14,124 matches
-
un plan ficțional. Din această conștiința transestetică a frustrării ia naștere estetică naturalista, acel iz de sfidătoare materii degradate, acea suită de intemperii, de jigniri materiale și morale ale umanului. Frigul nu e doar o categorie meteorologică, ci și una simbolică: "Gunoaiele tăvălite de ape/ se spălău cu frenezie./ Până și gunoaiele voiau să se spele./ Le simțeam bucuria când o băltoaca/ mi-a mângâiat tălpile prin pantofii vechi./ Laptele nu venise./ Ne-am așezat cuminți (o, mult prea cuminți)/ la
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
dominantă an deceniile șapte-opt, a iscat an rândul generației postbelice o poetica a imaginarului absolut generatoare adesea de metafore complicate, oculte, ermetice, menite să comunice peste capul cenzurii un mesaj aluziv, uneori, esopic, cititorului familiarizat cu cele mai absconse limbaje simbolice. Dacă clasicii vedeau categoriile imuabile și reci, romanticii individualitățile onirice, patetic curgând an durată, iar modernii esențele ultime, neschimbătoare sub forme, cu Nichita Stănescu cuvintele ăncep să se vadă, ăn sine, el vede ănsăsi structura metaforei care configurează altfel lumea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe Mihai Eminescu etc., iar lista poate fi consultată, pentru amănunte, în cartea de istorie pentru
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
ceramicii. Al treilea registru, cel inferior, al membrelor, este fragil volumetric și modelat cu o acuratețe aproape calofila. Aici se stochează întreaga demnitate a materiei, luciul ei incoruptibil și o anumita suficientă a propriei sale existente. Traduse într-un registru simbolic, cele trei niveluri plastice echivalează cu cele trei planuri mari ale existenței: glacialitatea capului sugerează spiritul care nu poate fi alterat, frămîntarea și parcelarea bustului trimit către fragilitatea biologică și către vulnerabilitatea naturii umane, iar acuratețea modelajului și finisajul materiei
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
a reușit în toate cazurile). Remarcam acolo un paradox și atît. Tradus, el ar suna cam așa: daca în lumea civilizată de astăzi filosofia și practica politică afirmă dreptul la diferență, ocrotesc specificitatea și proiectează construcții sprijinite pe diversitate, limbajele simbolice aspiră, dimpotrivă, spre integrare și ecumenism, spre un fel de esperanto artistic. Iar acestei banale observații nu ii asociam nici cel mai palid frison. ansa nu cumva, doamne ferește, mă întreb eu din nou și chiar că încep să mă
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
și a locuirii, Mihaela Anghelescu-Irimia cu un eseu British-oriented, în care abundă etimologii savante și moralizatoare dintr-un secol 18 englez plin de învățăminte pentru lumea de azi, Anca Manolescu cu un amplu și foarte documentat text despre problematică geografiilor simbolice. Pentru doritorii de literatură, un monolog de Vlad Zografi, poeme de Allen Ginsberg, Lawrence Ferlinghetti și Robert Bly (selectate pentru mesajul lor ecologic!), un jurnal imaginar al Adrianei Babeți. Dintre scriitorii care au răspuns "anchetei" despre loc și locuire: Gabriela
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
virtuțile. Ei devin, prin istoriile scrise de autorul lor, martori ai "istoriei mari". Pe care nu o pot influența, de multe ori căzându-i chiar victima. Vasalie Ona moare după ce refuză să se înscrie în colectivă. Dispariția să capătă dimensiuni simbolice. În urmă contopirii cu pământul pe care-l iubește atât, fiecare parte anatomica se preschimba într-un element al cadrului natural: "Din capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă îl năpădesc cireși pădureți, pe
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
Rodica Zafiu Se știe că ortografia are și o componentă simbolică și conotativa, produsă de asocierea dintre anumite norme de scriere și contextul cultural în care acestea apar de obicei. Despre valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Rodica Zafiu Se știe că ortografia are și o componentă simbolică și conotativa, produsă de asocierea dintre anumite norme de scriere și contextul cultural în care acestea apar de obicei. Despre valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
unul fascist, ci paternalist, tradiționalist, naționalist (cu exceptia tratamentului aplicat evreilor). N-ar fi fost nici macar, consideră autorul, un regim de dictatură militară. Lucrurile se complică în aprecierea personalității lui Antonescu, ca șef de stat (regele Mihai avînd numai roluri vagi simbolice) și de armată. Cum se știe, la 22 noiembrie 1940, Antonescu a avut prima sa întîlnire cu Hitler, declarînd a potrivit stenogramei convorbirii, "că el va adera la pactul tripartit în ziua următoare; totuși, el nu se va mulțumi cu
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
oameni care iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcina de partid și chiar predeterminare metafizica. Dacă într-un moment imemorial de narcisism, de ineficientă și de lene cineva
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara proprie-i lor dinamici. Într-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Că structura generală și că sensibilitate cromatică, el este un expresionist, însă unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
se întîmplă în asemenea cazuri, motivele alegerii unei denumiri pot fi diferite și greu de reconstituit: e mai prudent să judecăm doar rezultatele. Situația actuală creează un evident contrast cu perioada în care dominau în muzică românească numele mitologice și simbolice: Phoenix, Sfinx, Roșu și Negru, Iris. De altfel, primele formații juvenile de dupa 1989 și-au ales de la inceput nume evident parodice, desacralizante, umoristice, supralicitînd banalul cotidian: Sarmalele reci, Suie Paparude. Acum - datorită atmosferei postmoderne sau ca efect inevitabil al numerelor
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze artă și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care aceasta specializare mai exista -, se afirma printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glaciala și trăiește, în
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
economic și necruțător cu cei indeciși, al pieței de artă occidentale. Într-un anumit fel, Marianov a trait simultan în două realități: într-una Răsăriteana, puternic motivată istoric și conjunctural, a păstrării coerentei interioare și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală și într-una Apuseana, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistica și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
valorile statice, de factură muzeistica și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabila, Bată Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, daca nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
din artă apuseana de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit că un artist din Est, după cum stupoarea și revoltă în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferentei levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bată Marianov este exact ceea ce el observa cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supravetuire. Numai că
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
depozit la o altă bancă, unde dobândă era, bineînțeles, de cincizeci, șaizeci la suta! În felul acesta, în câteva luni puteai ajunge, fără să miști un deget, la sume colosale!) Pe o treaptă intermediară sunt rechinii care, în virtutea unor garanții simbolice, obțineau sume la care muritorul de rand nu putea nici măcar să viseze. Ei dețineau și informația și capacitatea să investească aceste sume în afacecri rentabile (de pildă, exportul de grâu subvenționat!), care li se întorceau, în timp record, însutit! În
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
partizanilor revoluției. Dușmanul era spânul din basme, cu diferite întruchipări, al cărui rol consta în oprirea ascensiunii lui Făt-Frumos către țara fericirii . La început existau chiaburul, patronul, bancherul din Wall Street, dar după estomparea acestora, dușmanul a devenit o entitate simbolică, efigia maniacal obsesivă a primejdiei imanente, avertismentul capital, agitat ori de câte ori sistemul dădea semne de slăbiciune sau delăsare, ori se constata căderea în somnolență a nervului vigilent. Proiecția lui permanentă în memorie se realiza prin apelul neîncetat la neîncredere apriorică față de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
tabloul Revoluției. Marea miză a lui Adrian Buz din 1989 are în vedere felul în care participarea la un miracol - Revoluția - se anulează, descrește și devine indiferență. Euforia dezarticulată ascunde altceva: timpul, bucăți de viață pierdute. Adrian Buz alege calea simbolică a unei duble risipiri: o dată timpul armatei, anchilozant („În toată viața noastră nu am întâlnit erori ale naturii câte am găsit în armată”) și apoi Revoluția însăși, la care protagonistul nu poate participa direct, din pricina unui accident stupid. Internat în
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
care izbutește să lege într-un tot și să armonizeze elemente de semn diferit. Vedem cum în romanul său Eugen Uricaru conjugă realismul reprezentărilor despre o lume comună, chiar ternă cu o sumă de proiecții care îi imprimă acesteia sensuri simbolice și transfiguratoare. Dar vorbeam de o lume banală, comună, ternă. Să o vedem cum este din descrierea pe care i-o face Simon, fratele mai mic al lui Beniamin, eroul romanului, insul născut straniu din lanul de porumb: „Trăiam într-
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
ființelor așa-zis raționale!? Pascal e conștient că „prădătorii” își schimbă doar blana: „... lupii nu mai sunt de recunoscut, poartă cravată, se plimbă în limuzine elegante, frecventează bordeluri și păzesc turmele oilor imbecile.” (p. 66) - chiar în pagina cu numerologia simbolică a Diavolului! Toată viața a încercat să nu se mai gândească la această lume: „Tu ar trebui să cânți numai jazz... Și nimic altceva!Ar fi trebuit să rămâi în abstracția muzicii și să nu cobori pe pământ, în noroiul
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
și anume un interviu realizat de o reporteriță italiană într-un moment în care Walesa (Robert Wieckiewicz) se bucura pe deplin de recunoașterea internațională ca laureat al Premiului Nobel pentru pace, simbol al disidenței poloneze și figură marcantă în economia simbolică a mișcărilor antitotalitare. Regizorul încearcă să recupereze tocmai naturalețea personajului, o naturalețe care are în ea ceva frust, părți nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia în ultimul moment, un fel de viclenie, de instinct
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
său, Radu Moldovan a subliniat importanța Zilei Internaționale a Democrației, "o sărbătoare a parlamentelor". "La 15 septembrie întreaga lume celebrează Ziua Internațională a Democrației. Aceasta este, mai mult decât orice altă zi internațională sau europeană, o sărbătoare a parlamentelor. O dată simbolică la care, reafirmând valorile perene ale democrației, reconfirmăm rolul central al instituției parlamentare în orice societate democratică. Nu întâmplător alegerea de către Națiunile Unite a zilei de 15 septembrie corespunde adoptării de către Uniunea Interparlamentară în septembrie 1997 a Declarației Universale privind
Deputaţii au respins legea profesiei de jurnalist () [Corola-journal/Journalistic/25186_a_26511]
-
făcut-o printre câțiva autori premiați în ultimii doi-trei ani). O particularitate națională arată că premierea unei cărți nu are niciun impact asupra vânzărilor. Nici Premiul Goncourt nu e unul bănos (dacă nu mă înșel, el a rămas la valoarea simbolică de 10 euro, după ce, prin tradiție, câștigătorul primea un cec de 50 de franci). În schimb, vânzările pot să crească (și de obicei cresc), ajungând la zeci și sute de mii de exemplare. La fel și în cazul Nobelului și
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]