5,479 matches
-
profesională și morală) a individului de lângă el și îl lasă în față și îi asigură susținerea sa. Iar acesta îi răsplătește susținerea prin munca de pe urma căreia ambii să prospere? Dacă am fost, oare comunismul a reușit să distrugă tot? Frobenius Simpatică povestea cu șobolanii. Ar trebui însă completată. șobolanii aceștia sunt și inteligenți. Când unul dintre ei cade în capcană (Voicu?), ceilalți se repliază rapid. Când un tunel li se surpă, construiesc imediat un altul paralel. Degeaba cureți un colț, dacă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
specific presei din regimurile securisto-dictatoriale. (Nu mă aflu pe această listă, deci vorbesc de un principiu, nu de ceva ce m-ar afecta personal.)“, scrie dl Popescu în editorialul „Băsescu, avocatul lui Vântu“, publicat astăzi în ziarul Gândul. Un text simpatic, dar plin de inexactități și rătăciri jurnalistice. Din capul locului: HotNews.ro n-a întocmit liste negre. Articolul Armata avocaților lui Vântu defilează pe micile ecrane este un text sec, un inventar arid de poziții publice exprimate de principalii jurnaliști
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
triunghiular pe care este desenat un chinez căzând în cap, recognoscibil după ochii alungiți caricatural și după pălăriuța circulară, cu țugui. Dacă înțeleg bine, este vorba de indicatorul rutier Atenție, cad chinezi! Dar mai multe amănunte o să aflăm de la acești simpatici francezi. Se apropie cu microfonul de muncitori și-i întreabă, în engleză (fără greșeală): — La ce lucrați voi aici? Martinicanii îl privesc complet nedumeriți. Reporterul le repetă întrebarea prin semne. Un martinic îi răspunde (într-o franceză aproximativă): — Monument erou
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Moartea marelui actor Gheorghe Dinică m-a convins, deși nu mai era nevoie, că oamenii care se ocupă de cultură-n mass-media n-au dorința informării. Deci, majoritatea , nu-s profesioniști. Spre exemplu, Într-o seară, la o emisiune tv, simpaticul Cabral s-a găsit să-l evoce pe Dinică. Și ce am aflat? Că e un actor de telenovele care a avut șansa să lucreze sub bagheta celebrului Iura Luncașu. Că marele Dinică a jucat și sub Îndrumarea regizorală a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
iată, recidivează-n proza. Merge prin țară, pe la premiere & festivaluri. În plus, e și redactor de revistă literară, și student la Teatrologie, cum spuneam. „Oare nu s-o risipi?” - Întreabă, desigur, unii care nu fac nimic. Mărturisesc că mi-e simpatic Ciobotari...În primul rînd pentru că și mie, la 23-24 de ani, cînd eram student la București, mi se adresa același reproș „grijuliu”ipocrit. Mai ales că făceam și regie, plus scenografie! Dar decît să n-ai ce risipi, mai bine
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
imprudent: n-am ținut regim, n-am ore fixe de masă, de somn... - Observ că Îmi Înșiruiți păcatele minore. Să trecem peste această observație dezavantajantă. Cel puțin În prima jumătate a vieții am avut talentul de a deveni pe cât de simpatic În anumite cercuri, pe atât de antipatizat În altele. Mai ales În cele În care se aflau superiorii mei ierarhici-caporali, profesori, conferențiari universitari, directori de teatru, șefi de Cultură... - Am observat și eu, În timp, că unii vă elogiază cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tău, refaci în memorie ciclul creației tale, meditezi dacă ai făcut undeva vreo greșeală, cât de mică. șase în al patrulea loc: ochii tăi sunt în dreptul ochilor regelui hanuman, pupilele tale îl fixează, pupilele lui sunt dilatate, semn de activare simpatică, irișii tăi sunt căprui, irișii lui sunt albaștri, tu îți ții respirația, cu o bucată bună de paradis în tine, el respiră des și profund, îl vezi bine, are blană roșie pe gât și argintie pe față și corp, tu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Bănești, atunci când se referă la tatăl lor, acesta devine infantilizant tăticu. Sau, și mai deplasat, tătelu. Pentru bărbați, relația nu e aceeași. Tatăl e ăl bătrân sau tata, simplu și cinstit, ori, bătându-se pe burtă, taică-miu. O chestie simpatică s-a întâmplat în cazul străbunicului meu, om serios, care a trăit 100 de ani. Fiicele lui, printre care și bunică-mea, trebuiau sa aibă grijă de el. Împliniseră cel puțin 70 de ani atunci. Dar tot despre tăticu vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că nu știa. Că doar a fost profesor de matematică și nu era obligatoriu să le ai pe astea cu rimele. Frig În ultimul timp îmi doresc enorm să pot scrie povești. Sau măcar o poveste. O poveste mică și simpatică pe care să o citească bunicii nepoților. Sau măcar o bunică unui nepot. S-ar putea să nici nu fie nevoie să inventez. Doar să fiu atent în jur și să-mi aduc aminte cuminte ce povestea cineva cum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
numeroase trăiri ale lui din trecut: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!, își zicea el dezgustat. Da, într-adevăr, nu-mi plac deloc, nici una, nici alta, chiar deloc nu le sufăr! De fapt, cred că nici eu nu le sunt lor prea simpatic - acesta-i adevărul crud! Dar, oare, de ce mi se întâmplă lucrul acesta în frunte cu propria-mi mamă?! Ah, toate mă supără! Cu mama nu pot să mă înțeleg defel și, în plus, cred că-s cel mai bolnav om
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de telefon. L-am primit pe data de paisprezece ianuarie, seara târziu. Când am ajuns la liceu, elevii clasei a XII G mă așteptau În curte. Doi băieți Înalți și frumoși purtau pancarta și făceau repetiții. Alți doi băieți, la fel de simpatici, Îmbrăcați elegant, cu paltoane scurte, negre, strânse pe talie, fulare aruncate negjijent, tunsoare la modă, tocmai primeau pliantele de la d-na dirigintă, pliante pe care se afla bustul poetului ( În grafică) și câteva date esențiale privind viața și actul creator
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pentru ultimul vers. Ne-am oprit În fața Casei de Cultură, am făcut câteva poze, timp În care am Încercat să ne aducem pulsul la normalitate și, după câteva discuții cu elevii, am Început să recităm prin rotație. Cei doi băieți simpatici ofereau trecătorilor pliante Însoțite de fraza: „ să ne amintim de poetul nostru Mihai Eminescu”. Cei care primeau pliantele, nu aveau timp să se dezmeticeasă din uimire, fiind Încercați de un sentiment de stânjeneală. Nu Înțelegeau ce se Întâmplă, nu mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
îndrăgise profesia de vânzătoare încă de când era mică, să fi avut vreo șapte ani. În fiecare zi, avea obligația să cumpere de la magazin pâine, cu care hrănea păsările. Îi plăcea mult vânzătoarea de atunci, Liza, o domnișoară tânără și foarte simpatică, venită din satul vecin. Camionul cu pâine sosea o dată pe zi, cam la aceeași oră. Se mai întâmpla, însă, ca el să întârzie și, atunci, trebuia să aștepte, cu alți copii din sat, uneori chiar ore întregi. Se așeza mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cocheta cu fetele fără să-i pese de curgerea timpului! - Vreau să mă căsătoresc și un serviciu mi-ar asigura un suport financiar absolut necesar. - Ei, asta era!? - Mai rămâne să rezolv problema locuinței și pe urmă... - Ești un băiat simpatic. Mi-ai făcut o bună impresie, se vede că ești bine croit. Și, după o pauză, timp în care îl măsură din cap până în picioare, zise: ce părere ai dacă s-ar ivi ocazia să-ți ofer o locuință, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
materie la care elevii trebuie să Învețe „de plăcere, nu de durere”, cum zicea Makarenko... un mare pedagog. S-a scărpinat cu degetul mic la tâmplă și, după o nouă sorbitură, m-a Întrebat „care dintre domnitori Îmi este mai simpatic?” Mi-a venit să râd din nou, În dreptul cuvântului simpatic, dar am luat o Înghițitură din ceaiul meu, remarcând că l-am făcut cam amar. I-am spus că m-a fascinat Întotdeauna Ginghis Han, cel care, unind toate triburile
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de durere”, cum zicea Makarenko... un mare pedagog. S-a scărpinat cu degetul mic la tâmplă și, după o nouă sorbitură, m-a Întrebat „care dintre domnitori Îmi este mai simpatic?” Mi-a venit să râd din nou, În dreptul cuvântului simpatic, dar am luat o Înghițitură din ceaiul meu, remarcând că l-am făcut cam amar. I-am spus că m-a fascinat Întotdeauna Ginghis Han, cel care, unind toate triburile mongole, a avut Întreaga Asie la picioare. Iar dintre ai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
seamă cu cine vorbești, orice cuvânt în plus te poate ucide. Când Luis intra pe poarta spitalului, apa îi depășea genunchii. Cel mai rău l-a durut împunsătura acului în coloana vertebrală pentru lichidul cefalorahidian. O privea intens pe asistenta simpatică care încercă să încropească o conversație și care îl întrebă cum îl cheamă, dar nu fu în stare să și pronunțe numele. Apoi urmă așteptarea. Prima operație a fost cea de rinichi. Se trezi cu dureri mari, senzație de vomă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de la primele pagini. De a doua zi, își umplu timpul intrând în vorbă cu oricine i se ivea în cale la restaurant, pe alei, la club, în special cu bărbații singuratici. După trei zile, îl Întâlni pe Victor un bărbat simpatic cu care se împrieteni după ce străbătură timp de o oră câteva alei și găsiră împreună o multitudine de subiecte, pentru întreținerea unor discuții interesante. Victor era destul de tomnatic, dar prin ținuta sa apărea ca un domn distins, manierat. În zilele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Moartea marelui actor Gheorghe Dinică m-a convins, deși nu mai era nevoie, că oamenii care se ocupă de cultură-n mass-media n-au dorința informării. Deci, majoritatea , nu-s profesioniști. Spre exemplu, Într-o seară, la o emisiune tv, simpaticul Cabral s-a găsit să-l evoce pe Dinică. Și ce am aflat? Că e un actor de telenovele care a avut șansa să lucreze sub bagheta celebrului Iura Luncașu. Că marele Dinică a jucat și sub Îndrumarea regizorală a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
loc (atunci era 160 pe un loc!), aș fi plecat În ... Lumea Logicii. Ei bine, ca să ne mai amuzăm oleacă, vreau să povestesc una din orele mele recente, atipice, avute la Universitatea la care predau, cu o studentă ; studenta e simpatică și are o calitate rară - vine la cursuri. Ora e relaxată. O dau pe teorie și o-ntreb ce piesă-i place : Domnișoara Nastasia - Îmi zice, spre surpriza mea plă cută. Zic : cu cine seamănă Nastasia, ca aspirații? Nu știe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În Popa Nan!”opinează studenta mea preferată. Eu mor de rîs și de plîns, deoarece eroinele lui An ton Pavlovicoi vroiau, dragele de el, „La Moscova!” ( nu „La Popa Nan”)... Nu contează, tot aspirație nefericită e... Apoi o Întreb pe simpatica convivă, de ce un critic din epoca interbelică a spus că piesa lui G.M.Zamfirescu miroase a „drojdie și obială”? Fata nu știa ce-i aia obială, dar despre drojdie credea că e legată de...bere! I-am ex plicat contextul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și criticul cu același nume. M-am obișnuit să precizez inițiala din mijloc fiindcă la noi la facultate mai există un Dan Mihăilescu, la catedra de farmacologie. Și e tot lector. Un tip la vreo treizeci și cinci de ani socotit fuuooaarte simpatic de colegi, de superiori și chiar de studenți. Nu și de mine. În fond, uneori am senzația că și eu aș fi simpatic, scoțând glume la tot momentul. Mai nasol e că după aia, privind retrospectiv, realizez că poantele alea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la catedra de farmacologie. Și e tot lector. Un tip la vreo treizeci și cinci de ani socotit fuuooaarte simpatic de colegi, de superiori și chiar de studenți. Nu și de mine. În fond, uneori am senzația că și eu aș fi simpatic, scoțând glume la tot momentul. Mai nasol e că după aia, privind retrospectiv, realizez că poantele alea au fost cam nesărate. Tot e bine că, uite, am puterea să o mai și recunosc. Așa cum la fel de trist e și faptul că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
târziu și cât e de rupt de oboseală, că a avut o lucrare grea de tot la cineva foarte sus pus care-și face o vilă. Da-și rupe el din timp, mâine, evident!, și te servește, că-i ești simpatic și băiat de viață. O să-l vezi abia vineri seară, când o să treacă pentru un avans. Sâmbătă, pe la șapte și zece dimineața, o să-ți dea deșteptarea. Până-n prânz trebuie să termine, că are un parastas, o cumetrie, un botez, un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
toți Șefu'!", am spus eu solemn și fără vreo urmă de paranoia, așa cum ar putea gândi vreun răuvoitor. "Șefu'?" " Da, Șefu'. Asta fiindcă sunt unic și de departe cel mai deștept dintre voi toți. Iar pe tine, că-mi ești simpatic și te văd avid de cunoaștere, te numesc... Dorinel." "Dorinel?" "Da, Dorinel. Nu-ți place?" "Nu știu. Mie cel mai mult și mai mult îmi place brânza..." "Lasă brânza! Ăsta e numele tău. Numele prin care devii unic în masa
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]