveniment deosebit, pregătit cu mare grijă și efort de la un an la altul, dar mai ales pregătit cu suflet, simțire și sensibilitate românească. Aș vrea să vă descriu cât mai bine cât de mult se străduiesc românii de aici să asigure tuturor invitaților un sejur extrem de agreabil, să le ofere întreaga lor ospitalitate (mulțumim pe această cale tuturor doamnelor de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână către stele nemurirea. Posac și singur rătăcesc de mine, Cu lacrima simțirii văd ruine, Adulmecând setos necunoscutul. și dacă-i plin de-acum iconostasul Tu află că sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Mântuitorului. Sunt clipe în viață, clipă de adâncă emoțiune ș...ț așa de dramatice și de zguduitoare, când parcă ai impresia că pulsația vieții trebuie să se oprească ș...ț. Ceea ce ar mai urma parcă nu mai are nici un rost. Simțirea aceasta de aspru fior m-a încercat în acele clipe - și mi-au picurat în inimă ca lacrimi înflăcărate cuvintele: ,Acum, slobozește Doamne, pe robul Tău în pace". Iar, în treacăt fie spus, fraze ce descriu o egală senzație de
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
are, în schimb, o familie pe care o iubește necondiționat, două ,fete" (soția și fiica adolescentă) pe care nu le poate răni. Prins, încă o dată, între două componente contrare ale existenței sale, Virgil Duda își cucerește trudnic libertățile individuale ale simțirii, alegând, din rațiuni de securitate domestică, o expresie mai criptică a acesteia. O scenă fierbinte petrecută cu Dalia, climax al unui joc plin de aluzii, apropieri și false despărțiri, e figurată cu un indice superior de lirism, cu totul altfel
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
Un alt act terorist grav, mii de morți, căderea guvernului nostru, moartea cuiva important, vreun accident grav al președintelui, mă rog, o catastrofă. Priveam în pămînt și doar ascultam. O voce precipitată trăgea de timp. Derutată în cuget și-n simțiri, domnișoara de la Realitatea Tv anunța, ezitant oarecum, că au sosit galacticii. Am înghețat într-o secundă. Un sfert de oră s-a tras de timp, ce lux, totuși! și s-au făcut tumbe și reverențe în jurul galacticilor și a sosirii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
în fapt, cred eu, acesta e semnul profund al prosternării lui Zosima: nu atât suferința care-l aștepta pe un condamnat la Siberia, prilej, poate, pentru o reapropiere de credință, ci... asumarea unei vini niciodată comise indică - pentru ochii și simțirea unui iluminat profet, arată mai mult decât o convertire; indică sfințenia și nu trebuie să căutăm prea departe exemplul, pilda sau simbolul înalt christic, al Celui care ia asupră-și toate păcatele lumii!... Pasiunile, suferința lui Iisus nu sunt pilduitoare
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
Nichifor Crainic, Ion Pillat, Valeriu Anania, Magda Isanos, Radu Gyr, Vasile Voiculescu și mulți alții. O regăsim pe Luminița Niculescu mai apropiată de versetul acestuia din urmă. Nu fiindcă ambii își (re)instaurează versul în sacru, ci mai ales prin simțirea acestuia ca dar divin: Cu blând miros de rai e Poezia, / Sămânța ei de îngeri e zvârlită și brazda caldă-I e copilăria, din psalmul Părinte, unde să te caut din volumul lui Vasile Voiculescu, Poezii (1916). Iată câteva dintre
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
mai fidel ca esențe, euristic și eufonic, ci nu ornamentic, ca patos poietic, ci nu corupție în prozaic, așa cum constatăm uneori). Un prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu mai trece de la suflet la suflet, ci de la suflet (creatorul tradus), la ilizibil’’... La urma urmei dilema rămâne acel «hiatus» stihial dintre traduttore și traditore, dintre literal și literar
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
și pe starea incantatorie a versurilor. Sonetul I are gravitatea și solemnitatea unui incipit de epopee: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
fărdelege?” (Sonetul CCXCIX). Iubitorul de artă autentică identifică în cartea lui Theodor Răpan, FIIND 365 + 1 Iconosonete, cu ilustrații din CESARE RIPA „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), creatorul împătimit de poezia cu formă fixă, Poetul care-i dăruie Cuvântului inefabilul simțirii și al trăirii unice. Sonul este însoțit de imagini adecvate, aduse dintr-un timp străvechi (secolul al XVII-lea), în deplină consonanță cu versurile, acum mai proaspete ca oricând, prin sensibilitatea imaginilor, prin ineditul stilistic, prin profunzimea mesajului, dincolo de rigorile
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
Tarateanu] La Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani, A.C.S.R., unde s-a dat gir confraților mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Dorul Nepereche, prin care se obține, întru Alchimia Iubirii, Puritatea Hibernal-Printanieră a Artei, cea învingătoare, de fapt, sintetizatoare și transfiguratoare, la nivelul esențelor, a sezoanelor, în ETERNITATE (Zăpezile se contopesc, în Athanorul Poeziei, cu Zarzării în Floare!): „Dor neperechemi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
țigări de la Cooperativa ,Ochiul și...", adică atât: ,ochiul" - ca să nu avem pe urmă discuții. Publicitate. Ce spuneam? A, despre asfaltare... Așadar... Mă scuzați, că avem imagini de la Sevilla - tocmai s-a terminat meciul Betis - Steaua... - Tatiii! Tatiiii!, îl readuce în simțiri din semi comă pe Haralampy, fiu-s-o Schwartzeneger. Uite, fotbalistu' ăla își mâncă tricoul - vreau și eu, începe el să miorlăie... Bineînțeles, că imediat începe să scâncească și fiu-mi-o Jerome, din același motiv, așa că Haralampy reintră în
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
sistem filosofic. El scria într-unul din eseurile sale că „eternitatea s-a născut la sat”. Cum interpretați această afirmație? În toată poezia lui Blaga satul joacă un rol central. Așa cum se știe, Blaga s-a dedicat în mod special simțirii onirice în conștiința spațială românească de la țară, lucru ce reiese și din renumita sa carte Spațiul mioritic. În același timp, mediul de la țară are o conștiință temporală proprie. Într-un anume sens, timpul chiar se oprește. Toate acestea pot fi
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
vom percepe încă mai vie în paginile de evocare a Brăilei, expresie a unei legături culturale și sufletești din care Vârgolici nu face o taină. Dimpotrivă. „Cu orașul Brăila - va scrie - m-am contopit cu întreaga ființă, în cuget și simțire”. Este ceea ce îl și face să lanseze, parafrazându-l pe Miron Costin, sintagma de neamul brăilenilor, o „rasă umană” căreia îi aparține, un motiv de satisfacție neascunsă. Nu fac la rândul meu un secret din faptul că nutresc sentimente asemănătoare
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
și asiatice, așa cum au evidențiat și cele doua lucrări prezentate la București DUST AND LIGHT (am putea să-i spunem Pulbere și Lumină), prima dintre piese, ilustra, într-un anume sens, ce s-a petrecut cu cultura europeană, reconfigurată de simțirea afro-americană, în laboratorul de creație a lui Alonzo King. Muzica barocă a lui Arcangelo Corelli și odele corale ale lui Francis Poulenc au luat în spațiul scenic o imagine neașteptată, desfășurată cu viteza unor clipuri, în care amintiri ale dansului
San Francisco Lines Ballet by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4121_a_5446]
-
încercat: - Ascultă, Hișam, te superi dacă-ți spun că n-o să fii niciodată un bun chirurg? Luat prin surprindere, Hișam l-a întrebat ce vrea să zică, iar profesorul i-a spus că chirurgia este o chestiune ce ține de simțire, înainte de-a fi un studiu, și că, datorită experienței sale îndelungate, poate să judece dacă cineva are sau nu acest simț special. După ce l-a urmărit în timpul operației, poate afirma că, din păcate, nu va ajunge niciodată un bun
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
împlinit. Nicolae scrie un articol despre greutățile traducerii, plin de considerații subtile despre conotații și denotații. Este entuziasmat de Cohen. A citit "jurnalul" lui Radu Petrescu și a scris. Mi-a citit fragmente din el de o dulce eleganță a simțirii. îl invidiază puțin pentru moralitate și pentru capacitatea de a trăi în literatură. 14 ianuarie 1985, luni Trebuie să povestesc ceva din zilele care au trecut. Vineri am fost la spital s-o întâlnesc pe Manuela. Spitalul rece. Trestioreanu a
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
recitaluri, cele mai multe de factură modernă și contemporană. Miriam Răducanu, Raluca Ianegic, Adina Cezar și Sergiu Anghel, unii împreună, alții cu ucenicii lor, sau cu invitații lor, precum recitalul lui Ioan Tugearu de la Operă din 1989, dădeau viață unor gânduri și simțiri, în forme concentrate, esențializate. Mult mai rar însă au apărut spectacolele de recital susținute de un singur artist, căci, în acest caz, unicul interpret de pe scenă trebuia să poată evoca singur lumea, cu toată bogăția ei. Asemenea recitaluri au susținut
One woman show – SANDRA MAVHIMA by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4057_a_5382]
-
golaveraj, strategii, tactici, scheme de joc? Nu cunosc și nu mă interesează. Tot ce știu e că diavolii roșii vor câștiga și n-am de gând să aduc vreun argument. În fotbal, noi, femeile, nu operăm cu argumente. Doar cu simțire și intuiție. Simt enorm și prevăd monstruos că Barcelona va pleca din Anglia exact cum a venit, adică fără cupă. Hai, Manchester!
Cum o să devină Manchester campioană by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18564_a_19889]
-
de tabloid de la departamentul “ Sinucideri cadavre, tragedii”, supranumit și “hoitar”. În cinstea lui și a instituției pe care-o reprezintă, vă rog să recitiți acest text, scris la ceas de canibalism. Cu alte cuvinte, să evocăm împreună atmosfera de aleasă simțire și adânc profesionalism din redacțiile care azi scotocesc în coșul de rufe al proaspetei sinucigașe, după care, cu sentimentul datoriei împlinite, să mergem să ne băgăm puțin degetele pe gât.
“Tragedia care a lovit muzica românească” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18680_a_20005]
-
urechea mea suspină picurîndu-mi dulce miere Și cînd strigi, făptură albă, te urmez duios oriunde Și-al meu dor te-mbrățișează ca o caldă adiere. Din a ceriului tărie, îngeri par că se coboară Cu-a amorului văpaie, cu-a simțirilor făclie Să aprindă dintr-o dată biata-mi slabă inimioară. De-al tău foc sufletu-mi arde, preaplecat pentru vecie Cînd adorm tresar de gînduri, mă trezesc cu ele iară Și mi-e viața o lumină și o dulce nebunie. Bun
CONCURS: Cine o imită mai bine pe Simona Tache? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18974_a_20299]